Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), pentru a supraviețui o lună, în 2018, un om ar fi avut nevoie în medie de 1891 de lei. Raportat la anul 2017, cifra a fost în creștere cu 1,5 la sută.
Minimul de existenţă este un indicator ce reprezintă mărimea valorică a volumului minim de consum al bunurilor materiale şi a serviciilor pentru satisfacerea necesităţilor principale, menţinerea sănătăţii şi pentru susţinerea viabilităţii omului.
Deși Biroul Național de Statistică indică cifra de până la două mii de lei, unii cetățeni susțin că această sumă nu le ajunge nici pentru strictul necesar.
„Doar pentru medicamente cheltuiesc aproape două mii de lei. Aici se adaugă serviciile comunale, mâncarea. Să-mi cumpăr ceva de îmbrăcat nu reușesc. De odihnă, nici vorbă”, ne spune Liuba Toderică din Chișinău. Deși este la pensie, pentru a face un ban în plus, femeia face curățenie la o companie din Chișinău.
Conform datelor BNS, în orașe, minimul de existență este mai mare decât în sate. Astfel, pentru populația din municipiile Chișinău și Bălți, minimul de existență a fost de 2107 lei, pentru cea din alte orașe – 1888,5 lei, iar pentru mediul rural – 1795,8 lei.
Câștigăm mai puțin, cheltuim mai mult
Dacă e să ne referim la capitolul venituri lunare ale populației, în medie, acestea au fost de 2383 de lei pentru o persoană și au depășit mărimea medie a minimului de existență cu 26,0%.
„Nu văd schimbări semnificative. Este o tendință de creștere a veniturilor populației și aceasta se manifestă. Pe de o parte, se observă o tendință de creștere a veniturilor, a cheltuielilor, dar ele rămân relativ încă foarte mici”, a explicat pentru „Vocea poporului” expertul economic Alexandru Fală.
Cât privește sursa de venit, cea mai importantă – 43,7 la sută din veniturile totale, provine din salariu. Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, în medie, acestea constituie 24,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Contribuţia plăţilor sociale s-a majorat cu 1,3 puncte procentuale faţă de anul precedent.
Prețurile, în creștere
La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu, cu o pondere de 12,7% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Transferurile băneşti din afara ţării rămân și ele a fi o sursă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 15% din total venituri. Cât privește cheltuielile medii lunare de consum, în anul 2018, pentru o persoană, acestea au fost de 2407,9 lei, în creştere faţă de anul trecut cu 7%. Cei mai mulți bani cetățenii îi cheltuiesc pentru mâncare – 43,8 la sută.
„Acesta este un indicator foarte clar că structura de cheltuieli corespunde pentru o țară în care populația are venituri mici”, explică expertul economic Alexandru Fală. Acestea sunt urmate de cele de întreținere a locuinței – 18, 2 din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,7%. Pentru servicii de sănătate s-au cheltuit în medie 5,1 la sută din venituri, pentru transport – 4 la sută, iar cel mai puțin – 0,5% au fost cheltuieli pentru învățământ.
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), pentru a supraviețui o lună, în 2018, un om ar fi avut nevoie în medie de 1891 de lei. Raportat la anul 2017, cifra a fost în creștere cu 1,5 la sută.
Minimul de existenţă este un indicator ce reprezintă mărimea valorică a volumului minim de consum al bunurilor materiale şi a serviciilor pentru satisfacerea necesităţilor principale, menţinerea sănătăţii şi pentru susţinerea viabilităţii omului.
Deși Biroul Național de Statistică indică cifra de până la două mii de lei, unii cetățeni susțin că această sumă nu le ajunge nici pentru strictul necesar.
„Doar pentru medicamente cheltuiesc aproape două mii de lei. Aici se adaugă serviciile comunale, mâncarea. Să-mi cumpăr ceva de îmbrăcat nu reușesc. De odihnă, nici vorbă”, ne spune Liuba Toderică din Chișinău. Deși este la pensie, pentru a face un ban în plus, femeia face curățenie la o companie din Chișinău.
Conform datelor BNS, în orașe, minimul de existență este mai mare decât în sate. Astfel, pentru populația din municipiile Chișinău și Bălți, minimul de existență a fost de 2107 lei, pentru cea din alte orașe – 1888,5 lei, iar pentru mediul rural – 1795,8 lei.
Câștigăm mai puțin, cheltuim mai mult
Dacă e să ne referim la capitolul venituri lunare ale populației, în medie, acestea au fost de 2383 de lei pentru o persoană și au depășit mărimea medie a minimului de existență cu 26,0%.
„Nu văd schimbări semnificative. Este o tendință de creștere a veniturilor populației și aceasta se manifestă. Pe de o parte, se observă o tendință de creștere a veniturilor, a cheltuielilor, dar ele rămân relativ încă foarte mici”, a explicat pentru „Vocea poporului” expertul economic Alexandru Fală.
Cât privește sursa de venit, cea mai importantă – 43,7 la sută din veniturile totale, provine din salariu. Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, în medie, acestea constituie 24,7% din veniturile medii lunare ale populaţiei. Contribuţia plăţilor sociale s-a majorat cu 1,3 puncte procentuale faţă de anul precedent.
Prețurile, în creștere
La formarea veniturilor au contribuit şi activităţile pe cont propriu, cu o pondere de 12,7% din veniturile medii lunare ale unei persoane. Transferurile băneşti din afara ţării rămân și ele a fi o sursă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 15% din total venituri. Cât privește cheltuielile medii lunare de consum, în anul 2018, pentru o persoană, acestea au fost de 2407,9 lei, în creştere faţă de anul trecut cu 7%. Cei mai mulți bani cetățenii îi cheltuiesc pentru mâncare – 43,8 la sută.
„Acesta este un indicator foarte clar că structura de cheltuieli corespunde pentru o țară în care populația are venituri mici”, explică expertul economic Alexandru Fală. Acestea sunt urmate de cele de întreținere a locuinței – 18, 2 din cheltuielile totale de consum, iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,7%. Pentru servicii de sănătate s-au cheltuit în medie 5,1 la sută din venituri, pentru transport – 4 la sută, iar cel mai puțin – 0,5% au fost cheltuieli pentru învățământ.