Cum să împaci jobul cu „meseria” de părinte

  • 25 sept. 2017, 12:36
  • 642

Majoritatea părinților au senzația că, după ce își termină ziua de muncă, intră în schimbul doi. Mulți chiar așa se exprimă atunci când sunt întrebați seara ce mai fac: „Am intrat la schimbul doi”, răspund ei pe un ton ironic, care arată oboseala și presiunea pe care o resimt. Ceea ce vor să transmită de fapt este că „meseria” de părinte este grea și mai ales emoțională, iar ei nu au suficient sprijin emoțional și financiar pentru a o îndeplini. 

Evident, cu toții tânjim după acea stare de bine interior, după sentimentul de împlinire și mulțumire că ne ies lucrurile în viața de familie și cea profesională. Dar cum putem ajunge la această stare, la mult-râvnitul work&life balance?

Un studiu realizat de American Psychology Association, în 2007, arăta că peste 50% dintre angajați simțeau că cerințele de la serviciu interferează cu responsabilitățile familiale. În proporție de 43%, cei intervievați spuneau că viața de familie le afectează performanțele la locul de muncă. Și în România, părinții care lucrează simt că ziua nu are îndeajuns de multe ore pentru a îndeplini toate sarcinile profesionale și de familie.

Există însă și părinți care reușesc să își crească micuţii frumos și să aibă o carieră cu care se mândresc. Care sunt oare secretele lor? Mai jos, îți propun câteva idei pe care le-am testat personal și care duc la creșterea stării interioare de bine cu sine. Una peste alta, e momentul să renunți la anumite convingeri care îți fac viața complicată.

1. Mai întâi de toate, trebuie să renunți la perfecționismul care-i caracterizează pe mulți oameni. Vrem să fim cei mai buni părinți, copiii să doarmă la ore fixe, să meargă la sport, să cânte la un instrument, să avem o relație minunată cu ei, iar în același timp să muncim mult, pentru a obține o promovare, un bonus sau aprecierea colegilor. Ei bine, nu poți avea toate aceste lucruri. Relaxează-te în rolul de părinte și acceptă că este imposibil să ai un copil care cântă la pian, face fotbal și înot, ia note mari și mai are și timp de joacă, după ce petrece o vreme la computer. Iar în rolul de angajat va trebui să înveți să nu te simți inferior, dacă promovarea într-o nouă funcție întârzie jumătate de an, pentru că, în această perioadă, ai ales să te dedici mai mult familiei, unde era nevoie de tine.

2. Renunță la mândria de a cere ajutor. Așa cum spun toate cărțile de parenting, e nevoie de un întreg sat pentru a crește un copil. Astfel, poți cere ajutorul prietenilor sau familiei în seri în care ai nevoie să stai peste program la job. Eventual, roagă-i pe părinții colegilor copiilor tăi să-ți ducă ei micuții la școală în anumite zile. Când simți că ai lăsat copilul pe mâini bune, ești mai puțin anxios și mai performant la locul de muncă.

3. Renunță la ideea că trebuie să îți împarți timpul în mod egal între serviciu și familie. Există momente în care familia are mai multă nevoie de atenție și conectare, după cum există clipe în care serviciul are nevoie de energie sporită din partea ta. În acest fel, nu mai pui atâta presiune pe tine și îți menții flexibilitatea, una dintre calitățile importante care măresc gradul de fericire.

4. Convingerea că pentru a fi performant și la job, și în meseria de părinte şi că trebuie să te sacrifici te împiedică să atingi echilibrul muncă–familie. Patty Wipfler, fondatoarea organizației internaționale Hand in Hand Parenting, spunea că, așa cum în avion părintele trebuie să-și pună mai întâi lui masca de oxigen și abia apoi copilului, și în viața reală el va trebui să aibă mai întâi grijă de sine, pentru a oferi atenție micuțului. Astfel, ai nevoie de timp pentru tine, un timp în care să faci sport sau în care să te preocupe hobby-ul tău – artă, desen, filme, citit etc. Știu că pare un lucru de neconceput ca atunci când muncești enorm, ai întâlniri și deadline-uri strâmte să-ți iei din timp pentru tine. Dar este exact spațiul de care ai nevoie pentru liniște, reconectare la sine și inspirație.

5. Renunță la presiunea că trebuie să-ți faci copiii fericiți tot timpul. Este imposibil să-ți ferești copiii de frustrări, fiindcă nu ești tu responsabil pentru toate. La școală, la locul de joacă, în parc, în interacțiunile cu frații sau cu prietenii, copiii vor trăi dramele și suferințele lor, pe care tu nu le poți preveni sau repara mereu. Tot ce poți să le oferi sunt brațele tale deschise în care ei își pot găsi liniștea, înțelegerea și ascultarea de care au nevoie. Uneori, după ce îi asculți, le oferi idei de strategii pentru o viață mai bună, iar alteori aștepți ca ei să găsească soluții la problemele pe care le întâmpină.

6. Vinovăția că lucrezi te împiedică să fii un părinte mai bun. Adeseori, părinții (mai ales mămicile) se simt vinovați că lucrează full-time și nu petrec suficient timp cu copiii. Vinovăția este ca un bolovan care stă în calea relației autentice cu copilul tău, pentru că el detectează sentimentul acesta complicat. El are senzația că părinții îl au din cauza lui și se simte vinovat de povara lor. Așadar, încearcă să te debarasezi de vinovăție fie cu ajutorul terapiei, fie prin conversații cu cei dragi. Odată ce simți mai puțină vinovăție, găsești soluții. Fie vei lucra în intervale orare flexibile, fie vei accepta ideea că pentru a avea grijă de copilul tău e nevoie să lucrezi full-time, altfel nu ai cum să susții dezvoltarea acestuia.

Deci, este posibil ca părinții care lucrează să fie conectați profund la copiii lor. Un timp special petrecut cu aceștia, o dată la două–trei zile, le face relația mai frumoasă. Îi răsfață pe copii cu o porție de atenție – de care ei au nevoie pentru a funcționa bine – și le dă părinților sentimentul că fac bine ceea ce fac.