Vă amintiți de filmul american ”Dușmanul statului”, în care eroul principal se pomenește cu toate cardurile bancare blocate și fără un cent în buzunar?
De altfel, fiecare își poate aminti numeroase exemple cinematografice, în care omul, lipsit de bani în numerar, devine total neajutorat, pentru că banca din careva motive i-a blocat cardurile.
Dar dacă noi deocamdată urmărim asemenea istorii doar în filme, în alte țări trecerea la banii virtuali este deja realitate.
”Nu acceptăm bani în numerar”
”Ne cerem scuze, nu acceptăm bani în numerar” — în cafenelele din Suedia asemenea inscripții poți vedea mai des ca în restaurantele din multe țări, în care din contra, nu-s acceptate cardurile. Anunțuri despre lipsa banilor cash poți vedea și în băncile suedeze. La Stockholm, managerul unei filiale a băncii SEB i-a arătat unui hoț anume un astfel de anunț, după ce acesta i-a cerut să pună imediat toți banii într-un sac”, - așa descrie situația un articol plasat pe site-ul oficial al Suediei.
Niklas Arvidsson, profesor la Institutul Regal de tehnologie din Stockholm, care studiază economia fără numerar, menționează: în țară, banii în numerar au devenit exotici și dacă veniți cu ei la bancă, veți fi privit ca un suspect sau chiar va fi chemată poliția. Potrivit lui, numai jumătate din cele 80 miliarde de coroane ”de hîrtie”, rămase în Suedia, se află în circuit activ, restul stau ascunse sub saltele și în celulele bancare sau circulă în economia tenebră.
Potrivit datelor statistice, mai bine de jumătate din populația țării (și 90% din suedezii adulți mai tineri de 30 ani), folosesc nu cardurile din plastic, ci aplicația mobilă Swish pentru transferul rapid al banilor între utilizatori.
Anume Suedia este pionierul renunțării la utilizarea banilor cash. Un motiv serios a fost propriul lor ”jaf al secolului”. În anul 2009, la Stockholm a fost jefuită o companie mare de încasări: infractorii au coborît dintr-un elicopter pe acoperișul clădirii și au furat cca 1 mlrd. coroane (cca 100 mln.euro). Poliția a reținut șapte participanți, dar banii nu au fost găsiți. Jaful a periclitat întregul sistem financiar al capitalei – băncile atestau lipsa banală a bancnotelor. După acest caz, încercările de a scoate total din circulație banii în numerar, începute în 2006, s-au activizat.
Inițiativa a fost salutată de cele mai mari bănci ale țării, printre care SEB, Swedbank și Nordea, - primele care au trecut total la banii virtuali. Pentru început, Suedia vrea să scutească de banii cash infrastructura țării și obiectele turistice. În transportul public, banii în numerar au fost interziși, deoarece conducătorii mijloacelor de transport erau adesea jefuiți. Și businessul mic din Suedia a trecut la tranzacțiile prin virament, iar bisericile acceptă cardurile bancare ca donații.
Iată și argumentele suedezilor în susținerea ideii de a renunța la banii în numerar: aceasta va contribui la contracararea criminalității, economiei tenebre și evaziunilor fiscale.
De bună seamă, în ultimii ani, pericolul jafurilor bancare, a conducătorilor auto și a unităților de comerț, practic, a dispărut. În 2008, poliția a înregistrat 110 jafuri bancare, în 2012 – doar 5. Iar în vara lui 2015 în Suedia a avut loc primul (și, cel mai probabil, ultimul) jaf Swish: doi atacatori l-au impus pe un cetățean să le transfere cca 80 de coroane, fără a ține cont de faptul că aplicația va permite urmărirea lor elementară. În viitorul apropiat, țara preconizează să limiteze sumele achitate în numerar la 70 coroane (cca €6) — atunci în Suedia cu bani cash se vor putea plăti doar un număr-două de ziare.
Viramentul pășește pe planetă
Potrivit adepților renunțării la numerar, măsura va seca principalele surse de venit ale organizațiilor teroriste și va face mai transparentă economia.
Șeful FRH din SUA s-a pronunțat pentru anularea bancnotelor de 100 dolari și a făcut trimitere la Peter Sends de la Harvard, care vede în bancnotele cu nominal mare principalul instrument al economiei tenebre.
În 2014, Franța a adoptat legi de limitare a banilor cash și, practic, a exclus din circuit sumele mari. Acum, în Franța, mai bine de 92% dintre plăți se fac prin virament, iar 70% din populație utilizează cardurile bancare. În numerar se achită, în fond, cumpărăturile mici.
Britanicii oferă diverse metode comode de achitare a serviciilor prin virament, dar nu interzic nici achitarea în numerar. Plățile mobile au devenit populare în 2013. Punctele de acceptare a cartelelor fără contact și a plăților mobile se află, de regulă, în cele mai populare locuri: pe drumurile cu plată, în transportul public, în unitățile de alimentare, în instituțiile bancare sau medicale. În fond, numerarul este folosit pentru cumpărăturile mici sau vizitele la baruri. Analiștii de la Guardian presupun că spre anul 2022, 80% dintre britanici vor renunța la numerar.
Saltul cel mai mare și de importanță strategică, în trecerea la plățile prin virament l-a făcut China. Dar în locul cardurilor din plastic, guvernul ei a implementat cartelele inteligente multifuncționale. Fiecare locuitor are propriul ID — o cartelă din plastic emisă de instituțiile statului, angajatori sau universități. Este un identificator universal— pașaport, permis, diplomă, permis de muncă, aplicație bancară pentru achitarea serviciilor. În 2017, circuitul plăților prin smartphone a fost de $5,5 trln. — de 50 ori mai mare ca cel din SUA. Economiștii chinezi cred că țara merge spre renunțarea totală la banii în numerar, iar achitările mobile prin QR prezintă principalul pas spre aceasta.
Și Rusia dezvoltă activ economia digitală: băncile și clienții au trecut ușor la cartelele de plastic, fapt care a accelerat trecerea la plățile prin virament. Pentru prima oară, despre renunțarea treptată la numerar a vorbit Ministerul finanțelor în anul 2013. Atunci a fost elaborată o lege care limita plățile în numerar la suma de 600 mii ruble, această limită era redusă treptat la 300 mii. Însă atunci Duma de stat nu a aprobat legea pe motiv că infrastructura nu este pregătită și există complicații politice. Acum începe a nouă etapă de amendamente legislative ale Ministerelor de finanțe și de dezvoltare economică. Este preconizată limitarea comercializării în numerar a automobilelor, apartamentelor și obiectelor de lux, de la suma de 10 mln. ruble, precum și reducerea TVA pentru plățile prin virament.
”Ați pierdut partida”
De altfel, nu toată lumea este entuziasmată de aceste perspective, iar imaginea fericită este estompată dacă vine vorba despre riscurile iminente ale trecerii totale la banii virtuali. Despre aceasta vorbesc adversarii economiei fără hîrtie: după ce toată lumea va fi controlată prin operațiile transparente, statul va putea fila opoziția politică, cetățeni aparte și va obține un spațiu enorm pentru abuzuri.
Este foarte grăitor, în acest sens, filmul ”Dușmanul statului”: eroul lui, care luptă cu serviciile secrete americane, într-o clipă este lipsit de orice mijloace financiare, căci conturile sale au fost blocate. El nu poate nici cumpăra de-ale gurii, nici alimenta automobilul, nici măcar folosi metroul. Dar dacă eroul filmului se isprăvește, într-un final, cu toate peripețiile, o poate oare face și un cetățean simplu? Să ne imaginăm: bani nu mai există, te afli în altă țară, iar cartelele tale nu funcționează. Să zicem, au fost blocate pentru că cineva s-a plîns pe tine în instanță, și aceasta a decis să le blocheze ”pentru a asigura acțiunea”. Nasol, nu?
Nu doar un om, ci organizații întregi se pot pomeni în postură de renegat. Spre exemplu, din 2010, WikiLeaks luptă cu blocada financiară. Sau istoria americană — Operation Chokepoint. Acolo Ministerul justiției (în scopul nobil de a proteja populația de creditarea prădalnică — ”credit în numerar timp de 15 minute fără pașaport”) a cerut băncilor să blocheze de bună voie operațiile financiare ”suspecte”. În afară de piramidele financiare, în numărul lor au nimerit nu doar comerțul cu arme, pornografia și serviciile de escortă, dar și nevinovatele afaceri gen marketing televizat, loterie sau comercializarea focurilor de artificii. Termenul chokepoint se traduce din engleză ca ”punct strategic important”. The Atlantic scrie că băncile și sistemele de carduri gen Visa și MasterCard se consideră anume astfel de puncte, iar statul a blocat și afaceri perfect legale.
Și forța majoră face parte din riscurile plăților prin virament: nimeni nu este asigurat contra unor căderi ale sistemului bancar sau contra unor calamități naturale și catastrofe tehnice, în urma cărora vre-un megalopolis se poate pomeni fără curent electric. E greu de imaginat haosul care va începe, dacă sute de mii de oameni vor fi lipsiți de posibilitatea de a-și cumpăra hrană sau medicamente…
”Trecerea deplină la calculele electronice, iar apoi – la moneda virtuală pune capăt libertății personale a fiecărui om în parte, scrie Gazeta.ru. – Nu poți merge la bancă pentru a-ți scoate economiile și a le pune în seiful de acasă sau sub saltea. Întreaga ta viață, întreaga bunăstare se află în mîinile statului și ale băncilor”.
Deja astăzi, continuă publicația, în unele țări din vest bancile introduc rate negative la depozite. Adică, acum tu plătești băncii pentru că aceasta își ține banii la tine și nu invers.
Pe acest fundal, în Germania a crescut cererea pentru seifuri. Oamenii preferă să țină acasă banii cash, nu să le plătească bancherilor. Renunțarea la numerar va face imposibil un atare comportament al depunătorilor. În plus, băncile vor putea deconta banii clienților în orice timp și în orice sume – așa cum s-a întîmplat acum cîțiva ani în Cipru.
Așa că băncile, posibil, vor beneficia în urma renunțării la numerar, dar oamenii nu vor mai avea dreptul să aleagă și să-și gestioneze liber mijloacele.
Puțin probabil că în acest fel va fi biruită criminalitatea. Numeroasele clanuri mafiote și grupări teroriste demult au însușit tehnologiile avansate și folosesc succesele epocii digitale în interesele lor proprii. Da, o parte a lumii interlope trăiește din contul banilor cash. Dar anularea circulației banilor cash va duce la apariția surogatelor, care vor înlocui banii. Aurul (dacă nu va fi interzisă folosirea lui în scopuri monetare și investiționale) își va recăpăta importanța. Dacă nu se va putea comercializa aur, vor fi utilizați alți înlocuitori — aceeași cryptomonedă.
Mai mult decît bani
Și Republica Moldova implementează în continuare sistemul plăților prin virament. E ceva obișnuit ca locuitorii țării să achite la magazin sau cafenea cu cardul bancar, tot mai multă lume trece la achitarea online a plăților comunale și a altor servicii.
Pentru a lupta cu evaziunile fiscale, Ministerul finanțelor a propus chiar proiectul unui gen de loterie, în scopul limitării operațiilor în numerar și stimulării achitărilor cu cardul bancar. Participanți la loteria fiscală vor putea fi doar cei care achită cu cardurile emise de băncile moldovenești. În fiecare trimestru vor fi oferite 40 de premii a cîte 1000 lei. Suma anuală a premiilor va fi de 220 000 lei.
Înseamnă asta că și Moldova merge spre renunțarea la banii de hîrtie?
Lilia Platon, ex-consilierul ministrului finanțelor, crede că această tendință mondială nu poate fi oprită.
”Plățile electronice au devenit o soluție de plată la nivel global și, în viitor, probabil, banii cash vor disparea complet. Cred că este bizar să te opui acestei tendințe. Este greu de estimat și nu cred că și-ar asuma cineva să zică cînd se va face trecerea completă la banii electronici, mai ales că acest proces implică costuri enorme. Gîndiți-vă doar că băncile trebuie să investească mult mai mult ca să sporească securitatea acestor plăți. Sau că statul trebuie să-și pregătească niște politici adecvate de funcționare a economiei pliate pe un astfel de model”, a declarat Lilia Platon.
Cetățenii simpli ai țării noastre încă nu-și îmaginează cum ar fi să trăiască fără bancnote în buzunar. Despre aceea cum se efectuează controlul asupra finanțelor oamenilor, ei află din relatările rudelor care muncesc în alte țări. Spre exemplu, interlocutoarea Noi.md, Alexandra C. ne-a povestit cum s-a convins că în țările UE veniturile și cheltuielile se află sub control deplin. Ruda ei, care muncește în Franța, la începutul lunii a cumpărat cadouri pentru familie și a achitat cu cardul 800 euro (la salariul de 1500). A doua zi a fost chemat de șef, care l-a întrebat: de ce îți permiți cumpărături așa de scumpe și pe ce vei trăi restul lunii?
Totuși, Alexandra ar aproba total un asemenea control asupra cheltuielilor și la noi.
”La noi, unii politicieni și demnitari declară venituri de cinci mii de lei lunar, dar construiesc palate de milioane și nimeni nu-i întreabă de unde au așa bani. Eu pledez pentru trecerea la plata prin virament și pentru transparență! Asta ar distruge economia tenebră”, crede Alexandra.
Doctorul în economie, Mihail Poisic, a explicat pentru Noi.md că problema controlului financiar asupra politicienilor și demnitarilor se rezolvă altfel.
”În țările economic dezvoltate există poliția financiară, care verifică veridicitatea declarațiilor pe venit și le compară cu cheltuielile. Și la noi există autorități financiare, care au scopul să urmărească aceste lucruri, indiferent de faptul ce fel de bani – reali sau virtuali - avem în circulație”.
El a mai menționat, că la noi trecerea totală la achitările fără numerar, dacă și va avea loc, atunci nu foarte degrabă.
– Deocamdată, la noi volumul banilor cash este în creștere continuă. Este vorba nu despre banii care se află în bănci și în seifurile lor, da de cei care se află în circulație, de bancnote. Acum 10 ani, la noi erau 7,6 mlrd. lei, iar conform totalurilor anului trecut – 21,6 mlrd. Asta în timp ce a sporit numărul cardurilor bancare și a plăților on-line.
Economistul consideră că, în condițiile în care cca jumătate din populația țării muncește în agricultură, este imposibilă renunțarea la banii cash.
– Ar fi altceva, dacă sectorul agricol ar ocupa 1-3%, ca în țările dezvoltate, însă și acolo există probleme cu trecerea la banii virtuali, dar la noi în agricultură muncește jumătate din populație. Cum poate fi impus țăranul care își vinde marfa la piață să aibă asupra sa un card bancar? Este ireal.
Iar noi vom adăuga: și inutil. Și nu numai pentru țărani. Dependența totală de orice putere, fie ea și cea mai ”populară” și ”democratică” – este calea spre dictatură. Așa că, cu toate avantajele plăților prin virament, omul trebuie să aibă posibilitatea să achite în numerar. Deoarece cash-ul înseamnă mai mult decît bani în sine. Este o manifestare a libertății vieții private – cea mai importantă stare a omului.
În caz contrar, omenirea riscă să înceapă ”a se închina chipului fiarei”, despre care veacuri în urmă ne-a prevenit Ioan Teologul în profeticele sale ”Revelații”: ”…Și el va face ceea ce tuturor, mic și mare, bogat și sărac, liber și rob să le fie scris pe mîna dreaptă sau în frunte și ce nimeni nu va putea nici cumpăra, nici vinde, în afară de cel care are această scriere”.
Teologii și credincioșii interpretează fără echivoc această profeție ca riscul de a ne supune benevol antihristului, orice chip ar avea. Și atunci, cui și de ce am oferi noi de bună voie controlul global asupra vieții noastre?
© Svetlana Derevscicova
Vă amintiți de filmul american ”Dușmanul statului”, în care eroul principal se pomenește cu toate cardurile bancare blocate și fără un cent în buzunar?
De altfel, fiecare își poate aminti numeroase exemple cinematografice, în care omul, lipsit de bani în numerar, devine total neajutorat, pentru că banca din careva motive i-a blocat cardurile.
Dar dacă noi deocamdată urmărim asemenea istorii doar în filme, în alte țări trecerea la banii virtuali este deja realitate.
”Nu acceptăm bani în numerar”
”Ne cerem scuze, nu acceptăm bani în numerar” — în cafenelele din Suedia asemenea inscripții poți vedea mai des ca în restaurantele din multe țări, în care din contra, nu-s acceptate cardurile. Anunțuri despre lipsa banilor cash poți vedea și în băncile suedeze. La Stockholm, managerul unei filiale a băncii SEB i-a arătat unui hoț anume un astfel de anunț, după ce acesta i-a cerut să pună imediat toți banii într-un sac”, - așa descrie situația un articol plasat pe site-ul oficial al Suediei.
Niklas Arvidsson, profesor la Institutul Regal de tehnologie din Stockholm, care studiază economia fără numerar, menționează: în țară, banii în numerar au devenit exotici și dacă veniți cu ei la bancă, veți fi privit ca un suspect sau chiar va fi chemată poliția. Potrivit lui, numai jumătate din cele 80 miliarde de coroane ”de hîrtie”, rămase în Suedia, se află în circuit activ, restul stau ascunse sub saltele și în celulele bancare sau circulă în economia tenebră.
Potrivit datelor statistice, mai bine de jumătate din populația țării (și 90% din suedezii adulți mai tineri de 30 ani), folosesc nu cardurile din plastic, ci aplicația mobilă Swish pentru transferul rapid al banilor între utilizatori.
Anume Suedia este pionierul renunțării la utilizarea banilor cash. Un motiv serios a fost propriul lor ”jaf al secolului”. În anul 2009, la Stockholm a fost jefuită o companie mare de încasări: infractorii au coborît dintr-un elicopter pe acoperișul clădirii și au furat cca 1 mlrd. coroane (cca 100 mln.euro). Poliția a reținut șapte participanți, dar banii nu au fost găsiți. Jaful a periclitat întregul sistem financiar al capitalei – băncile atestau lipsa banală a bancnotelor. După acest caz, încercările de a scoate total din circulație banii în numerar, începute în 2006, s-au activizat.
Inițiativa a fost salutată de cele mai mari bănci ale țării, printre care SEB, Swedbank și Nordea, - primele care au trecut total la banii virtuali. Pentru început, Suedia vrea să scutească de banii cash infrastructura țării și obiectele turistice. În transportul public, banii în numerar au fost interziși, deoarece conducătorii mijloacelor de transport erau adesea jefuiți. Și businessul mic din Suedia a trecut la tranzacțiile prin virament, iar bisericile acceptă cardurile bancare ca donații.
Iată și argumentele suedezilor în susținerea ideii de a renunța la banii în numerar: aceasta va contribui la contracararea criminalității, economiei tenebre și evaziunilor fiscale.
De bună seamă, în ultimii ani, pericolul jafurilor bancare, a conducătorilor auto și a unităților de comerț, practic, a dispărut. În 2008, poliția a înregistrat 110 jafuri bancare, în 2012 – doar 5. Iar în vara lui 2015 în Suedia a avut loc primul (și, cel mai probabil, ultimul) jaf Swish: doi atacatori l-au impus pe un cetățean să le transfere cca 80 de coroane, fără a ține cont de faptul că aplicația va permite urmărirea lor elementară. În viitorul apropiat, țara preconizează să limiteze sumele achitate în numerar la 70 coroane (cca €6) — atunci în Suedia cu bani cash se vor putea plăti doar un număr-două de ziare.
Viramentul pășește pe planetă
Potrivit adepților renunțării la numerar, măsura va seca principalele surse de venit ale organizațiilor teroriste și va face mai transparentă economia.
Șeful FRH din SUA s-a pronunțat pentru anularea bancnotelor de 100 dolari și a făcut trimitere la Peter Sends de la Harvard, care vede în bancnotele cu nominal mare principalul instrument al economiei tenebre.
În 2014, Franța a adoptat legi de limitare a banilor cash și, practic, a exclus din circuit sumele mari. Acum, în Franța, mai bine de 92% dintre plăți se fac prin virament, iar 70% din populație utilizează cardurile bancare. În numerar se achită, în fond, cumpărăturile mici.
Britanicii oferă diverse metode comode de achitare a serviciilor prin virament, dar nu interzic nici achitarea în numerar. Plățile mobile au devenit populare în 2013. Punctele de acceptare a cartelelor fără contact și a plăților mobile se află, de regulă, în cele mai populare locuri: pe drumurile cu plată, în transportul public, în unitățile de alimentare, în instituțiile bancare sau medicale. În fond, numerarul este folosit pentru cumpărăturile mici sau vizitele la baruri. Analiștii de la Guardian presupun că spre anul 2022, 80% dintre britanici vor renunța la numerar.
Saltul cel mai mare și de importanță strategică, în trecerea la plățile prin virament l-a făcut China. Dar în locul cardurilor din plastic, guvernul ei a implementat cartelele inteligente multifuncționale. Fiecare locuitor are propriul ID — o cartelă din plastic emisă de instituțiile statului, angajatori sau universități. Este un identificator universal— pașaport, permis, diplomă, permis de muncă, aplicație bancară pentru achitarea serviciilor. În 2017, circuitul plăților prin smartphone a fost de $5,5 trln. — de 50 ori mai mare ca cel din SUA. Economiștii chinezi cred că țara merge spre renunțarea totală la banii în numerar, iar achitările mobile prin QR prezintă principalul pas spre aceasta.
Și Rusia dezvoltă activ economia digitală: băncile și clienții au trecut ușor la cartelele de plastic, fapt care a accelerat trecerea la plățile prin virament. Pentru prima oară, despre renunțarea treptată la numerar a vorbit Ministerul finanțelor în anul 2013. Atunci a fost elaborată o lege care limita plățile în numerar la suma de 600 mii ruble, această limită era redusă treptat la 300 mii. Însă atunci Duma de stat nu a aprobat legea pe motiv că infrastructura nu este pregătită și există complicații politice. Acum începe a nouă etapă de amendamente legislative ale Ministerelor de finanțe și de dezvoltare economică. Este preconizată limitarea comercializării în numerar a automobilelor, apartamentelor și obiectelor de lux, de la suma de 10 mln. ruble, precum și reducerea TVA pentru plățile prin virament.
”Ați pierdut partida”
De altfel, nu toată lumea este entuziasmată de aceste perspective, iar imaginea fericită este estompată dacă vine vorba despre riscurile iminente ale trecerii totale la banii virtuali. Despre aceasta vorbesc adversarii economiei fără hîrtie: după ce toată lumea va fi controlată prin operațiile transparente, statul va putea fila opoziția politică, cetățeni aparte și va obține un spațiu enorm pentru abuzuri.
Este foarte grăitor, în acest sens, filmul ”Dușmanul statului”: eroul lui, care luptă cu serviciile secrete americane, într-o clipă este lipsit de orice mijloace financiare, căci conturile sale au fost blocate. El nu poate nici cumpăra de-ale gurii, nici alimenta automobilul, nici măcar folosi metroul. Dar dacă eroul filmului se isprăvește, într-un final, cu toate peripețiile, o poate oare face și un cetățean simplu? Să ne imaginăm: bani nu mai există, te afli în altă țară, iar cartelele tale nu funcționează. Să zicem, au fost blocate pentru că cineva s-a plîns pe tine în instanță, și aceasta a decis să le blocheze ”pentru a asigura acțiunea”. Nasol, nu?
Nu doar un om, ci organizații întregi se pot pomeni în postură de renegat. Spre exemplu, din 2010, WikiLeaks luptă cu blocada financiară. Sau istoria americană — Operation Chokepoint. Acolo Ministerul justiției (în scopul nobil de a proteja populația de creditarea prădalnică — ”credit în numerar timp de 15 minute fără pașaport”) a cerut băncilor să blocheze de bună voie operațiile financiare ”suspecte”. În afară de piramidele financiare, în numărul lor au nimerit nu doar comerțul cu arme, pornografia și serviciile de escortă, dar și nevinovatele afaceri gen marketing televizat, loterie sau comercializarea focurilor de artificii. Termenul chokepoint se traduce din engleză ca ”punct strategic important”. The Atlantic scrie că băncile și sistemele de carduri gen Visa și MasterCard se consideră anume astfel de puncte, iar statul a blocat și afaceri perfect legale.
Și forța majoră face parte din riscurile plăților prin virament: nimeni nu este asigurat contra unor căderi ale sistemului bancar sau contra unor calamități naturale și catastrofe tehnice, în urma cărora vre-un megalopolis se poate pomeni fără curent electric. E greu de imaginat haosul care va începe, dacă sute de mii de oameni vor fi lipsiți de posibilitatea de a-și cumpăra hrană sau medicamente…
”Trecerea deplină la calculele electronice, iar apoi – la moneda virtuală pune capăt libertății personale a fiecărui om în parte, scrie Gazeta.ru. – Nu poți merge la bancă pentru a-ți scoate economiile și a le pune în seiful de acasă sau sub saltea. Întreaga ta viață, întreaga bunăstare se află în mîinile statului și ale băncilor”.
Deja astăzi, continuă publicația, în unele țări din vest bancile introduc rate negative la depozite. Adică, acum tu plătești băncii pentru că aceasta își ține banii la tine și nu invers.
Pe acest fundal, în Germania a crescut cererea pentru seifuri. Oamenii preferă să țină acasă banii cash, nu să le plătească bancherilor. Renunțarea la numerar va face imposibil un atare comportament al depunătorilor. În plus, băncile vor putea deconta banii clienților în orice timp și în orice sume – așa cum s-a întîmplat acum cîțiva ani în Cipru.
Așa că băncile, posibil, vor beneficia în urma renunțării la numerar, dar oamenii nu vor mai avea dreptul să aleagă și să-și gestioneze liber mijloacele.
Puțin probabil că în acest fel va fi biruită criminalitatea. Numeroasele clanuri mafiote și grupări teroriste demult au însușit tehnologiile avansate și folosesc succesele epocii digitale în interesele lor proprii. Da, o parte a lumii interlope trăiește din contul banilor cash. Dar anularea circulației banilor cash va duce la apariția surogatelor, care vor înlocui banii. Aurul (dacă nu va fi interzisă folosirea lui în scopuri monetare și investiționale) își va recăpăta importanța. Dacă nu se va putea comercializa aur, vor fi utilizați alți înlocuitori — aceeași cryptomonedă.
Mai mult decît bani
Și Republica Moldova implementează în continuare sistemul plăților prin virament. E ceva obișnuit ca locuitorii țării să achite la magazin sau cafenea cu cardul bancar, tot mai multă lume trece la achitarea online a plăților comunale și a altor servicii.
Pentru a lupta cu evaziunile fiscale, Ministerul finanțelor a propus chiar proiectul unui gen de loterie, în scopul limitării operațiilor în numerar și stimulării achitărilor cu cardul bancar. Participanți la loteria fiscală vor putea fi doar cei care achită cu cardurile emise de băncile moldovenești. În fiecare trimestru vor fi oferite 40 de premii a cîte 1000 lei. Suma anuală a premiilor va fi de 220 000 lei.
Înseamnă asta că și Moldova merge spre renunțarea la banii de hîrtie?
Lilia Platon, ex-consilierul ministrului finanțelor, crede că această tendință mondială nu poate fi oprită.
”Plățile electronice au devenit o soluție de plată la nivel global și, în viitor, probabil, banii cash vor disparea complet. Cred că este bizar să te opui acestei tendințe. Este greu de estimat și nu cred că și-ar asuma cineva să zică cînd se va face trecerea completă la banii electronici, mai ales că acest proces implică costuri enorme. Gîndiți-vă doar că băncile trebuie să investească mult mai mult ca să sporească securitatea acestor plăți. Sau că statul trebuie să-și pregătească niște politici adecvate de funcționare a economiei pliate pe un astfel de model”, a declarat Lilia Platon.
Cetățenii simpli ai țării noastre încă nu-și îmaginează cum ar fi să trăiască fără bancnote în buzunar. Despre aceea cum se efectuează controlul asupra finanțelor oamenilor, ei află din relatările rudelor care muncesc în alte țări. Spre exemplu, interlocutoarea Noi.md, Alexandra C. ne-a povestit cum s-a convins că în țările UE veniturile și cheltuielile se află sub control deplin. Ruda ei, care muncește în Franța, la începutul lunii a cumpărat cadouri pentru familie și a achitat cu cardul 800 euro (la salariul de 1500). A doua zi a fost chemat de șef, care l-a întrebat: de ce îți permiți cumpărături așa de scumpe și pe ce vei trăi restul lunii?
Totuși, Alexandra ar aproba total un asemenea control asupra cheltuielilor și la noi.
”La noi, unii politicieni și demnitari declară venituri de cinci mii de lei lunar, dar construiesc palate de milioane și nimeni nu-i întreabă de unde au așa bani. Eu pledez pentru trecerea la plata prin virament și pentru transparență! Asta ar distruge economia tenebră”, crede Alexandra.
Doctorul în economie, Mihail Poisic, a explicat pentru Noi.md că problema controlului financiar asupra politicienilor și demnitarilor se rezolvă altfel.
”În țările economic dezvoltate există poliția financiară, care verifică veridicitatea declarațiilor pe venit și le compară cu cheltuielile. Și la noi există autorități financiare, care au scopul să urmărească aceste lucruri, indiferent de faptul ce fel de bani – reali sau virtuali - avem în circulație”.
El a mai menționat, că la noi trecerea totală la achitările fără numerar, dacă și va avea loc, atunci nu foarte degrabă.
– Deocamdată, la noi volumul banilor cash este în creștere continuă. Este vorba nu despre banii care se află în bănci și în seifurile lor, da de cei care se află în circulație, de bancnote. Acum 10 ani, la noi erau 7,6 mlrd. lei, iar conform totalurilor anului trecut – 21,6 mlrd. Asta în timp ce a sporit numărul cardurilor bancare și a plăților on-line.
Economistul consideră că, în condițiile în care cca jumătate din populația țării muncește în agricultură, este imposibilă renunțarea la banii cash.
– Ar fi altceva, dacă sectorul agricol ar ocupa 1-3%, ca în țările dezvoltate, însă și acolo există probleme cu trecerea la banii virtuali, dar la noi în agricultură muncește jumătate din populație. Cum poate fi impus țăranul care își vinde marfa la piață să aibă asupra sa un card bancar? Este ireal.
Iar noi vom adăuga: și inutil. Și nu numai pentru țărani. Dependența totală de orice putere, fie ea și cea mai ”populară” și ”democratică” – este calea spre dictatură. Așa că, cu toate avantajele plăților prin virament, omul trebuie să aibă posibilitatea să achite în numerar. Deoarece cash-ul înseamnă mai mult decît bani în sine. Este o manifestare a libertății vieții private – cea mai importantă stare a omului.
În caz contrar, omenirea riscă să înceapă ”a se închina chipului fiarei”, despre care veacuri în urmă ne-a prevenit Ioan Teologul în profeticele sale ”Revelații”: ”…Și el va face ceea ce tuturor, mic și mare, bogat și sărac, liber și rob să le fie scris pe mîna dreaptă sau în frunte și ce nimeni nu va putea nici cumpăra, nici vinde, în afară de cel care are această scriere”.
Teologii și credincioșii interpretează fără echivoc această profeție ca riscul de a ne supune benevol antihristului, orice chip ar avea. Și atunci, cui și de ce am oferi noi de bună voie controlul global asupra vieții noastre?
© Svetlana Derevscicova