SUA se numără printre economiile mari care au ieşit primele din criza financiară globală din 2008, mulţumită detonării la timp de către banca centrală a "bombei nucleare" a achiziţiilor de datorii de stat.
Însă criza actuală ar putea bîntui cea mai mare economie a lumii un deceniu de-acum încolo, arată previziunile agenţiei pentru buget din Congresul SUA, transmite Știri.md cu referire la zf.ro.
Între timp, şomajul creşte la niveluri nemaivăzute de la Marea Depresiune economică din anii ‘30.
Colac peste pupăză, companii mari precum Target, Walmart şi Nike sau firme mici, de familie, deja paralizate de pandemie, şi-au închis sute de magazine sau sedii cînd nici bine nu le-au deschis sau se chinuiesc să-şi revină de pe urma jafului sau distrugerilor fizice cauzate de cele mai mari proteste de stradă din anii 1960 încoace. Acest lucru riscă să complice revenirea din criză.
La celălalt pol economic al lumii, în China, recuperarea nici n-a demarat bine că dă semne de stagnare în condiţiile în care fabricile redeschise în număr tot mai mare în ultima lună se lovesc de realitatea cruntă a scăderii comenzilor de la clienţii din alte ţări.
În Europa, în Franţa, ministrul economiei Bruno Le Maire a estimat pentru anul acesta o recesiune de -11% din cauza pandemiei de COVID-19, o contracţie mai severă decît cea de -8% prognozată anterior. Franţa este a doua economie ca mărime a zonei euro.
În lumea emergentă, datele publicate în Brazilia, Turcia şi India subliniază problemele pe care le aveau economiile din această categorie încă înainte ca pandemia să forţeze guvernele să blocheze contactul dintre oameni, lăsînd astfel milioane de persoane fără loc de muncă, după cum scrie The Wall Street Journal.
De la Washington, Biroul pentru Buget al Congresului (CBO) prognozează că şocul pandemiei va acţiona ca o frână asupra economiei aproape un deceniu, notează BBC. Agenţia estimează că această criză va micşora economia cu 3% între anul acesta şi 2030, ceea ce ar reprezenta o pierdere de 7.900 de miliarde de dolari.
Avertismentul vine în condiţiile în care 40 de milioane de americani au rămas fără loc de muncă din cauza măsurilor de izolare, cu toate că guvernul a pompat mii de miliarde de dolari în economie, iar Congresul dezbate un nou pachet de stimulare a consumului şi de ajutor pentru afaceri. Rata şomajului ar putea să urce de la 4,4% în martie şi 14,7% în aprilie la 20% în mai. CBO, o agenţie nepărtinitoare, a explicat că cea mai mare parte a pierderii economice este cauzată de contracţia enormă a activităţii din anul acesta. Directorul CBO a explicat că închiderea afacerilor şi măsurile de distanţare socială este de aşteptat să descurajeze consumatorii să cheltuiască, în timp ce scăderea recentă a preţurilor energiei poate reduce sever investiţiile în sectorul de profil.
Preşedintele Rezervei Federale Jerome Powell a spus în urmă cu două săptămîni că economia americană „s-ar putea contracta lejer cu 30%“ în trimestrul doi.
„Presupunînd că nu va exista un al doilea val al epidemiei, cred că veţi putea vedea economia revenindu-şi constant în a doua jumătate a anului. Pentru ca economia să-şi revină complet, va trebui ca oamenii să aibă încredere totală, iar acest lucru s-ar putea întâmpla atunci cînd vom avea un vaccin“, a declarat Powell. Însă de când şeful celei mai puternice bănci centrale din lume a făcut aceste declaraţii, America este zguduită de cele mai violente proteste de stradă din ultima jumătate de secol. Iar aceasta când SUA sînt unul dintre cele mai mari focare de COVID-19, iar micile afaceri încearcă să se redeschidă. Protestele au izbucnit pe un fond puternic de sentiment de injustiţie socială şi inegalitate, iar actuala criză economică acutizează inegalitatea, alimentând şi mai mult frustrările din societate. Analiştii spun că acest lucru va reprezenta încă un şoc pentru economie. Victor Matheson, profesor de economie la College of the Holy Cross, a luat ca reper revolta din Los Angeles din 1992. „Activitatea economică în zonele afectate nu şi-a revenit nici după zece ani. Cel puţin nu la nivelurile anterioare“, spus Matheson. „Dacă oamenii nu se simt în siguranţă acolo unde şi-au deschis afacerile, nu vor simţi nevoia să reconstruiască.“
În lumea emergentă, agenţia de rating Moodyís a redus calificativul Indiei, cea mai populată democraţie a lumii, la doar o treaptă deasupra nivelurilor considerate „junk“, adică nerecomandate pentru investiţii. Principalele motive sunt reducerea impulsului de creştere economică, înrăutăţirea finanţelor guvernului şi tărăgănarea reformelor economice de structură. Ratinguri mai mici înseamnă de obicei costuri mai mari de finanţare de pe pieţe. Pentru Turcia, Moodyís prezice probleme mai mari cu creditele toxice în sistemul bancar. Analiştii din afara ţării prezic constant venirea unei crize valutare şi spun că economia este în dezordine şi că situaţia se înrăutăţeşte din cauza pandemiei, care a distrus turismul.
SUA se numără printre economiile mari care au ieşit primele din criza financiară globală din 2008, mulţumită detonării la timp de către banca centrală a "bombei nucleare" a achiziţiilor de datorii de stat.
Însă criza actuală ar putea bîntui cea mai mare economie a lumii un deceniu de-acum încolo, arată previziunile agenţiei pentru buget din Congresul SUA, transmite Știri.md cu referire la zf.ro.
Între timp, şomajul creşte la niveluri nemaivăzute de la Marea Depresiune economică din anii ‘30.
Colac peste pupăză, companii mari precum Target, Walmart şi Nike sau firme mici, de familie, deja paralizate de pandemie, şi-au închis sute de magazine sau sedii cînd nici bine nu le-au deschis sau se chinuiesc să-şi revină de pe urma jafului sau distrugerilor fizice cauzate de cele mai mari proteste de stradă din anii 1960 încoace. Acest lucru riscă să complice revenirea din criză.
La celălalt pol economic al lumii, în China, recuperarea nici n-a demarat bine că dă semne de stagnare în condiţiile în care fabricile redeschise în număr tot mai mare în ultima lună se lovesc de realitatea cruntă a scăderii comenzilor de la clienţii din alte ţări.
În Europa, în Franţa, ministrul economiei Bruno Le Maire a estimat pentru anul acesta o recesiune de -11% din cauza pandemiei de COVID-19, o contracţie mai severă decît cea de -8% prognozată anterior. Franţa este a doua economie ca mărime a zonei euro.
În lumea emergentă, datele publicate în Brazilia, Turcia şi India subliniază problemele pe care le aveau economiile din această categorie încă înainte ca pandemia să forţeze guvernele să blocheze contactul dintre oameni, lăsînd astfel milioane de persoane fără loc de muncă, după cum scrie The Wall Street Journal.
De la Washington, Biroul pentru Buget al Congresului (CBO) prognozează că şocul pandemiei va acţiona ca o frână asupra economiei aproape un deceniu, notează BBC. Agenţia estimează că această criză va micşora economia cu 3% între anul acesta şi 2030, ceea ce ar reprezenta o pierdere de 7.900 de miliarde de dolari.
Avertismentul vine în condiţiile în care 40 de milioane de americani au rămas fără loc de muncă din cauza măsurilor de izolare, cu toate că guvernul a pompat mii de miliarde de dolari în economie, iar Congresul dezbate un nou pachet de stimulare a consumului şi de ajutor pentru afaceri. Rata şomajului ar putea să urce de la 4,4% în martie şi 14,7% în aprilie la 20% în mai. CBO, o agenţie nepărtinitoare, a explicat că cea mai mare parte a pierderii economice este cauzată de contracţia enormă a activităţii din anul acesta. Directorul CBO a explicat că închiderea afacerilor şi măsurile de distanţare socială este de aşteptat să descurajeze consumatorii să cheltuiască, în timp ce scăderea recentă a preţurilor energiei poate reduce sever investiţiile în sectorul de profil.
Preşedintele Rezervei Federale Jerome Powell a spus în urmă cu două săptămîni că economia americană „s-ar putea contracta lejer cu 30%“ în trimestrul doi.
„Presupunînd că nu va exista un al doilea val al epidemiei, cred că veţi putea vedea economia revenindu-şi constant în a doua jumătate a anului. Pentru ca economia să-şi revină complet, va trebui ca oamenii să aibă încredere totală, iar acest lucru s-ar putea întâmpla atunci cînd vom avea un vaccin“, a declarat Powell. Însă de când şeful celei mai puternice bănci centrale din lume a făcut aceste declaraţii, America este zguduită de cele mai violente proteste de stradă din ultima jumătate de secol. Iar aceasta când SUA sînt unul dintre cele mai mari focare de COVID-19, iar micile afaceri încearcă să se redeschidă. Protestele au izbucnit pe un fond puternic de sentiment de injustiţie socială şi inegalitate, iar actuala criză economică acutizează inegalitatea, alimentând şi mai mult frustrările din societate. Analiştii spun că acest lucru va reprezenta încă un şoc pentru economie. Victor Matheson, profesor de economie la College of the Holy Cross, a luat ca reper revolta din Los Angeles din 1992. „Activitatea economică în zonele afectate nu şi-a revenit nici după zece ani. Cel puţin nu la nivelurile anterioare“, spus Matheson. „Dacă oamenii nu se simt în siguranţă acolo unde şi-au deschis afacerile, nu vor simţi nevoia să reconstruiască.“
În lumea emergentă, agenţia de rating Moodyís a redus calificativul Indiei, cea mai populată democraţie a lumii, la doar o treaptă deasupra nivelurilor considerate „junk“, adică nerecomandate pentru investiţii. Principalele motive sunt reducerea impulsului de creştere economică, înrăutăţirea finanţelor guvernului şi tărăgănarea reformelor economice de structură. Ratinguri mai mici înseamnă de obicei costuri mai mari de finanţare de pe pieţe. Pentru Turcia, Moodyís prezice probleme mai mari cu creditele toxice în sistemul bancar. Analiştii din afara ţării prezic constant venirea unei crize valutare şi spun că economia este în dezordine şi că situaţia se înrăutăţeşte din cauza pandemiei, care a distrus turismul.