Beneficiile matematicii in afaceri – efectul Iosif si efectul Noe

  • 21 aug. 2017, 11:16
  • 726

In 2004 algoritmul lui Iosif, care se refera la previziunea dezvoltarii afacerii pe sapte ani, a adus Google-ul pe o noua treapta. Practic, alogritmul este in spatele serviciului de e-mail oferit azi de Google si a ofertei sale de inceput, de 1GB memorie de stocare (ceea ce a fost, de fapt, oferta cu care Google si-a depasit concurenta).

Aparitia algoritmilor.

Sa fiu sincera, fara putina istorie, denumirea aleasa pentru algoritmi pare cel putin ciudata.


 

„Ce legatura poate exista intre Iosif, Noe, matematica, tehnologia moderna si piata de afaceri?”

M-am intrebat pe moment si am simtit cum mi-apare un zambet nauc si plin de scepticism pe buze. Iata ca raspunsul se afla in istoria IBM-ului si a dezvoltarii tehnologiei. Sa fiu sincera, lucrurile au inceput sa prinda un contur mult mai clar si sa aiba mai mult sens odata ce am inteles cum au fost create formulele matematice si la ce se refera fiecare in parte.

Benoit Mandelbort a fost recrutat in echipa de cercetare IBM pentru a rezolva o problema usoara, in teorie, dar cu impact puternic asupra pietei comunicarii si tehnologiei in acel moment : interferenta pe liniile de comunicatie. Problema s-a dovedit a fi mult mai complexa, iar procesul de solutionare a dus la dezvoltarea urmatoarelor doua formule matematice:

Efectul lui Iosif.

Va mai amintiti cum Iosif a interpretat visele faraonului?  Sapte ani de abundenta si sapte ani de saracie si foamete crunta? Ei bine, algoritmul creat a fost util in rezolvarea problemei tehnologice, dar, de asemenea, este foarte util in a face previziuni despre evolutia pietei de afaceri pe sapte ani.

 

Efectul lui Noe.

Stim deja despre „Arca lui Noe” si daca trecem peste salvarea animalelor si oamenilor, vorbim despre haosul si neprevazutul intampinat de cei care au fost, literalmente, exterminati de potop.

Sa fim sinceri, haosul si neprevazutul exista in tot si in toate. In definitiv, cine nu zambeste cand se loveste pe Facebook de glumele despre viata de adult ? Fie ca regresam la copilarie si ne ascundem intr-un fort din cearceafuri, fie ca ne uitam la un GIF cu un om incercanat, caruia ii pocnesc ochii de la supradoza de cafea, care se plange ca nu poate sa-si mentina viata sociala, munca si curatenia in casa simultan.

Acelasi principiu, al haosului si neprevazutului, intervine si in piata de afaceri, piata valutara si fluctuatiile ei, economie si asa mai departe. Lucru usor de inteles, dar ce este important in toata aceasta chestiune este ca acest haos ne poate ajuta sa facem preziceri, cat de cat exacte, despre fluctuatii si ne ajuta sa cream o strategie de abordare a situatiei.

Beneficiile matematicii in afaceri –  efectul Iosif si efectul Noe.

Mai sus vorbeam despre Google si despre cum a folosit efectul Iosif pentru a se dezvolta dintr-o companie de 20 de miliarde de dolari, care detinea unul dintre cele mai bune motoare de cautare, in corporatia care este astazi.

Cand au dezvoltat platforma de e-mail, echipa Google a avut in spate o singura dorinta, sa faca oamenii sa stea mai mult in platforma creata de ei. Asadar, s-au uitat la competitia de la acea vreme Yahoo si Hotmail, care ofereau maximum 2 – 4 MB de memorie de stocare si au venit si-au oferit publicului un e-mail cu 1 GB spatiu de stocare. Chiar daca pare ca vorbim doar de cerere si oferta, cumva in urmatorii 5 ani Google a reusit sa ajunga la un profit de 90 de miliarde de dolari, iar astazi vorbim de 101.8 miliarde de dolari. Au reusit sa creeze o strategie de dezvoltare care a adus rezultatele de astazi, folosind in spate algoritmul de previziune a pietei si tehnologiei Iosif.

Google a inteles ca avea un avantaj in fata competitiei, si-anume numarul de useri. Pentru Yahoo sau Hotmail care aveau un numar limitat de useri la acea vreme, fata de Google si motorul lor de cautare, sa creasca atat de mult spatiul de stocare ar fi fost un efort exorbitant, pentru ei insa nu.

 

IBM, Microsoft si Google fata in fata cu efectul lui Noe.

In lumea afacerilor, cand vorbim despre efectul lui Noe vorbim despre strategii, abordari, planuri de afacere si model de business care se pot lovi de neprevazut si fie cedeaza, fie castiga. Iar IBM si Microsoft sunt exemplari in aceasta privinta. IBM a fost pe piata de mai bine de un secol, iar Microsoft continua sa se dezvolte si astazi dupa decenii in piata. Cu toate acestea, Microsoft a ratat la vremea lui valul tehnologic axat pe tehnologia mobila, iar IBM s-a lovit puternic de aparitia Cloud-ului si a dezvoltarii modalitatii de stocare bazat pe web. IBM a pierdut aproximativ 20% din profit.

Inevitabil, fiecare afacere se loveste mai devreme sau mai tarziu de o astfel de situatie, de nepravazut si haos si pierde. Important este sa cauti o metoda de a folosi aceste schimbari in avantajul tau pentru a reveni in forta.

Spre exemplu, IBM este inca lider pe piata in ceea ce priveste dezvoltarea inteligentei artificiale si calculatoare cuantice, iar Microsoft are profit de pana la 100% anual, daca vorbim despre Cloud si tehnologia de stocare online.

Un alt exemplu de companie care a imbratisat efectul lui Noe este Google. Desi, in prezent, Google inca isi castiga cea mai mare din profituri din reclame, in ciuda faptului ca prin algoritmul „Efectul lui Iosif” au creat Google Drive, au cumparat Youtube si, in mare parte, au reusit sa evalueze dezvoltarea pietei. Tocmai pentru ca stiu ca sunt susceptibili unui declin in momentul in care o sa dispara tehnologia PPC (pay per click), iar banii nu or sa mai vina din rezultate si advertising, au angajat o echipa de 30 de cercetatori pentru a ii ajuta sa faca fata imprevizibilului care genereaza haos si esec.