Pe Ionel Burtea, tânărul de 21 de ani care şi-a convins părinţii să investească într-o plantaţie de fructe de pădure şi care a lansat brandul Abund Berry, despre care am scris în numărul anterior al revistei, nu l-am găsit noi, ci invers. Ne-a invitat prin intermediul reţelei sociale Facebook să îi apreciem pagina prin care îşi promovează brandul. În urma interviului cu el, am aflat că la Academia de Studii Economice, pe care a absolvit-o anul acesta, a ales să aprofundeze disciplinele care i se păreau utile – apare deseori în postările sale citind cărţi de business.
Ne-a povestit şi că, la un moment dat, în perioada studiilor, s-a angajat într-o multinaţională, dar a renunţat la locul de muncă fiindcă nu i-a plăcut mediul de lucru de acolo. În afacerea cu fructe de pădure face de toate, de la promovare la culesul fructelor, şi simte că poate muta munţii de birocraţie când vine vorba de accesarea finanţărilor pentru dezvoltarea businessului.
Este prezent la majoritatea evenimentelor de business, lucru pe care l-am observat tot în pozele pozele pe care le postează pe Facebook; totodată, e mai uşor de găsit aici decât la telefon. Este un exemplu reprezentativ pentru Generaţia Z şi este acel tânăr din cinci al acestei generaţii care şi-a dorit să dezvolte o afacere pe cont propriu în România, potrivit studiului EY România Barometrul încrederii angajaţilor în companii – 2017. Potrivit aceluiaşi studiu 42% dintre ei preferă să lucreze într-o multinaţională. O parte dintre ei lucrează deja:
„ANGAJĂM LICEENI”
Deficitul de personal de pe piaţa muncii, dar şi „moda” angajării timpurii importată din modelul occidental au determinat tot mai mulţi angajatori să înceapă colaborări formale cu tinerii care au vârsta sub 18 ani. Astfel, în luna august a acestui an, Inspecţia Muncii înregistra aproape 40.000 de contracte de muncă încheiate cu minori, cele mai multe în domenii precum restaurante, comerţ sau industria hotelieră. Conform legii, minorii sunt angajaţi numai pe contracte pe perioadă determinată, cu program de lucru flexibil în funcţie de proiectul pe care îl aleg. Programul de lucru este în general de 6 ore, dar există şi contracte de 4 ore.
„În perioada 2015 – 2017 Adecco a avut 275 de proiecte în care au fost angajaţi minori. Pe parcursul celor trei ani, angajările au fost făcute pe salarii cuprinse între 508 lei şi 2.094 lei – salariul brut de bază (foarte aproape de salariul minim pe economie)”, spune Florin Godean, country manager al furnizorului de soluţii privind forţa de muncă Adecco România, cea mai mare firmă de recrutare de pe plan local.
În prezent, compania are 86 de proiecte active în care lucrează minori. Pentru un program de lucru de 4 ore, salariul brut de bază este de 725 – 750 lei, pentru funcţii precum plasator de informaţii şi comunicaţii sau lucrător comercial. „Pentru un program de lucru de 6 ore, salariile variază între 1.357 şi 1.700 de lei, în funcţie de poziţia ocupată. De exemplu, pentru teleoperator financiar-bancar (banking) este de 1.357 lei, pentru ambalator manual (construcţii) de 1.450 lei, pentru posturi precum casier, plasator sau vânzător (informaţii şi comunicaţii) salariul ajunge la 1.450 de lei”, a mai spus Godean.
Muncitorii necalificaţi din producţie minori primesc salarii de circa 1.450 lei (adică minimul pe economie), ucenicii din domeniul auto primesc circa 1.599 lei, iar lucrătorii comerciali din FMCG între 1.500 şi 1.700 de lei. Deşi găsirea candidaţilor minori dornici să lucreze în companii ar putea să mai degreveze din povara cu care se confruntă angajatorii în găsirea de personal, aceasta nu este, în opinia unora, o soluţie viabilă pe termen lung, în cazul în care afectează pregătirea tinerilor. „Vorbim de o perioadă de formare, iar educaţia primează la această vârstă. La nivel macro, nu putem suplini lipsa forţei de muncă cu elevi. Trebuie să atragem oamenii plecaţi înapoi în ţară şi trebuie să ne asigurăm că nu pleacă aceia care au mai rămas. Angajarea minorilor este o soluţie punctuală pentru anumite cazuri şi industrii”, a adăugat şeful Adecco România.
Pe Ionel Burtea, tânărul de 21 de ani care şi-a convins părinţii să investească într-o plantaţie de fructe de pădure şi care a lansat brandul Abund Berry, despre care am scris în numărul anterior al revistei, nu l-am găsit noi, ci invers. Ne-a invitat prin intermediul reţelei sociale Facebook să îi apreciem pagina prin care îşi promovează brandul. În urma interviului cu el, am aflat că la Academia de Studii Economice, pe care a absolvit-o anul acesta, a ales să aprofundeze disciplinele care i se păreau utile – apare deseori în postările sale citind cărţi de business.
Ne-a povestit şi că, la un moment dat, în perioada studiilor, s-a angajat într-o multinaţională, dar a renunţat la locul de muncă fiindcă nu i-a plăcut mediul de lucru de acolo. În afacerea cu fructe de pădure face de toate, de la promovare la culesul fructelor, şi simte că poate muta munţii de birocraţie când vine vorba de accesarea finanţărilor pentru dezvoltarea businessului.
Este prezent la majoritatea evenimentelor de business, lucru pe care l-am observat tot în pozele pozele pe care le postează pe Facebook; totodată, e mai uşor de găsit aici decât la telefon. Este un exemplu reprezentativ pentru Generaţia Z şi este acel tânăr din cinci al acestei generaţii care şi-a dorit să dezvolte o afacere pe cont propriu în România, potrivit studiului EY România Barometrul încrederii angajaţilor în companii – 2017. Potrivit aceluiaşi studiu 42% dintre ei preferă să lucreze într-o multinaţională. O parte dintre ei lucrează deja:
„ANGAJĂM LICEENI”
Deficitul de personal de pe piaţa muncii, dar şi „moda” angajării timpurii importată din modelul occidental au determinat tot mai mulţi angajatori să înceapă colaborări formale cu tinerii care au vârsta sub 18 ani. Astfel, în luna august a acestui an, Inspecţia Muncii înregistra aproape 40.000 de contracte de muncă încheiate cu minori, cele mai multe în domenii precum restaurante, comerţ sau industria hotelieră. Conform legii, minorii sunt angajaţi numai pe contracte pe perioadă determinată, cu program de lucru flexibil în funcţie de proiectul pe care îl aleg. Programul de lucru este în general de 6 ore, dar există şi contracte de 4 ore.
„În perioada 2015 – 2017 Adecco a avut 275 de proiecte în care au fost angajaţi minori. Pe parcursul celor trei ani, angajările au fost făcute pe salarii cuprinse între 508 lei şi 2.094 lei – salariul brut de bază (foarte aproape de salariul minim pe economie)”, spune Florin Godean, country manager al furnizorului de soluţii privind forţa de muncă Adecco România, cea mai mare firmă de recrutare de pe plan local.
În prezent, compania are 86 de proiecte active în care lucrează minori. Pentru un program de lucru de 4 ore, salariul brut de bază este de 725 – 750 lei, pentru funcţii precum plasator de informaţii şi comunicaţii sau lucrător comercial. „Pentru un program de lucru de 6 ore, salariile variază între 1.357 şi 1.700 de lei, în funcţie de poziţia ocupată. De exemplu, pentru teleoperator financiar-bancar (banking) este de 1.357 lei, pentru ambalator manual (construcţii) de 1.450 lei, pentru posturi precum casier, plasator sau vânzător (informaţii şi comunicaţii) salariul ajunge la 1.450 de lei”, a mai spus Godean.
Muncitorii necalificaţi din producţie minori primesc salarii de circa 1.450 lei (adică minimul pe economie), ucenicii din domeniul auto primesc circa 1.599 lei, iar lucrătorii comerciali din FMCG între 1.500 şi 1.700 de lei. Deşi găsirea candidaţilor minori dornici să lucreze în companii ar putea să mai degreveze din povara cu care se confruntă angajatorii în găsirea de personal, aceasta nu este, în opinia unora, o soluţie viabilă pe termen lung, în cazul în care afectează pregătirea tinerilor. „Vorbim de o perioadă de formare, iar educaţia primează la această vârstă. La nivel macro, nu putem suplini lipsa forţei de muncă cu elevi. Trebuie să atragem oamenii plecaţi înapoi în ţară şi trebuie să ne asigurăm că nu pleacă aceia care au mai rămas. Angajarea minorilor este o soluţie punctuală pentru anumite cazuri şi industrii”, a adăugat şeful Adecco România.