Numai 22 la sută dintre tinerii din țară şi-au găsit un loc de muncă imediat după finalizarea studiilor. Un sfert dintre absolvenţii instituţiilor de învăţământ nu se angajează conform specialităţii obţinute. Date în acest sens au fost prezentate de Sergiu Iurcu, şeful Departamentului protecţie social-economică al CNSM, la un seminar pentru membrii Comisiei de Tineret din cadrul Federaţiei Sindicatelor Luc-rătorilor din Industria Chimică şi Resurse Energetice (FSCRE).
„Potrivit datelor BNS, în trimestrul III al anului curent, rata şomajului la nivel de ţară a înregistrat 2,2%, fiind mai mică fată de trimestrul III din 2017 (3,4%). Rata şomajului la bărbaţi a fost de 2,6%, iar la femei – de 1,7%, în mediul urban – 3,5% și în mediul rural, respectiv, 1,2%. Însă în rândul tinerilor care au între 15 şi 24 de ani, rata șomajului a constituit 6%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani, acest indicator a avut valoarea de 3,6%”, a punctat responsabilul de la CNSM.
Margareta Strestian, preşedinta FSCRE,a menţionat că mulţi salariaţi vin să se angajeze în domeniul gaze având studii pedagogice, ca apoi, fiind încadraţi în câmpul muncii, să urmeze o a doua specialitate aici.
Potrivit liderului sindical, Convenţia colectivă la nivel de ramură pentru anii 2018-2021 prevede mai multe garanţii pentru tinerii specialişti. „Potrivit convenţiei, pentru muncă neîntreruptă în domeniu se stabileşte un spor lunar la salariul de funcţie: de la unu la cinci ani – de 5%, de la cinci la 10 ani – de 10 %, de la 10 la 20 de ani – de 15 la sută şi mai mult de 20 de ani – de 20 la sută. Acelaşi document stipulează că angajatorul nu poate rezilia contractul individual de muncă cu tânărul specialist în legătură cu reducerea statelor de personal, în decursul unui an din momentul semnării contractului individual de muncă”.
Roman Ţurcan, preşedintele Comisiei de Tineret din cadrul FSCRE, a specificat că salariaţilor din sfera gaze, care sunt în ultimul an de studii, li se permite să lipsească câteva ore de la serviciu, pentru ca în acest interval de timp să meargă la cursuri. După finalizarea studiilor, însă, ei au program zilnic de opt ore de muncă.
O directivă a UE privind munca pe timp de noapte
„Republica Moldova urmează să transpună în legislaţia naţională o directivă a UE, şi anume că salariaţii care urmează să activeze pe timp de noapte vor trebui să treacă un examen medical, înainte de a începe o asemenea activitate”, a menţionat în cadrul seminarului Sergiu Morari, consultant principal al CNSM. El a precizat că, pentru munca pe timp de noapte, în condiţii nocive, contractul colectiv de muncă poate prevedea sporuri la salarii, iar acestea pot fi mai mari decât cele stipulate de legislaţia în vigoare. Totodată, salariaţii a căror muncă presupune efort psihoemoţional sporit, pot beneficia de concedii suplimentare plătite.
„Rolul contractelor individuale de muncă va spori, de la 1 ianuarie 2019, deoarece din această dată vor fi scoase din uz carnetele de muncă. Articolul 71 din Codul muncii prevede că munca prestată fără încheierea unui contract individual de muncă este calificată drept muncă nedeclarată. Potrivit articolului 55 prim din Codul contravenţional, utilizarea muncii nedeclarate se sancţionează pentru fiecare persoană identificată cu amen-dă de la 60 până la 90 de unităţi convenţionale, aplicată persoanei fizice, și cu amendă de 150 până la 210 de unităţi convenţionale, aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de 210 la 300 de unităţi convenţionale, aplicată persoanei juridice”, a subliniat Sergiu Morari.
Numai 22 la sută dintre tinerii din țară şi-au găsit un loc de muncă imediat după finalizarea studiilor. Un sfert dintre absolvenţii instituţiilor de învăţământ nu se angajează conform specialităţii obţinute. Date în acest sens au fost prezentate de Sergiu Iurcu, şeful Departamentului protecţie social-economică al CNSM, la un seminar pentru membrii Comisiei de Tineret din cadrul Federaţiei Sindicatelor Luc-rătorilor din Industria Chimică şi Resurse Energetice (FSCRE).
„Potrivit datelor BNS, în trimestrul III al anului curent, rata şomajului la nivel de ţară a înregistrat 2,2%, fiind mai mică fată de trimestrul III din 2017 (3,4%). Rata şomajului la bărbaţi a fost de 2,6%, iar la femei – de 1,7%, în mediul urban – 3,5% și în mediul rural, respectiv, 1,2%. Însă în rândul tinerilor care au între 15 şi 24 de ani, rata șomajului a constituit 6%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani, acest indicator a avut valoarea de 3,6%”, a punctat responsabilul de la CNSM.
Margareta Strestian, preşedinta FSCRE,a menţionat că mulţi salariaţi vin să se angajeze în domeniul gaze având studii pedagogice, ca apoi, fiind încadraţi în câmpul muncii, să urmeze o a doua specialitate aici.
Potrivit liderului sindical, Convenţia colectivă la nivel de ramură pentru anii 2018-2021 prevede mai multe garanţii pentru tinerii specialişti. „Potrivit convenţiei, pentru muncă neîntreruptă în domeniu se stabileşte un spor lunar la salariul de funcţie: de la unu la cinci ani – de 5%, de la cinci la 10 ani – de 10 %, de la 10 la 20 de ani – de 15 la sută şi mai mult de 20 de ani – de 20 la sută. Acelaşi document stipulează că angajatorul nu poate rezilia contractul individual de muncă cu tânărul specialist în legătură cu reducerea statelor de personal, în decursul unui an din momentul semnării contractului individual de muncă”.
Roman Ţurcan, preşedintele Comisiei de Tineret din cadrul FSCRE, a specificat că salariaţilor din sfera gaze, care sunt în ultimul an de studii, li se permite să lipsească câteva ore de la serviciu, pentru ca în acest interval de timp să meargă la cursuri. După finalizarea studiilor, însă, ei au program zilnic de opt ore de muncă.
O directivă a UE privind munca pe timp de noapte
„Republica Moldova urmează să transpună în legislaţia naţională o directivă a UE, şi anume că salariaţii care urmează să activeze pe timp de noapte vor trebui să treacă un examen medical, înainte de a începe o asemenea activitate”, a menţionat în cadrul seminarului Sergiu Morari, consultant principal al CNSM. El a precizat că, pentru munca pe timp de noapte, în condiţii nocive, contractul colectiv de muncă poate prevedea sporuri la salarii, iar acestea pot fi mai mari decât cele stipulate de legislaţia în vigoare. Totodată, salariaţii a căror muncă presupune efort psihoemoţional sporit, pot beneficia de concedii suplimentare plătite.
„Rolul contractelor individuale de muncă va spori, de la 1 ianuarie 2019, deoarece din această dată vor fi scoase din uz carnetele de muncă. Articolul 71 din Codul muncii prevede că munca prestată fără încheierea unui contract individual de muncă este calificată drept muncă nedeclarată. Potrivit articolului 55 prim din Codul contravenţional, utilizarea muncii nedeclarate se sancţionează pentru fiecare persoană identificată cu amen-dă de la 60 până la 90 de unităţi convenţionale, aplicată persoanei fizice, și cu amendă de 150 până la 210 de unităţi convenţionale, aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de 210 la 300 de unităţi convenţionale, aplicată persoanei juridice”, a subliniat Sergiu Morari.