Piața IT din România a explodat în ultimii ani, mai ales prin multinaționale. Dar cum arată lumea asta pentru o companie locală?
„România a fost și rămâne sincronizată cu evoluția din domeniul tehnologiei informației”, a spus Sorin Cosmescu, CEO EXE Software, despre revoluția tehnologică în care ne regăsim cam o dată la un deceniu. Uneori e mai mare, alteori e mai mică, dar o revoluție oricum.
El a fondat compania pe care o conduce în 2001, cumva la începutul internetului așa cum îl înțelegem acum. În urmă cu 18 ani, soluțiile software de business pe care le dezvolta compania sa erau preponderent de tip Windows desktop. Conectivitatea era asigurată prin modem și, ei bine, ideea Bring Your Own Device (BYOD) era un pic îndepărtată.
Cosmescu a declarat că, în 2007, odată cu lansarea iPhone, industria s-a schimbat spre ceea ce vedem acum. Compania sa a trecut la dezvoltarea aplicațiilor pentru dispozitive de acest tip. În prezent, esFields, soluția de colectare raportare de date de pe teren, e funcțională pe platforme Android, iOS și Windows.
În ce moment al industriei ne regăsim acum?
Acum e evidentă necesitatea de adaptare rapidă a companiilor la solicitările unui mediu de business din ce în ce mai concurențial. Din 2011, metodologia Agile a fost asimilată și integrată între metodologiile standard de dezvoltare ale EXE Software.
Tot despre adaptibilitate, versatilitate și viteză de reacție vorbim și în cazul cloud computing. Vremea marilor investiții în infrastructură, hardware și licențe a trecut. Soluțiile pe care le oferim, în prezent, sunt sub forma unor accese la platforme software dedicate, în cloud, cu zero costuri de administare și întreținere.
Inteligența Artificială (EA), Internet of Things (IoT) și Video Communication sunt zone care au căpătat o tot mai mare amploare. Implementarea 5G ne va aduce și ea multe multe surprize plăcute în următorii ani.
Care au fost cele mai mari probleme ca antreprenor în România?
Cred că ar fi cumva nedrept să vorbim de probleme ca antreprenor în zona de IT în România. Întregul IT românesc beneficiază și astăzi de scutire la impozitul pe salarii.
Cu ce se diferențiază România față de alte piețe în zona tehnologiei?
Dacă vorbim de zona multinaționalelor, acolo unde ne defășurăm în principal activitatea, nu sunt diferențe majore, față de alte piețe. Putem vorbi chiar de un plus pentru piața din România, unde întâlnim mai mai multă flexibilitate, mai multă energie și mai mare orientare către obținerea de rezultate.
În zona antreprenorilor români e dificil, la început, până când reușești să îi convingi că investiția în soluțiile tale le va aduce beneficiile așteptate. Ulterior, lucrurile devin chiar extraordinare. Apetitul pentru tehnologia avansată, spre nou și spre eficientizarea proceselor interne cu ajutorul tehnologiei este mult mai puternic, comparativ cu ceea ce întâlnim în alte piețe.
Ce înseamnă succesul?
După perioada comunismului, în care totul a aparținut și a fost controlat de stat, s-a deschis o zonă liberă imensă, cea a inițiativei private, în care fiecare român cu spirit antreprenorial a avut câmp deschis, cu șanse mari de reușită, mult mai mari decât în alte țări. Efortul major a fost acela de a acoperi lipsa educației antreprenoriale, iar cei care au reușit să facă acest lucru au avut succes. Cei care au încercat să o facă „pe ocolite”, fie pentru că nu puteau altfel, fie pentru că își doreau să parvină repede, au avut poate și ei parte de succes. Dar s-a dovedit sau se va dovedi, mai devreme sau mai târziu, că nu a fost decât unul temporar.
Eu mă ghidez după câțiva indicatori: profit, an de an, creștere sănătoasă și continuă a cifrei de afaceri, parteneri și colegi extraordinari să aibă încredere și să-ți fie alături, peste 95% clienți care să-ți rămână alături, ani mai târziu, să nu întârzii o zi cu plata salariilor și a taxelor, timp de 18 ani, să livrezi soluții și servicii pe cinci continente, să fii permanent la zi cu ultimele tendințe din industrie, să ai încredere că poți și să încerci tot timpul să fii acolo, între cei mari.
Și care-i formula eșecului (în România și în industria asta)?
E foarte greu să vorbești despre o așa-numită formulă a eșecului, pentru că orientarea mentală este direcționată cu totul în celălalt sens.
Vă sperie viitorul, în contextul schimbărilor din țara noastră?
Este suficient să ne uităm în jurul nostru și, fără o analiză tocmai profundă, să constatăm că pentru România nu există decât un singur drum de urmat. Nu avem de ce să ne temem, căci, din fericire, acest drum este unul către o destinație cât se poate de pozitivă. Ceea ce se întâmplă acum nu face decât să ne întârzie ajungerea la acea destinație și, din păcate, vom vorbi despre alte generații de „sacrificiu”. Peste 15-20 de ani, vom avea toate autostrăzile mult visate și altele, însă disperarea vine de la faptul că am avut toate condițiile să le fi avut aproape pe toate, încă de astăzi.
Cum vă recrutați angajații și cum îi pregătiți (sau reprofilați în funcție de nevoile pieței)?
Toți cei care activăm în industria IT trebuie să fim atenți la tot ceea ce se întâmplă în piață, să ne alegem cu grijă direcțiile de dezvoltare și să ne stabilim obiective pe care să le urmărim cu consecvență. Nu am fost puși în situația să ne reprofilăm, însă actualizarea cunoștințelor pe direcțiile prestabilite o facem permanent, prin cursuri interne sau susținute de firme specializate, abonamente la diverse site-uri, proiecte interne de dezvoltare pentru validarea și aprofundarea unor noi tehnologii și altele.
Cum s-a schimbat învățarea datorită tehnologiei?
Baza cunoștințelor în domeniul IT a început să fie formată încă din licee și se consolidează în facultățile de profil. Este important ca aceste cunoștințe să fie temeinic aprofundate, căci fără ele e foarte greu să te poți aștepta la o evoluție către standardele de programare cerute în EXE Software. Atitudinea contează și ea foarte mult, iar suficiența, superficialitatea, reticența la nou sau la învățare continuă nu te recomandă pentru a-ți găsi un loc în echipa noastră.
În tehnologie, cei mai mulți se raportează la companie, la succesul ei, iar resursa umană e undeva într-o masă: angajați. EXE Software susține că impune un standard în muncă, și în domeniu, așa că am vorbit cu Teodor Moderău, BI Developer, ca să aflu cum se văd lucrurile din perspectiva unui angajat.
Când vine vorba de lumea tehnologiei, ne uităm și ne minunăm de cum trăiesc angajații în corporații gigant la Google sau Facebook. Cum e cultura companiei EXE Software?
Consider că pune accentul atât pe acomodarea angajatului în firmă, cât și pe dezvoltarea profesională a acestuia. Fie că vorbim de certificările pe care le pune la dispoziție, fie de posibilitatea de a „migra” în alte departamente.
Ce îngreunează viața de programator și le-ai spune altora care se pregătesc pentru o așa meserie să evite?
Cred că superficialitatea și mentalitatea de „pe repede înainte” îngreunează lucrurile. Uneori, interpretarea, tratarea, cât și implementarea unei cerințe noi de funcționalitate poate fi pripită, doar pentru că programatorul a considerat că a înțeles pe deplin cerința și și-a organizat deja un plan de implementare. Pornind pe acest drum, atunci când lucrurile încep să ia formă, își dă seama ori că modalitatea aplicată împiedică altă arie, ori că un amănunt din cerință a fost omis. Așa se face că un programator riscă să își facă viața mai grea, iar analiza aprofundată în cele mai multe cazuri este cheia pentru a evita rescrierea și pentru a reușit lucrurile din prima încercare.
Există viață după birou?
Media zilnică de ore petrecute la birou – până în 10 – poate influența asta, dar cred că depinde de fiecare cum își organizează timpul liber și prioritățile. Da, există viață după birou, dar este limitată și ține de fiecare cum reușește să scoată tot ce este mai bun din aceasta.
Cât contează creativitatea în viața unui programator?
Ca în orice alt domeniu de activitate, chiar și artă, contează mult să nu cauți „să reinventezi roata”, ci să îți propui să aduci un plus de valoare la ceva ce deja funcționează, având în vedere rolling start-ul la care iei parte. În zona de creativitate intră și calitatea și gestionarea muncii de zi cu zi: cum este structurată și cum o poți eficientiza, lucruri înspre care cred că „tragem” cu toții, încât să obții mai mult timp pentru a trata alte task-uri sau poate pentru dezvoltarea profesională propriu-zisă în segmentul în care activezi.
Pe lângă job, activezi într-o trupă rock. Cum le-ai ales pe cele două?
Chiar dacă sunt două lumi complet diferite, ele se leagă mai mult decât ai crede. Atât IT-ul, cât și teoria muzicală au ca știință de bază matematica. Apoi, există o libertate a exprimării pe care le încurajează ambele domenii. Fie că scrii o aplicație sau orice bucățică de cod, fie că scrii o piesă sau un simplu pasaj, știi că acel lucru este al tău, l-ai gândit de la zero și îți aduce un anumit grad de satisfacție interioară. Există surprinzător de mulți oameni care îmbină aceste două domenii și cred că este nevoie, în aceeași măsură, de ambele.
Care sunt cele trei lucruri pe care le-ai deprins din muzică?
Momentele în care mă deconectez de realitate, faptul că cel mai mic detaliu poate face cea mai mare diferență, cât si efortul comun „pierdut”. O mică lume paralelă, o desprindere scurtă din rutina zilnică prin momentele de pe scenă sau din simplele nopți petrecute în living cu chitara. Cât despre al doilea lucru, un exemplu poate fi că, uneori, preferi varianta live a unei piese, în favoarea celei înregistrate, poate doar prin existența unei simple note în plus sau în minus ori o modulație. Nu în ultimul rând, efortul comun „pierdut” a fost unul din lucrurile negative pe care le-am deprins din muzică, unde nu credeam că este atât de greu pentru un grup de doar patru persoane să fie menținut unit, mai ales când țelul și voințele sunt identice. Ca în orice activitate cu un scop comun este nevoie de un efort susținut din partea fiecărui membru pentru a putea persevera cu adevărat.
Piața IT din România a explodat în ultimii ani, mai ales prin multinaționale. Dar cum arată lumea asta pentru o companie locală?
„România a fost și rămâne sincronizată cu evoluția din domeniul tehnologiei informației”, a spus Sorin Cosmescu, CEO EXE Software, despre revoluția tehnologică în care ne regăsim cam o dată la un deceniu. Uneori e mai mare, alteori e mai mică, dar o revoluție oricum.
El a fondat compania pe care o conduce în 2001, cumva la începutul internetului așa cum îl înțelegem acum. În urmă cu 18 ani, soluțiile software de business pe care le dezvolta compania sa erau preponderent de tip Windows desktop. Conectivitatea era asigurată prin modem și, ei bine, ideea Bring Your Own Device (BYOD) era un pic îndepărtată.
Cosmescu a declarat că, în 2007, odată cu lansarea iPhone, industria s-a schimbat spre ceea ce vedem acum. Compania sa a trecut la dezvoltarea aplicațiilor pentru dispozitive de acest tip. În prezent, esFields, soluția de colectare raportare de date de pe teren, e funcțională pe platforme Android, iOS și Windows.
În ce moment al industriei ne regăsim acum?
Acum e evidentă necesitatea de adaptare rapidă a companiilor la solicitările unui mediu de business din ce în ce mai concurențial. Din 2011, metodologia Agile a fost asimilată și integrată între metodologiile standard de dezvoltare ale EXE Software.
Tot despre adaptibilitate, versatilitate și viteză de reacție vorbim și în cazul cloud computing. Vremea marilor investiții în infrastructură, hardware și licențe a trecut. Soluțiile pe care le oferim, în prezent, sunt sub forma unor accese la platforme software dedicate, în cloud, cu zero costuri de administare și întreținere.
Inteligența Artificială (EA), Internet of Things (IoT) și Video Communication sunt zone care au căpătat o tot mai mare amploare. Implementarea 5G ne va aduce și ea multe multe surprize plăcute în următorii ani.
Care au fost cele mai mari probleme ca antreprenor în România?
Cred că ar fi cumva nedrept să vorbim de probleme ca antreprenor în zona de IT în România. Întregul IT românesc beneficiază și astăzi de scutire la impozitul pe salarii.
Cu ce se diferențiază România față de alte piețe în zona tehnologiei?
Dacă vorbim de zona multinaționalelor, acolo unde ne defășurăm în principal activitatea, nu sunt diferențe majore, față de alte piețe. Putem vorbi chiar de un plus pentru piața din România, unde întâlnim mai mai multă flexibilitate, mai multă energie și mai mare orientare către obținerea de rezultate.
În zona antreprenorilor români e dificil, la început, până când reușești să îi convingi că investiția în soluțiile tale le va aduce beneficiile așteptate. Ulterior, lucrurile devin chiar extraordinare. Apetitul pentru tehnologia avansată, spre nou și spre eficientizarea proceselor interne cu ajutorul tehnologiei este mult mai puternic, comparativ cu ceea ce întâlnim în alte piețe.
Ce înseamnă succesul?
După perioada comunismului, în care totul a aparținut și a fost controlat de stat, s-a deschis o zonă liberă imensă, cea a inițiativei private, în care fiecare român cu spirit antreprenorial a avut câmp deschis, cu șanse mari de reușită, mult mai mari decât în alte țări. Efortul major a fost acela de a acoperi lipsa educației antreprenoriale, iar cei care au reușit să facă acest lucru au avut succes. Cei care au încercat să o facă „pe ocolite”, fie pentru că nu puteau altfel, fie pentru că își doreau să parvină repede, au avut poate și ei parte de succes. Dar s-a dovedit sau se va dovedi, mai devreme sau mai târziu, că nu a fost decât unul temporar.
Eu mă ghidez după câțiva indicatori: profit, an de an, creștere sănătoasă și continuă a cifrei de afaceri, parteneri și colegi extraordinari să aibă încredere și să-ți fie alături, peste 95% clienți care să-ți rămână alături, ani mai târziu, să nu întârzii o zi cu plata salariilor și a taxelor, timp de 18 ani, să livrezi soluții și servicii pe cinci continente, să fii permanent la zi cu ultimele tendințe din industrie, să ai încredere că poți și să încerci tot timpul să fii acolo, între cei mari.
Și care-i formula eșecului (în România și în industria asta)?
E foarte greu să vorbești despre o așa-numită formulă a eșecului, pentru că orientarea mentală este direcționată cu totul în celălalt sens.
Vă sperie viitorul, în contextul schimbărilor din țara noastră?
Este suficient să ne uităm în jurul nostru și, fără o analiză tocmai profundă, să constatăm că pentru România nu există decât un singur drum de urmat. Nu avem de ce să ne temem, căci, din fericire, acest drum este unul către o destinație cât se poate de pozitivă. Ceea ce se întâmplă acum nu face decât să ne întârzie ajungerea la acea destinație și, din păcate, vom vorbi despre alte generații de „sacrificiu”. Peste 15-20 de ani, vom avea toate autostrăzile mult visate și altele, însă disperarea vine de la faptul că am avut toate condițiile să le fi avut aproape pe toate, încă de astăzi.
Cum vă recrutați angajații și cum îi pregătiți (sau reprofilați în funcție de nevoile pieței)?
Toți cei care activăm în industria IT trebuie să fim atenți la tot ceea ce se întâmplă în piață, să ne alegem cu grijă direcțiile de dezvoltare și să ne stabilim obiective pe care să le urmărim cu consecvență. Nu am fost puși în situația să ne reprofilăm, însă actualizarea cunoștințelor pe direcțiile prestabilite o facem permanent, prin cursuri interne sau susținute de firme specializate, abonamente la diverse site-uri, proiecte interne de dezvoltare pentru validarea și aprofundarea unor noi tehnologii și altele.
Cum s-a schimbat învățarea datorită tehnologiei?
Baza cunoștințelor în domeniul IT a început să fie formată încă din licee și se consolidează în facultățile de profil. Este important ca aceste cunoștințe să fie temeinic aprofundate, căci fără ele e foarte greu să te poți aștepta la o evoluție către standardele de programare cerute în EXE Software. Atitudinea contează și ea foarte mult, iar suficiența, superficialitatea, reticența la nou sau la învățare continuă nu te recomandă pentru a-ți găsi un loc în echipa noastră.
În tehnologie, cei mai mulți se raportează la companie, la succesul ei, iar resursa umană e undeva într-o masă: angajați. EXE Software susține că impune un standard în muncă, și în domeniu, așa că am vorbit cu Teodor Moderău, BI Developer, ca să aflu cum se văd lucrurile din perspectiva unui angajat.
Când vine vorba de lumea tehnologiei, ne uităm și ne minunăm de cum trăiesc angajații în corporații gigant la Google sau Facebook. Cum e cultura companiei EXE Software?
Consider că pune accentul atât pe acomodarea angajatului în firmă, cât și pe dezvoltarea profesională a acestuia. Fie că vorbim de certificările pe care le pune la dispoziție, fie de posibilitatea de a „migra” în alte departamente.
Ce îngreunează viața de programator și le-ai spune altora care se pregătesc pentru o așa meserie să evite?
Cred că superficialitatea și mentalitatea de „pe repede înainte” îngreunează lucrurile. Uneori, interpretarea, tratarea, cât și implementarea unei cerințe noi de funcționalitate poate fi pripită, doar pentru că programatorul a considerat că a înțeles pe deplin cerința și și-a organizat deja un plan de implementare. Pornind pe acest drum, atunci când lucrurile încep să ia formă, își dă seama ori că modalitatea aplicată împiedică altă arie, ori că un amănunt din cerință a fost omis. Așa se face că un programator riscă să își facă viața mai grea, iar analiza aprofundată în cele mai multe cazuri este cheia pentru a evita rescrierea și pentru a reușit lucrurile din prima încercare.
Există viață după birou?
Media zilnică de ore petrecute la birou – până în 10 – poate influența asta, dar cred că depinde de fiecare cum își organizează timpul liber și prioritățile. Da, există viață după birou, dar este limitată și ține de fiecare cum reușește să scoată tot ce este mai bun din aceasta.
Cât contează creativitatea în viața unui programator?
Ca în orice alt domeniu de activitate, chiar și artă, contează mult să nu cauți „să reinventezi roata”, ci să îți propui să aduci un plus de valoare la ceva ce deja funcționează, având în vedere rolling start-ul la care iei parte. În zona de creativitate intră și calitatea și gestionarea muncii de zi cu zi: cum este structurată și cum o poți eficientiza, lucruri înspre care cred că „tragem” cu toții, încât să obții mai mult timp pentru a trata alte task-uri sau poate pentru dezvoltarea profesională propriu-zisă în segmentul în care activezi.
Pe lângă job, activezi într-o trupă rock. Cum le-ai ales pe cele două?
Chiar dacă sunt două lumi complet diferite, ele se leagă mai mult decât ai crede. Atât IT-ul, cât și teoria muzicală au ca știință de bază matematica. Apoi, există o libertate a exprimării pe care le încurajează ambele domenii. Fie că scrii o aplicație sau orice bucățică de cod, fie că scrii o piesă sau un simplu pasaj, știi că acel lucru este al tău, l-ai gândit de la zero și îți aduce un anumit grad de satisfacție interioară. Există surprinzător de mulți oameni care îmbină aceste două domenii și cred că este nevoie, în aceeași măsură, de ambele.
Care sunt cele trei lucruri pe care le-ai deprins din muzică?
Momentele în care mă deconectez de realitate, faptul că cel mai mic detaliu poate face cea mai mare diferență, cât si efortul comun „pierdut”. O mică lume paralelă, o desprindere scurtă din rutina zilnică prin momentele de pe scenă sau din simplele nopți petrecute în living cu chitara. Cât despre al doilea lucru, un exemplu poate fi că, uneori, preferi varianta live a unei piese, în favoarea celei înregistrate, poate doar prin existența unei simple note în plus sau în minus ori o modulație. Nu în ultimul rând, efortul comun „pierdut” a fost unul din lucrurile negative pe care le-am deprins din muzică, unde nu credeam că este atât de greu pentru un grup de doar patru persoane să fie menținut unit, mai ales când țelul și voințele sunt identice. Ca în orice activitate cu un scop comun este nevoie de un efort susținut din partea fiecărui membru pentru a putea persevera cu adevărat.