Fiecare a cincea femeie din Moldova se confruntă cu unele forme subtile de hărțuire sexuală la locul de muncă, iar patru din 100 se confruntă cu forme grave de hărțuire. Asta relevă o notă analitică, realizată de Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” și Centrul de Drept al Femeilor, care relevă că incidența hărțuirii sexuale a crescut pe parcursul ultimilor zece ani. „Circa 20% dintre femei au fost supuse amenințărilor sau solicitărilor de a întreține relații sexuale la locul de studii, însă doar 15% dintre femei le-au declarat”, se arată în acest studiu.
În decursul ultimului deceniu a sporit ponderea femeilor angajate care au fost supuse unor forme grave de manifestare a hărțuirii sexuale, cum ar fi cerința de a întreține relații sexuale cu promisiunea unei recompense, utilizarea amenințărilor sau aplicarea forței. Evoluția în timp a fenomenului arată că legislația în vigoare nu asigură mecanisme eficiente de prevenire și combatere a hărțuirii în relațiile de muncă și la locul de studii, fapt ce determină condiția vulnerabilă a persoanelor, în mod special a femeilor, se mai arată în nota analitică.
Principalele concluzii sunt:
- Republica Moldova nu are un cadru normativ comprehensiv şi clar ce ar reglementa mecanisme de protecție împotriva hărțuirii sexuale, iar legislaţia în vigoare nu prescrie foarte clar atribuţiile instituțiilor abilitate prin lege pentru prevenirea hărțuirii sexuale și asistența victimelor.
- Sunt necesare intervenţii urgente atât la nivelul cadrului normativ naţional ce vine să combată perpetuarea fenomenului hărţuirii sexuale în Moldova, cât şi la capitolul consolidării capacităţilor instituţiilor mandatate prin lege de investigarea, monitorizarea şi reducerea cazurilor de abuz în câmpul muncii şi în instituţiile de învăţământ.
- Autoritățile responsabile ar trebui să se autosesizeze atât la general, cât și în fiecare caz particular declarat, și să întreprindă urgent măsuri pentru a stopa și preveni creșterea fenomenului de hărțuire sexuală.
Cât despre cazul elucidat de AGORA, privind acuzațiile de hărțuire sexuală de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, autorii studiului consideră necesară întreprinderea următoarelor acțiuni:
- Completarea Codului Educaţiei cu prevederi ce vor obliga instituţiile de învăţământ de orice nivel să adopte şi să respecte procedura internă privind interzicerea discriminărilor după oricare criteriu şi a hărţuirii sexuale în sistemul educațional atât între studenţi - studente, cât şi cu implicarea cadrelor didactice sau de conducere.
- Abilitarea Consiliului de Etică al instituţiilor de învăţământ în domeniul hărţuirii sexuale: prin instruirea în mod obligatoriu a membrilor/membrelor despre toate formele de hărţuire sexuală (nu doar cele grave) şi despre prevederile legale generale la nivel naţional şi specifice la nivel de instituţii de învăţământ.
- Abilitarea senatului studențesc de a sesiza cazurile de hărţuire sexuală. Asta va contribui la sporirea nivelului de raportare a faptelor de hărțuire în sistemul de învăţământ superior. Capacitarea membrilor senatului studenţesc în subiectul hărţuirii sexuale va contribui la identificarea incidenţei fenomenului în universităţi.
Fiecare a cincea femeie din Moldova se confruntă cu unele forme subtile de hărțuire sexuală la locul de muncă, iar patru din 100 se confruntă cu forme grave de hărțuire. Asta relevă o notă analitică, realizată de Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” și Centrul de Drept al Femeilor, care relevă că incidența hărțuirii sexuale a crescut pe parcursul ultimilor zece ani. „Circa 20% dintre femei au fost supuse amenințărilor sau solicitărilor de a întreține relații sexuale la locul de studii, însă doar 15% dintre femei le-au declarat”, se arată în acest studiu.
În decursul ultimului deceniu a sporit ponderea femeilor angajate care au fost supuse unor forme grave de manifestare a hărțuirii sexuale, cum ar fi cerința de a întreține relații sexuale cu promisiunea unei recompense, utilizarea amenințărilor sau aplicarea forței. Evoluția în timp a fenomenului arată că legislația în vigoare nu asigură mecanisme eficiente de prevenire și combatere a hărțuirii în relațiile de muncă și la locul de studii, fapt ce determină condiția vulnerabilă a persoanelor, în mod special a femeilor, se mai arată în nota analitică.
Principalele concluzii sunt:
Cât despre cazul elucidat de AGORA, privind acuzațiile de hărțuire sexuală de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, autorii studiului consideră necesară întreprinderea următoarelor acțiuni: