Zilierii riscă să rămână fără pensii, concedii medicale plătite, protecție în cazuri de accidente de muncă și fără alte garanții sociale. De această părere sunt experții care au analizat recent Legea zilierilor, care a intrat în vigoare în septembrie anul curent.
În Republica Moldova, necesitatea reglementării activității necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri s-a regăsit pe agenda mai multor guverne, însă fără a avea vreo finalitate. În opinia experților, până la adoptarea Legii zilierilor, relațiile dintre angajator și angajat aveau la bază contractul individual de muncă, ele fiind reglementate de Codul muncii. Potrivit experților, Legea dată, derogând de la prevederile Codului muncii și având ca scop declarat reglementarea activității necalificate desfășurate de zilieri și diminuarea fenomenului de angajare informală, prezintă mai multe dezavantaje pentru aceste categorii de muncitori, cărora, de fapt, le-ar putea fi reduse considerabil drepturile fundamentale ale muncii și protecției sociale.
Carențe în noua lege
În cadrul dezbaterii, Adrian Lungu, expert în dreptul muncii, consilier juridic la FSCM, a prezentat o analiză preliminară privind impactul Legii zilierilor asupra muncitorilor din sectorul agricol: în ce mod le sunt afectate drepturile la munca decentă și garanțiile sociale, precum și posibilele consecințe ale legii din perspectiva evaziunii fiscale și a altor factori de risc. Expertul a subliniat că noua lege are mai multe carențe și în redacția actuală există riscuri ca obiectivele declarate să nu fie atinse.
„Legea va avea un impact negativ asupra mai multor categorii vulnerabile, cum ar fi persoanele angajate în baza contractului individual de muncă pentru lucrări sezoniere, cetățenii cu dizabilități severe sau accentuate, tinerii de până la 18 ani, cele cu obligații familiale etc. De asemenea, legea limitează substanțial drepturile zilierilor la repausul zilnic, cel săptămânal, la zile de sărbătoare nelucrătoare, pauză de masă, pauzele pentru alimentarea copilului etc.”, a menționat Adrian Lungu.
În același timp, aceasta exclude acordarea concediului anual plătit, a celor de odihnă anuale suplimentare, a concediului de maternitate, a celui parțial plătit pentru îngrijirea copilului, concediului medical plătit, concediilor de studii, protecției în cazul accidentelor de muncă, precum și a altor garanții stipulate în Codul muncii.
Opinia sindicatelor
„Desigur, aşa-numita Lege a zilierilor a avut ca obiectiv scoaterea din economia subterană a persoanelor care executau nişte munci necalificate ocazionale şi includerea lor în sistemul de protecţie socială. Cu toate acestea, legea a lăsat în obligaţia zilierilor de a vărsa mijloace în sistemul de asigurări sociale şi medicale. În viziunea noastră, este foarte redusă probabilitatea că persoanele date se vor asigura în aceste sisteme. Încă la etapa elaborării proiectului de lege, sindicatele au propus să fie aplicate alte mecanisme de utilizare a muncii zilierilor, care se practică în unele ţări europene. De exemplu, am propus să fie implementat sistemul de „voucher”, care urmează a fi procurat de beneficiarul muncii zilierului şi conţine în suma plătită contribuţiile de asigurări sociale şi medicale. Credem că pe viitor în Moldova vor fi preluate şi astfel de mecanisme”, a menționat pentru „Vocea poporului” Sergiu Iurcu, șeful Departamentului protecție social-economică.
Dezbaterea publică a fost organizată în cadrul proiectului privind monitorizarea proceselor politice, sociale și formularea de recomandări de politici, implementat de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova.
Zilierii riscă să rămână fără pensii, concedii medicale plătite, protecție în cazuri de accidente de muncă și fără alte garanții sociale. De această părere sunt experții care au analizat recent Legea zilierilor, care a intrat în vigoare în septembrie anul curent.
În Republica Moldova, necesitatea reglementării activității necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri s-a regăsit pe agenda mai multor guverne, însă fără a avea vreo finalitate. În opinia experților, până la adoptarea Legii zilierilor, relațiile dintre angajator și angajat aveau la bază contractul individual de muncă, ele fiind reglementate de Codul muncii. Potrivit experților, Legea dată, derogând de la prevederile Codului muncii și având ca scop declarat reglementarea activității necalificate desfășurate de zilieri și diminuarea fenomenului de angajare informală, prezintă mai multe dezavantaje pentru aceste categorii de muncitori, cărora, de fapt, le-ar putea fi reduse considerabil drepturile fundamentale ale muncii și protecției sociale.
Carențe în noua lege
În cadrul dezbaterii, Adrian Lungu, expert în dreptul muncii, consilier juridic la FSCM, a prezentat o analiză preliminară privind impactul Legii zilierilor asupra muncitorilor din sectorul agricol: în ce mod le sunt afectate drepturile la munca decentă și garanțiile sociale, precum și posibilele consecințe ale legii din perspectiva evaziunii fiscale și a altor factori de risc. Expertul a subliniat că noua lege are mai multe carențe și în redacția actuală există riscuri ca obiectivele declarate să nu fie atinse.
„Legea va avea un impact negativ asupra mai multor categorii vulnerabile, cum ar fi persoanele angajate în baza contractului individual de muncă pentru lucrări sezoniere, cetățenii cu dizabilități severe sau accentuate, tinerii de până la 18 ani, cele cu obligații familiale etc. De asemenea, legea limitează substanțial drepturile zilierilor la repausul zilnic, cel săptămânal, la zile de sărbătoare nelucrătoare, pauză de masă, pauzele pentru alimentarea copilului etc.”, a menționat Adrian Lungu.
În același timp, aceasta exclude acordarea concediului anual plătit, a celor de odihnă anuale suplimentare, a concediului de maternitate, a celui parțial plătit pentru îngrijirea copilului, concediului medical plătit, concediilor de studii, protecției în cazul accidentelor de muncă, precum și a altor garanții stipulate în Codul muncii.
Opinia sindicatelor
„Desigur, aşa-numita Lege a zilierilor a avut ca obiectiv scoaterea din economia subterană a persoanelor care executau nişte munci necalificate ocazionale şi includerea lor în sistemul de protecţie socială. Cu toate acestea, legea a lăsat în obligaţia zilierilor de a vărsa mijloace în sistemul de asigurări sociale şi medicale. În viziunea noastră, este foarte redusă probabilitatea că persoanele date se vor asigura în aceste sisteme. Încă la etapa elaborării proiectului de lege, sindicatele au propus să fie aplicate alte mecanisme de utilizare a muncii zilierilor, care se practică în unele ţări europene. De exemplu, am propus să fie implementat sistemul de „voucher”, care urmează a fi procurat de beneficiarul muncii zilierului şi conţine în suma plătită contribuţiile de asigurări sociale şi medicale. Credem că pe viitor în Moldova vor fi preluate şi astfel de mecanisme”, a menționat pentru „Vocea poporului” Sergiu Iurcu, șeful Departamentului protecție social-economică.
Dezbaterea publică a fost organizată în cadrul proiectului privind monitorizarea proceselor politice, sociale și formularea de recomandări de politici, implementat de IDIS „Viitorul”, în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova.