Anul 2018 este considerat anul sectorului financiar în condițiile în care cele mai mari procese și fenomene au fost resimțite de bănci și companiile de microfinanțare. Anul trecut a avut restabilirea instituțiilor de creditare. Dacă până la criză volumul de credite însuma 44,7 miliarde de lei în 2018, după o cădere de trei ani, avem o creștere și vom ajunge la același nivel din 2014.
Lucrul acesta nu a fost posibil fără o creștere economică prin substituirea creditelor oferite agenților economic cu creditele acordate persoanelor fizice. De fapt, populația a scos țara din criză prin consum, a declarat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Portofoliul de credite s-e redus constat până în 2017 (de la 35 miliarde în 2014 la 26 miliarde), iar în 2018 s-a atestat o stabilizare.
În același timp volumul de credite oferite de către bănci persoanelor fizice s-a dublat și a ajuns la aproape 10 miliarde de lei, iar sectorul nebancar și-a crescut portofoliul de la 3,9 miliarde de lei la 8,3 miliarde de lei.
În context, anul trecut a fost înregistrat același volum de credite ca până la criza din anul 2014 însă portofoliul s-a schimbat esențial, ponderea creditelor oferite persoanelor fizice a ajuns la 40% față de 19% cât era în anul 2014. Practic 2 din 5 lei sunt oferiți persoanelor fizice.
„Totodată, persoanele fizice au soluționat o parte din problema excesului de lichiditate sin sectorul bancar. Dacă până la criză volumul depozitelor se cifra la 65 miliarde de lei, atunci după 2014 a ajuns la 54 miliarde de lei. După delapidările din sectorul bancar, încrederea cetățenilor a început să crească, iar în prezent volumul depozitelor depășește 62 miliarde de lei. Însă majorarea volumului plasamentelor nu a fost urmată și de creșterea volumului de credite. Pe de o parte, băncile și-ai restabilit încrederea față de cetățeni prin atragerea depozitelor, însă nu și-au dezvoltat capacitatea de a oferi credite. Și acest lucru se poate vede pe piața valutară. În anii 2015-2017 oferta de valută din partea cetățenilor a crescut constant apropiindu-se de 2 miliarde USD anual în schimb cererea din partea businessului a fost anemică sub 1,7 miliarde USD, ceea ce a dus a un surplus de valută de 700 milioane USD în ultimii doi ani. Excesul de valută s-a acumulat ca urmare a reducerii consumului populației care a cumpărat masiv valută străină și a depus-o în bănci. În rezultat am avut o apreciere puternică a leului moldovenesc cu 20%, ceea ce a creat probleme exportatorilor, iar banii veniți în sistemul bancar BNM a fost nevoită să-i sterilizeze”, este de părere Ioniță.
În 2018 s-a început un fenomen invers. S-a stopat căderea creditării și a crescut enorm creditarea persoanelor fizice.
Oferta de valută din partea persoanelor fizice a rămas constantă la 2 miliarde USD, iar cererea a crescut de la 1,7 miliarde USD la 2 miliarde USD și cel mai probabil în primul trimestru al anului 2019, are loc doar în perioada electorală, cererea de valută va depăși oferta.
Cererea pentru valută apare pe fundalul majorării consumului generat de creșterea soldului creditelor de consum și a celor imobiliare la peste 2 miliarde de lei.
Impulsionarea creditării a scos din presiunea de BNM de a steriliza 3 miliarde de lei. Prin consumul populației a fost rezolvată și problema pieței valutare, dar și cea a creditării.
În concluzie, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță a spus că în anul 2019 vom avea o creștere a portofoliului de credite a sectorului nebancar, care nu a avut niciodată mai mult de 10% din piață. În prezent acesta se apropie de o pondere de 25%.
Va continua accentuarea acordării creditelor de consum populației care va reduce din diferența enormă dintre cererea și oferta de valută. Ceea ce înseamnă că leul nu are tendințe de apreciere, dar nici de depreciere.
Totodată, în acest an, agricultura, transporturile și construcțiile vor fi ramurile de creditare. Pe sfârșit de an ponderea portofoliului de credite oferite persoanelor fizice va depăși 40%, iar soldul total al împrumuturilor oferite de sectorul bancar și nebancar va ajunge la circa 50 miliarde de lei.
Anul 2018 este considerat anul sectorului financiar în condițiile în care cele mai mari procese și fenomene au fost resimțite de bănci și companiile de microfinanțare. Anul trecut a avut restabilirea instituțiilor de creditare. Dacă până la criză volumul de credite însuma 44,7 miliarde de lei în 2018, după o cădere de trei ani, avem o creștere și vom ajunge la același nivel din 2014.
Lucrul acesta nu a fost posibil fără o creștere economică prin substituirea creditelor oferite agenților economic cu creditele acordate persoanelor fizice. De fapt, populația a scos țara din criză prin consum, a declarat în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.
Portofoliul de credite s-e redus constat până în 2017 (de la 35 miliarde în 2014 la 26 miliarde), iar în 2018 s-a atestat o stabilizare.
În același timp volumul de credite oferite de către bănci persoanelor fizice s-a dublat și a ajuns la aproape 10 miliarde de lei, iar sectorul nebancar și-a crescut portofoliul de la 3,9 miliarde de lei la 8,3 miliarde de lei.
În context, anul trecut a fost înregistrat același volum de credite ca până la criza din anul 2014 însă portofoliul s-a schimbat esențial, ponderea creditelor oferite persoanelor fizice a ajuns la 40% față de 19% cât era în anul 2014. Practic 2 din 5 lei sunt oferiți persoanelor fizice.
„Totodată, persoanele fizice au soluționat o parte din problema excesului de lichiditate sin sectorul bancar. Dacă până la criză volumul depozitelor se cifra la 65 miliarde de lei, atunci după 2014 a ajuns la 54 miliarde de lei. După delapidările din sectorul bancar, încrederea cetățenilor a început să crească, iar în prezent volumul depozitelor depășește 62 miliarde de lei. Însă majorarea volumului plasamentelor nu a fost urmată și de creșterea volumului de credite. Pe de o parte, băncile și-ai restabilit încrederea față de cetățeni prin atragerea depozitelor, însă nu și-au dezvoltat capacitatea de a oferi credite. Și acest lucru se poate vede pe piața valutară. În anii 2015-2017 oferta de valută din partea cetățenilor a crescut constant apropiindu-se de 2 miliarde USD anual în schimb cererea din partea businessului a fost anemică sub 1,7 miliarde USD, ceea ce a dus a un surplus de valută de 700 milioane USD în ultimii doi ani. Excesul de valută s-a acumulat ca urmare a reducerii consumului populației care a cumpărat masiv valută străină și a depus-o în bănci. În rezultat am avut o apreciere puternică a leului moldovenesc cu 20%, ceea ce a creat probleme exportatorilor, iar banii veniți în sistemul bancar BNM a fost nevoită să-i sterilizeze”, este de părere Ioniță.
În 2018 s-a început un fenomen invers. S-a stopat căderea creditării și a crescut enorm creditarea persoanelor fizice.
Oferta de valută din partea persoanelor fizice a rămas constantă la 2 miliarde USD, iar cererea a crescut de la 1,7 miliarde USD la 2 miliarde USD și cel mai probabil în primul trimestru al anului 2019, are loc doar în perioada electorală, cererea de valută va depăși oferta.
Cererea pentru valută apare pe fundalul majorării consumului generat de creșterea soldului creditelor de consum și a celor imobiliare la peste 2 miliarde de lei.
Impulsionarea creditării a scos din presiunea de BNM de a steriliza 3 miliarde de lei. Prin consumul populației a fost rezolvată și problema pieței valutare, dar și cea a creditării.
În concluzie, economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță a spus că în anul 2019 vom avea o creștere a portofoliului de credite a sectorului nebancar, care nu a avut niciodată mai mult de 10% din piață. În prezent acesta se apropie de o pondere de 25%.
Va continua accentuarea acordării creditelor de consum populației care va reduce din diferența enormă dintre cererea și oferta de valută. Ceea ce înseamnă că leul nu are tendințe de apreciere, dar nici de depreciere.
Totodată, în acest an, agricultura, transporturile și construcțiile vor fi ramurile de creditare. Pe sfârșit de an ponderea portofoliului de credite oferite persoanelor fizice va depăși 40%, iar soldul total al împrumuturilor oferite de sectorul bancar și nebancar va ajunge la circa 50 miliarde de lei.