De curând, una dintre cele mai vechi zicale a fost desființată. În medii academice, prostituția nu mai este cea mai veche meserie din lume. Pentru a afla adevărul, un grup de cercetători de la Universitatea Harvard a stabilit că prepararea hranei sau gătitul înfățișează primul talent dezvoltat de oameni.
Dacă nu era evident, gătitul este vital bunei funcționări a unei societăți, indiferent de perioada istorică. O hrană de calitate asigură energia necesară unor activități complexe. În plus, efortul investit în realizarea preparatelor a fost benefic pentru dezvoltarea creierului.
Pentru a trage aceste concluzii, cercetătorii americani s-au bazat pe analiza ADN-ului, mărimea molarilor și o serie de calcule referitoare la masa primatelor non-umane, a homonizilor dispăruți și a oamneilor moderni. Eliminând orice alte posibilități, s-a ajuns la concluzia că membrii speciei Homo Erectus au făcut făcut primii pași spre gătit.
La fel ca în cazul celor din Neandertal, membrii generației Homo Erectus petreceau între 6,1% și 7%, din timpul unei zile, hrănindu-se. Ca pachetul să fie complet, se pare că mâncarea de la acea vreme era mai bună decât ai crede. Humanoizii nu mâncau carnea crudă. În schimb, utilizau focul și o serie de unelte pentru a facilita prepararea în condiții optime.
Din acea perioadă preistorică, timpul alocat preparării mâncării a scăzut, iar beneficiile s-au resimțit în alte părți ale societății. Masa corporală a precursorilor oamenilor a crescut și dimensiunile dinților au scăzut. Dacă nu am fi descoperit gătitul nici până în zilele noastre, am fi petrecut la fel de mult timp ca în cazul primatelor mari încercând să consumăm calorii. Ele dedică până la 48% din perioada activă a unei zile pentru a mânca.
De curând, una dintre cele mai vechi zicale a fost desființată. În medii academice, prostituția nu mai este cea mai veche meserie din lume. Pentru a afla adevărul, un grup de cercetători de la Universitatea Harvard a stabilit că prepararea hranei sau gătitul înfățișează primul talent dezvoltat de oameni.
Dacă nu era evident, gătitul este vital bunei funcționări a unei societăți, indiferent de perioada istorică. O hrană de calitate asigură energia necesară unor activități complexe. În plus, efortul investit în realizarea preparatelor a fost benefic pentru dezvoltarea creierului.
Pentru a trage aceste concluzii, cercetătorii americani s-au bazat pe analiza ADN-ului, mărimea molarilor și o serie de calcule referitoare la masa primatelor non-umane, a homonizilor dispăruți și a oamneilor moderni. Eliminând orice alte posibilități, s-a ajuns la concluzia că membrii speciei Homo Erectus au făcut făcut primii pași spre gătit.
La fel ca în cazul celor din Neandertal, membrii generației Homo Erectus petreceau între 6,1% și 7%, din timpul unei zile, hrănindu-se. Ca pachetul să fie complet, se pare că mâncarea de la acea vreme era mai bună decât ai crede. Humanoizii nu mâncau carnea crudă. În schimb, utilizau focul și o serie de unelte pentru a facilita prepararea în condiții optime.
Din acea perioadă preistorică, timpul alocat preparării mâncării a scăzut, iar beneficiile s-au resimțit în alte părți ale societății. Masa corporală a precursorilor oamenilor a crescut și dimensiunile dinților au scăzut. Dacă nu am fi descoperit gătitul nici până în zilele noastre, am fi petrecut la fel de mult timp ca în cazul primatelor mari încercând să consumăm calorii. Ele dedică până la 48% din perioada activă a unei zile pentru a mânca.