Haideți să vedem cum ne motivează la locul de muncă și alte lucruri, în afară de bani, pornind de la celebra afirmație a lui Dan Ariely cum că “Atunci când ne gândim cum muncesc oamenii, intuiția naivă pe care ne bazăm este aceea că oamenii seamănă cu șobolanii într-un labirint”. Da, oricât de ciudată ni se pare analogia, dacă analizăm percepțiile pe care le avem despre muncă și despre ceea ce ne motivează, concluzia este că avem o viziune foarte simplistă asupra acestui aspect critic al existenței noastre.
Dan Ariely insistă asupra faptului că, atunci când ne gândim la muncă, punem de obicei un semn de egalitate între motivație și plată, deși în realitate ar trebui să adăugăm o mulțime de alte lucruri: sens, libertatea de creație, provocări, sentimentul de posesiune, identitate, mândrie, etc. Economistul american a scos în evidență ideea conform căreia, dacă privim atent spre modul în care ne comportăm la locul de muncă, putem observa că banii reprezintă prea puțin din lista elementelor care ne motivează. Ariely a mai subliniat că, într-o economie bazată azi mai degrabă pe cunoaștere decât pe efort propriu-zis, eficiența nu este mai importantă decât sensul munci. Să aruncăm o privire asupra studiilor amintite de economistul american în teoria sa pentru a putea înțelege ce ne ajută să ne simțim bine la locul de muncă, ce ne motivează și de ce.
1. Faptul că putem vedea rezultatele muncii noastre ne face mai productivi (studiul Lego)
Într-un studiu efectuat la Universitatea Harvard, Ariely le-a cerut participanților, împărțiți în două grupe, să construiască personaje Lego din seria Bionicles. Pentru a le studia motivația, studenților implicați li s-au oferit sume descrescătoare pentru fiecare Bionicle realizat: 3 dolari pentru primul, 2,70 dolari pentru următorul și așa mai departe. Dar, în timp ce creațiile primului grup au fost depozitate în altă încăpere pentru a fi dezasamblate la sfârșitul experimentului, celuilalt grup i-au fost demontate creațiile imediat după ce au fost construite. “A fost un ciclu nesfârșit de a construi și apoi de a distruge în fața lor“, a spus Ariely. Primul grup a făcut 11 personaje Bionicles, în timp ce al doilea grup a făcut doar șapte înainte de a renunța.
După cum ați putut observa, nu a existat o motivație financiară uriașă. Studenții din primul grup știau că rodul muncii lor va fi distrus la scurt timp după finalizare, dar faptul că aceștia au putut să se bucure de propriile creații, chiar și pentru scurt timp, a reprezentat o motivație suficientă pentru a le îmbunătăți performanțele, comparativ cu cel de-al doilea grup.
2. Cu cât simțim că munca noastră este mai puțin apreciată, cu atât vrem mai mulți bani ca să o facem (studiul derulat pe studenții de la MIT)
Ariely le-a oferit studenților MIT, participanți la un nou studiu, câte o hârtie plină cu litere diferite, amestecate. Apoi le-a cerut acestora să identifice perechi de litere identice. Cu fiecare hârtie primită, banii oferiți studenților erau mai puțini. Conducătorul experimentului i-a împărțit pe tineri în trei grupuri. Studenților din primul grup li s-a cerut să își scrie numele pe hârtii și le-au fost așezate foile într-o grămadă, iar înainte de predare li se spunea că s-au descurcat de minune. Celui de-al doilea grup participant i se interzicea să se semneze pe hârtii, iar conducătorul experimentului nici nu se uita peste hârtii odată predate. Tinerilor din cel de-al treilea grup le erau distruse hârtiile imediat după completare, fără vreo explicație.
Urmarea experimentului a fost fascinantă. Tinerii din cel de-al treilea grup au cerut o sumă dublă de bani pentru a continua testul. Grupul al doilea a cerut sume apropiate de cele primite de grupul al treilea. „Ignorarea performanțelor este aproape la fel de nocivă precum distrugerea rodului muncii în fața celor ce-au finalizat-o”, a opinat Dan Ariely. ”Vestea bună e că nu pare deloc dificil să motivezi cu adevărat. Vestea proastă e că eliminarea motivației se poate face la fel de ușor, iar dacă angajatorii nu au grijă de acest aspect, pot avea tendința să exagereze cu demotivarea!”, a mai completat economistul.
3. Cu cât un proiect este mai greu, cu atât suntem mai mândri de el (studiul origami)
Într-un alt studiu, Ariely le-a oferit hârtie și instrucțiuni unor novici în ale origami-ului pentru a „construi” o formă urâtă. Atât cei care au făcut origami-urile, cât și trecătorilor, economistul le-a cerut apoi să spună cât ar plăti pentru respectivele creații. În partea a doua a studiului, Ariely a ascuns instrucțiunile participanților la proiect, rezultând astfel un proces mai dificil de creație și un rezultat final și mai inestetic.
Rezultatele au fost foarte interesante. Primul grup de origamiști a evaluat creațiile la un preț de cinci ori mai mare decât cei care doar se aflau în trecere prin zona în care era efectuat studiul. Al doilea grup, care nu primise deloc instrucțiuni, a evaluat creațiile, mai urâte decât cele ale celuiulalt grup, la un preț mult mai mare decât precedentele, în timp ce simplii trecători le-au evaluat la prețuri mult mai mici comparativ cu celelalte. Concluzia logică e aceea că modul în care ne evaluăm munca e direct proporțional cu efortul depus. În plus, în mod eronat credem că alte persoane vor atribui aceeași valoare propriilor noastre proiecte.
4. Înțelegerea faptului că munca noastră îi poate ajuta pe alții poate crește nivelul de motivație subconștientă (studiul derulat de Adam Grant la un call center al Universității Michigan)
După cum este descris într-un recent articol al revistei New York Times, psihologul Adam Grant a condus un studiu la un call center din Universitatea din Michigan, în care studenții care au beneficiat de eforturile de strângere de fonduri ale bursei centrale au vorbit cu apelanții timp de 10 minute. O lună mai târziu, apelanții au stat cu 142 de procente mai mult timp pe telefon decât înainte, iar veniturile au crescut cu 171%, potrivit Times. Dar apelanții au negat că vizita studenților le-a schimbat percepția.
Concluzie: "E ca și când sentimentele bune ar fi ocolit procesele cognitive conștiente ale apelanților și s-ar fi îndreptat către o sursă de motivație subconștientă", scrie Times. "Ei au fost mai mult condusi pentru a reuși, chiar dacă nu au putut identifica declanșatorul pentru acea mișcare."
5. Sublinierea pozitivă a capacităților noastre poate duce la creșterea performanței (studiul derulat pe studenți la Harvard University)
Grant a făcut un alt studiu în care a prezentat semne la spitale în stațiile de spălare a mâinilor, citind fie ”Spălatul pe mâini ajută la prevenirea bolilor”, fie ”Spălatul pe mâini ajută la prevenirea pacienților de a contacta diverse boli". Rezultatele au fost uimitoare. Doctorii și asistenții medicali au folosit cu 45% mai mult stațiile cu semne care menționau pacienții. Concluzia este că, prin ceea ce se numește "comportament prosocial", suntem mai motivați să facem ceva anume diferit față de ce făceam până atunci.
6. Imaginile care favorizează emoțiile pozitive ne pot ajuta să ne concentrăm mai bine (studiul derulat pe studenții de la Hiroshima University)
Cercetătorii de la Universitatea din Hiroshima au avut studenți care îndeplinesc o sarcină de dexteritate înainte și după ce se uită la poze ale fiecărui copil sau a unor animale adulte.
Rezultatele: performanța s-a îmbunătățit în ambele cazuri, dar mai mult (cu 10 la sută îmbunătățire!) atunci când participanții s-au uitat la poze drăguțe cu pui și pisoi.
Concluzie: Cercetătorii sugerează că "emoția pozitivă declanșată de cutențe" ne ajută să ne concentrăm atenția, ridicându-ne performanța într-o sarcină care necesită o atenție deosebită. Da, acest studiu ar putea doar să valideze obsesia copilului dumneavoastră panda.
7. Credința în abilităților noastre poate crește performanța (studiul derulat pe studenții de la Universitatea Harvard)
Studenții de la Universitatea Harvard au ținut discursuri și interviuri cu experimentatori care fie dădeau din cap sau zâmbeau.
Rezultatele: Participanții la primul grup au răspuns mai târziu la o serie de întrebări numerice cu mai multă acuratețe decât cei din al doilea grup.
De aici tragem concluzia că situațiile stresante pot fi gestionate și că totul depinde de modul în care ne simțim. Ne aflăm într-o "stare de provocare" atunci când credem că putem face față sarcinii (așa cum a făcut primul grup); Când suntem într-o "stare de amenințare", dificultatea sarcinii este copleșitoare și ne descurajăm. Suntem mai motivați și avem o performanță mai bună într-o stare de provocare, când avem încredere în abilitățile noastre.
Cu atât de multe dovezi în favoarea ideii că motivația reală depășește cu mult satisfacerea nevoilor financiare, nu putem să nu ne întrebăm cum ar arăta un program de creștere a motivației angajaților care să incorporeze inspirat toate aceste idei.
Haideți să vedem cum ne motivează la locul de muncă și alte lucruri, în afară de bani, pornind de la celebra afirmație a lui Dan Ariely cum că “Atunci când ne gândim cum muncesc oamenii, intuiția naivă pe care ne bazăm este aceea că oamenii seamănă cu șobolanii într-un labirint”. Da, oricât de ciudată ni se pare analogia, dacă analizăm percepțiile pe care le avem despre muncă și despre ceea ce ne motivează, concluzia este că avem o viziune foarte simplistă asupra acestui aspect critic al existenței noastre.
Dan Ariely insistă asupra faptului că, atunci când ne gândim la muncă, punem de obicei un semn de egalitate între motivație și plată, deși în realitate ar trebui să adăugăm o mulțime de alte lucruri: sens, libertatea de creație, provocări, sentimentul de posesiune, identitate, mândrie, etc. Economistul american a scos în evidență ideea conform căreia, dacă privim atent spre modul în care ne comportăm la locul de muncă, putem observa că banii reprezintă prea puțin din lista elementelor care ne motivează. Ariely a mai subliniat că, într-o economie bazată azi mai degrabă pe cunoaștere decât pe efort propriu-zis, eficiența nu este mai importantă decât sensul munci. Să aruncăm o privire asupra studiilor amintite de economistul american în teoria sa pentru a putea înțelege ce ne ajută să ne simțim bine la locul de muncă, ce ne motivează și de ce.
1. Faptul că putem vedea rezultatele muncii noastre ne face mai productivi (studiul Lego)
Într-un studiu efectuat la Universitatea Harvard, Ariely le-a cerut participanților, împărțiți în două grupe, să construiască personaje Lego din seria Bionicles. Pentru a le studia motivația, studenților implicați li s-au oferit sume descrescătoare pentru fiecare Bionicle realizat: 3 dolari pentru primul, 2,70 dolari pentru următorul și așa mai departe. Dar, în timp ce creațiile primului grup au fost depozitate în altă încăpere pentru a fi dezasamblate la sfârșitul experimentului, celuilalt grup i-au fost demontate creațiile imediat după ce au fost construite. “A fost un ciclu nesfârșit de a construi și apoi de a distruge în fața lor“, a spus Ariely. Primul grup a făcut 11 personaje Bionicles, în timp ce al doilea grup a făcut doar șapte înainte de a renunța.
După cum ați putut observa, nu a existat o motivație financiară uriașă. Studenții din primul grup știau că rodul muncii lor va fi distrus la scurt timp după finalizare, dar faptul că aceștia au putut să se bucure de propriile creații, chiar și pentru scurt timp, a reprezentat o motivație suficientă pentru a le îmbunătăți performanțele, comparativ cu cel de-al doilea grup.
2. Cu cât simțim că munca noastră este mai puțin apreciată, cu atât vrem mai mulți bani ca să o facem (studiul derulat pe studenții de la MIT)
Ariely le-a oferit studenților MIT, participanți la un nou studiu, câte o hârtie plină cu litere diferite, amestecate. Apoi le-a cerut acestora să identifice perechi de litere identice. Cu fiecare hârtie primită, banii oferiți studenților erau mai puțini. Conducătorul experimentului i-a împărțit pe tineri în trei grupuri. Studenților din primul grup li s-a cerut să își scrie numele pe hârtii și le-au fost așezate foile într-o grămadă, iar înainte de predare li se spunea că s-au descurcat de minune. Celui de-al doilea grup participant i se interzicea să se semneze pe hârtii, iar conducătorul experimentului nici nu se uita peste hârtii odată predate. Tinerilor din cel de-al treilea grup le erau distruse hârtiile imediat după completare, fără vreo explicație.
Urmarea experimentului a fost fascinantă. Tinerii din cel de-al treilea grup au cerut o sumă dublă de bani pentru a continua testul. Grupul al doilea a cerut sume apropiate de cele primite de grupul al treilea. „Ignorarea performanțelor este aproape la fel de nocivă precum distrugerea rodului muncii în fața celor ce-au finalizat-o”, a opinat Dan Ariely. ”Vestea bună e că nu pare deloc dificil să motivezi cu adevărat. Vestea proastă e că eliminarea motivației se poate face la fel de ușor, iar dacă angajatorii nu au grijă de acest aspect, pot avea tendința să exagereze cu demotivarea!”, a mai completat economistul.
3. Cu cât un proiect este mai greu, cu atât suntem mai mândri de el (studiul origami)
Într-un alt studiu, Ariely le-a oferit hârtie și instrucțiuni unor novici în ale origami-ului pentru a „construi” o formă urâtă. Atât cei care au făcut origami-urile, cât și trecătorilor, economistul le-a cerut apoi să spună cât ar plăti pentru respectivele creații. În partea a doua a studiului, Ariely a ascuns instrucțiunile participanților la proiect, rezultând astfel un proces mai dificil de creație și un rezultat final și mai inestetic.
Rezultatele au fost foarte interesante. Primul grup de origamiști a evaluat creațiile la un preț de cinci ori mai mare decât cei care doar se aflau în trecere prin zona în care era efectuat studiul. Al doilea grup, care nu primise deloc instrucțiuni, a evaluat creațiile, mai urâte decât cele ale celuiulalt grup, la un preț mult mai mare decât precedentele, în timp ce simplii trecători le-au evaluat la prețuri mult mai mici comparativ cu celelalte. Concluzia logică e aceea că modul în care ne evaluăm munca e direct proporțional cu efortul depus. În plus, în mod eronat credem că alte persoane vor atribui aceeași valoare propriilor noastre proiecte.
4. Înțelegerea faptului că munca noastră îi poate ajuta pe alții poate crește nivelul de motivație subconștientă (studiul derulat de Adam Grant la un call center al Universității Michigan)
După cum este descris într-un recent articol al revistei New York Times, psihologul Adam Grant a condus un studiu la un call center din Universitatea din Michigan, în care studenții care au beneficiat de eforturile de strângere de fonduri ale bursei centrale au vorbit cu apelanții timp de 10 minute. O lună mai târziu, apelanții au stat cu 142 de procente mai mult timp pe telefon decât înainte, iar veniturile au crescut cu 171%, potrivit Times. Dar apelanții au negat că vizita studenților le-a schimbat percepția.
Concluzie: "E ca și când sentimentele bune ar fi ocolit procesele cognitive conștiente ale apelanților și s-ar fi îndreptat către o sursă de motivație subconștientă", scrie Times. "Ei au fost mai mult condusi pentru a reuși, chiar dacă nu au putut identifica declanșatorul pentru acea mișcare."
5. Sublinierea pozitivă a capacităților noastre poate duce la creșterea performanței (studiul derulat pe studenți la Harvard University)
Grant a făcut un alt studiu în care a prezentat semne la spitale în stațiile de spălare a mâinilor, citind fie ”Spălatul pe mâini ajută la prevenirea bolilor”, fie ”Spălatul pe mâini ajută la prevenirea pacienților de a contacta diverse boli". Rezultatele au fost uimitoare. Doctorii și asistenții medicali au folosit cu 45% mai mult stațiile cu semne care menționau pacienții. Concluzia este că, prin ceea ce se numește "comportament prosocial", suntem mai motivați să facem ceva anume diferit față de ce făceam până atunci.
6. Imaginile care favorizează emoțiile pozitive ne pot ajuta să ne concentrăm mai bine (studiul derulat pe studenții de la Hiroshima University)
Cercetătorii de la Universitatea din Hiroshima au avut studenți care îndeplinesc o sarcină de dexteritate înainte și după ce se uită la poze ale fiecărui copil sau a unor animale adulte.
Rezultatele: performanța s-a îmbunătățit în ambele cazuri, dar mai mult (cu 10 la sută îmbunătățire!) atunci când participanții s-au uitat la poze drăguțe cu pui și pisoi.
Concluzie: Cercetătorii sugerează că "emoția pozitivă declanșată de cutențe" ne ajută să ne concentrăm atenția, ridicându-ne performanța într-o sarcină care necesită o atenție deosebită. Da, acest studiu ar putea doar să valideze obsesia copilului dumneavoastră panda.
7. Credința în abilităților noastre poate crește performanța (studiul derulat pe studenții de la Universitatea Harvard)
Studenții de la Universitatea Harvard au ținut discursuri și interviuri cu experimentatori care fie dădeau din cap sau zâmbeau.
Rezultatele: Participanții la primul grup au răspuns mai târziu la o serie de întrebări numerice cu mai multă acuratețe decât cei din al doilea grup.
De aici tragem concluzia că situațiile stresante pot fi gestionate și că totul depinde de modul în care ne simțim. Ne aflăm într-o "stare de provocare" atunci când credem că putem face față sarcinii (așa cum a făcut primul grup); Când suntem într-o "stare de amenințare", dificultatea sarcinii este copleșitoare și ne descurajăm. Suntem mai motivați și avem o performanță mai bună într-o stare de provocare, când avem încredere în abilitățile noastre.
Cu atât de multe dovezi în favoarea ideii că motivația reală depășește cu mult satisfacerea nevoilor financiare, nu putem să nu ne întrebăm cum ar arăta un program de creștere a motivației angajaților care să incorporeze inspirat toate aceste idei.