Din 1992 până în 2015, atât de multă lume a plecat din estul Europei încât populaţia acestei regiuni s-a redus cu 18 milioane de persoane, adică aproximativ 6%, potrivit datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).
Trendul s-a accelerat după ce ţările din partea de răsărit a continentului au aderat la Uniunea Europeană. Efectul intrării în UE nu a fost însă cel scontat de noii membri: în loc să prindă din urmă statele mai bogate din vest, aceste naţiuni s-au trezit în faţa unui exod al muncitorilor care voiau să câştige mai bine, aşa că au plecat spre Occident, scrie The Economist.
Publicaţia mai notează că, în vestul continentului, în special în Marea Britanie şi Franţa, s-a creat un val de imigranţi cunoscut şi sub numele de "instalatorii polonezi", după cea mai numeroasă populaţie de imigranţi.
Revenind în zilele noastre, pe 23 august 2017, preşedintele Hexagonului, Emmanuel Macron, a făcut un turneu în regiune, vizitând inclusiv România, pentru a lua pulsul valului de imigranţi.
Totuşi, The Economist susţine că există semnale potrivit cărora tendinţa se inversează. Adică est-europenii ce lucrează în vest încep să se întoarcă acasă, graţie creşterii economice de care beneficiază ţările de baştină şi costului redus al vieţii.
Fenomenul e numit "bumerangul forţei de muncă" într-un raport realizat de firma Colliers din domeniul imobiliar.
Începând cu anul 2010, emigraţia netă a scăzut în 9 din cele 11 ţări membre UE care au aparţinut blocului comunist. Spre exemplu, în Marea Britanie migraţia netă s-a diminuat anul trecut. Şi nu doar în contextul Brexitului, ci şi ca urmare a creşterii cerinţei pentru forţă de muncă în estul Europei. Iar cei care se întorc în ţările de origine nu sunt bătrâni. De fapt, ei sunt tineri apţi de muncă, care caută oportunităţi acasă, în condiţiile în care rata şomajului a ajuns la 5,3% în România şi la 2,9% în Cehia.
Mai mult, 73% din producătorii maghiar susţin că nu găsesc suficienţi muncitori, iar salariile au crescut în regiune, cu 5% în Cehia şi cu 15% în Ungaria, de exemplu.
În plus, şi taxele sunt mai mici faţă de vestul Europei: birul pe venit e de 25% în Slovacia şi de 10% în Bulgaria.
Un alt element atractiv îl reprezintă locuinţele mai ieftine. Preţul raportat la metrul pătrat în Praga e jumătate cât cel din Dublin şi de 7 ori mai mic faţă de Londra. De asemenea, per total, costul vieţii în estul Europei e semnificativ inferior celui din Vest.
Expaţii se întorc acasă nu doar din motive financiare. Mulţi dintre ei şi-au lăsat familiile acasă şi vor să se întoarcă la cei lăsaţi în urmă, iar alţii îşi doresc să revină în ţara lor de baştină pentru a face bani acolo.
Din 1992 până în 2015, atât de multă lume a plecat din estul Europei încât populaţia acestei regiuni s-a redus cu 18 milioane de persoane, adică aproximativ 6%, potrivit datelor Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).
Trendul s-a accelerat după ce ţările din partea de răsărit a continentului au aderat la Uniunea Europeană. Efectul intrării în UE nu a fost însă cel scontat de noii membri: în loc să prindă din urmă statele mai bogate din vest, aceste naţiuni s-au trezit în faţa unui exod al muncitorilor care voiau să câştige mai bine, aşa că au plecat spre Occident, scrie The Economist.
Publicaţia mai notează că, în vestul continentului, în special în Marea Britanie şi Franţa, s-a creat un val de imigranţi cunoscut şi sub numele de "instalatorii polonezi", după cea mai numeroasă populaţie de imigranţi.
Revenind în zilele noastre, pe 23 august 2017, preşedintele Hexagonului, Emmanuel Macron, a făcut un turneu în regiune, vizitând inclusiv România, pentru a lua pulsul valului de imigranţi.
Totuşi, The Economist susţine că există semnale potrivit cărora tendinţa se inversează. Adică est-europenii ce lucrează în vest încep să se întoarcă acasă, graţie creşterii economice de care beneficiază ţările de baştină şi costului redus al vieţii.
Fenomenul e numit "bumerangul forţei de muncă" într-un raport realizat de firma Colliers din domeniul imobiliar.
Începând cu anul 2010, emigraţia netă a scăzut în 9 din cele 11 ţări membre UE care au aparţinut blocului comunist. Spre exemplu, în Marea Britanie migraţia netă s-a diminuat anul trecut. Şi nu doar în contextul Brexitului, ci şi ca urmare a creşterii cerinţei pentru forţă de muncă în estul Europei. Iar cei care se întorc în ţările de origine nu sunt bătrâni. De fapt, ei sunt tineri apţi de muncă, care caută oportunităţi acasă, în condiţiile în care rata şomajului a ajuns la 5,3% în România şi la 2,9% în Cehia.
Mai mult, 73% din producătorii maghiar susţin că nu găsesc suficienţi muncitori, iar salariile au crescut în regiune, cu 5% în Cehia şi cu 15% în Ungaria, de exemplu.
În plus, şi taxele sunt mai mici faţă de vestul Europei: birul pe venit e de 25% în Slovacia şi de 10% în Bulgaria.
Un alt element atractiv îl reprezintă locuinţele mai ieftine. Preţul raportat la metrul pătrat în Praga e jumătate cât cel din Dublin şi de 7 ori mai mic faţă de Londra. De asemenea, per total, costul vieţii în estul Europei e semnificativ inferior celui din Vest.
Expaţii se întorc acasă nu doar din motive financiare. Mulţi dintre ei şi-au lăsat familiile acasă şi vor să se întoarcă la cei lăsaţi în urmă, iar alţii îşi doresc să revină în ţara lor de baştină pentru a face bani acolo.