În primele două trimestre ale anului 2019, forța de muncă a Republicii Moldova (populația ocupată plus șomerii) a constituit 898.600 și, respectiv, 943.000 de persoane, arată date ale Biroului Național de Statistică (BNS).
Potrivit datelor statistice, disparități importante pe sexe în cadrul forței de muncă nu s-au înregistrat, transmite mold-street.com.
Astfel ponderea bărbaților (tr. I - 52,8% și tr. II - 52,2%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (tr. I - 47,2% și tr. II - 47,8%), iar ponderea forței de muncă din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban (tr. I 53,5% și, respectiv, 46,5% și tr. II 53,3% și, respectiv, 46,7%).
Cine este cel mai mare angajator
Populaţia ocupată în primul trimestru a constituit 829.000, iar în al doilea trimestru a crescut la 901.100 de persoane, în special din contul agriculturii și construcțiilor .
Datele BNS arată că cel mai mare angajator rămâne statul cu circa 25% în primele trei luni și o cotă de peste 23% din salariați în al doilea trimestru.
Urmează agricultura, comerțul și industria.
În repartizarea după forme de proprietate 68-69% din populația ocupată a activat în sectorul privat și 31-32% - în sectorul public.
Muncă fără contract și cu salariu „în plic”
Munca nedeclarată (fără contract legal) în rândul salariaților a constituit 5,7% în primul trimestru și 8,3% în al doilea.
Potrivit analizei practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înţelegeri verbale) este de aproape două ori mai frecventă printre salariații bărbați decât salariații femei.
Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (circa 43% în fiecare din trimestre), comerț (22,4% în tr. I și 15,2% în tr. II), construcții (13,3% și, respectiv, 15,1%) și industrie (7,6% și 11,7%).
În sectorul informal au lucrat între 15,8% și 17,4% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 21- 24% au avut un loc de muncă informal.
Autorii mai atestă că salariu „în plic” primeau în primul trimestru - 6,2%, iar în al doilea - 8,3% din salariați.
Cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (44-47%), comerț (21,1% în tr. I și 12,4% în tr. II) construcții (peste 14%), și industrie (între 8 și 12%).
În primele două trimestre ale anului 2019, forța de muncă a Republicii Moldova (populația ocupată plus șomerii) a constituit 898.600 și, respectiv, 943.000 de persoane, arată date ale Biroului Național de Statistică (BNS).
Potrivit datelor statistice, disparități importante pe sexe în cadrul forței de muncă nu s-au înregistrat, transmite mold-street.com.
Astfel ponderea bărbaților (tr. I - 52,8% și tr. II - 52,2%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (tr. I - 47,2% și tr. II - 47,8%), iar ponderea forței de muncă din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban (tr. I 53,5% și, respectiv, 46,5% și tr. II 53,3% și, respectiv, 46,7%).
Cine este cel mai mare angajator
Populaţia ocupată în primul trimestru a constituit 829.000, iar în al doilea trimestru a crescut la 901.100 de persoane, în special din contul agriculturii și construcțiilor .
Datele BNS arată că cel mai mare angajator rămâne statul cu circa 25% în primele trei luni și o cotă de peste 23% din salariați în al doilea trimestru.
Urmează agricultura, comerțul și industria.
În repartizarea după forme de proprietate 68-69% din populația ocupată a activat în sectorul privat și 31-32% - în sectorul public.
Muncă fără contract și cu salariu „în plic”
Munca nedeclarată (fără contract legal) în rândul salariaților a constituit 5,7% în primul trimestru și 8,3% în al doilea.
Potrivit analizei practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înţelegeri verbale) este de aproape două ori mai frecventă printre salariații bărbați decât salariații femei.
Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (circa 43% în fiecare din trimestre), comerț (22,4% în tr. I și 15,2% în tr. II), construcții (13,3% și, respectiv, 15,1%) și industrie (7,6% și 11,7%).
În sectorul informal au lucrat între 15,8% și 17,4% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 21- 24% au avut un loc de muncă informal.
Autorii mai atestă că salariu „în plic” primeau în primul trimestru - 6,2%, iar în al doilea - 8,3% din salariați.
Cele mai mari ponderi ale acestora se estimează pentru activitățile din agricultură (44-47%), comerț (21,1% în tr. I și 12,4% în tr. II) construcții (peste 14%), și industrie (între 8 și 12%).