Se estimează că aproximativ una din zece persoane care se află în Washington, DC este avocat. Situația nu e cu mult diferită nici în alte orașe mari sau metropole, scrie blog.avocatoo.ro. În București, de exemplu, casele mari de avocatură, dar și micile societăți adăpostesc atât de mulți avocați încât alegerea unuia ar putea să țină cont nu doar de ramura de drept în care ai o problemă, dar, glumind un pic, și de caracteristici la fel de importante precum culoarea părului, înălțime și greutate. Așadar, ai destule șanse ca oriunde mergi să întânești unul.
”Atât timp cât există avocați va fi mereu nevoie de terapeuți pentru că, însăși chestiunea care le aduce depresia – practicarea dreptul, este lucrul la care nu sunt dispuși să renunțe”. Această legătură de cauzalitate mi-a părut mereu un pic simplistă, dar dacă ne uităm la următoarele statistici, lucrurile încep să prindă contur în legătură cu avocații cu depresie, o problemă de care suferă mulți, dar pe care puțini o abordează.
- corespunzător unui studiu al Universității Johns Hopkins, adesea citat, din mai mult de o sută de meserii/profesii, avocații conduc topul profesiilor cu cea mai mare incidență a depresiei;
- un studiu al diviziei ABA Young Lawyers indica faptul că 41% din avocații femei erau nefericite cu meseria lor;
- în 1996, avocații au detronat dentiștii în clasamentul profesiilor cu cea mai mare rată a sinuciderilor;
- ABA estimează că 15-20% din totalul avocaților din Statele Unite suferă de alcoolism sau abuz de substanțe nocive;
- 7 din 10 avocați respondenți ai unui sondaj de opinie al revistei Califonia Lawyers au declarat că și-ar schimba cariera dacă s-ar ivi oportunitatea.
Deși alarmante, aceste statistici nu sunt foarte surprinzătoare pentru cei care practică această meserie. Am văzut destui avocați de-a lungul anilor și, deși am întânit mulți avocați cu adevărat fericiți, au fost indeajuns de mulți care nu erau. Nu aș spune ca profesia este singura cauză a nefericirii, dar cred că aceasta contribuie uneori, dacă nu chiar favorizează, problemele legate de sănătatea mentală în rândul celor aflați în câmpul muncii.
Constituția psihologică tipică a avocatului
În consilierea studenților la drept și a avocaților aflați la început de drum s-au identificat câteva caracteristici comune celor din această meserie. Cei mai mulți tind să fie persoane de tipul A (foarte ambițioase și dornice de a atinge țeluri ambițioase). Au de asemenea o tendință către perfecționism, nu doar în viața profesională, ci în toate celelalte domenii ale vieții lor. Deși această trăsătură nu se regăsește doar în profesia juridică, nefiind necesar un lucru rău, aplicată rigid poate crea dificultăți. Această predilecție a multor studenți la drept și a avocaților de a fi perfecționiști poate să afecteze de multe ori capacitatea de acomodare și de a fi flexibil, calități atât de importante în celelalte aspecte ale vieții.
Natura și practica dreptului
Practicarea profesiilor juridice este de puține ori atât de strălucitoare pe cât pare să fie la televizor. Puțini au la îndemână luxul de a sta și filozofa, cel puțin nu dacă vor să fie și plătiți. Practicarea dreptului poate fi solicitantă și foarte stresantă. Chiar și cei mai echilibrați și experimentați avocați cedează la un moment dat din cauza presiunii exercitate de îndatoririle de serviciu. Pune un om de factură medie cu probleme nerezolvate și argumente inadecvate într-un mediu extrem de competitiv precum cel juridic și vei obține formula ideală pentru o criză psihologică.
Toți avocații experimentează un anumit grad de stres și epuizare emoțională pe parcursul carierei. Unii avocații, confesâdu-se unui terapeut, au ajuns să realizeze cât de neajutorați și furioși se simt când lucrurile le scapă de sub control. În afara cazului în care un avocat a ajuns în poziția de a lua el deciziile, ea sau el se poate aștepta să petreacă peste 60 de ore pe săptămână la serviciu, neincluzând weekend-urile, fiind la dispoziția managerilor. Așa cum spunea un avocat: ”Am pierdut controlul programului încercând să mențin controlul vieții mele”.
Un alt aspect stresant al profesiei pentru unii este însăși natura combativă a activității. De cele mai multe ori, a câștiga, indiferent de modul în care o faci, este esența profesiei. Avocații care-și doresc să câștige se vor baza deseori pe subterfugii, conflicte și distorsionarea realității pentru a-i convinge pe alții. În timp ce aceste abilități pot fi răsplătite în domeniul juridic, ele pot avea consecințe devastatoare dacă sunt aplicate în câmpul relațiilor interpersonale.
Unii avocați decid să părăsească ”barca” în timp ce alții rămân în ciuda faptului că se simt nefericiți, demoralizați și, într-un fel, prinși în capcană. Acest din urmă grup are tendințele cele mai distructive pentru ei înșiși sau chiar pentru ceilalți. Statisticile amintite mai sus, conform cărora aproape unul din cinci avocați suferă de alcoolism sau abuz de substante interzise este cu certitudine la zi, având în vedere și experiența clinică cu privire la aceștia. Avocații afectați de aceste grave probleme împărtășesc multe cu categoria terapeuților, și ei afectați. Amândouă categoriile sunt nedoritoare (sau poate incapabile) să-și conștientizeze problemele și unele vor izbucni în moduri distructive. Din nefericire, stigmatul și izolarea care înconjoară problemele mentale de sănătate îi împiedică adesea pe cei afectați să caute ajutor de specialitate până ce nu e prea târziu.
Sfaturi practice pentru cei din profesiile juridice
Deși excede scopului acestui articol să oferim o listă exhaustivă cu ceea ce avocații afectați pot face pentru a înfrunta aceste probleme, iată 10 sfaturi practice pentru avocații în pricină și pentru cei care țin la ei:
- Setează-ți obiective realiste și accesibile bazate pe ceea ce ai realizat și experimentat în trecut. Nu ești robot și nimeni nu se așteaptă să fii.
- Învață să prioritizezi în viață. Concentrează-te pe chestiuni care sunt cu adevărat importante și renunță la cele care sunt ori nesemnificative, ori pot suferi amânare.
- Admite că greșelile fac parte din viață, sunt esențiale și adesea oferă șansa unor oportunități de îndreptare.
- Fii conștient de trăirile tale emoționale și folosește informația astfel obținută pentru a evalua dacă menții un echilibru între viața privată, serviciu și distracție. Dacă ești stresat în mare parte a timpului, fii atent la aceste informații și fă modificările care îți permit să atingi un echilibru.
- Ia în serios sănătatea mentală. Consideră-ti sănătatea mentală ca fiind cel puțin la fel de importantă ca orice altă atribuție profesională. Avocații afectați de aceste probleme de cele mai multe ori ignoră primele semne de îngrijorare privitoare la problemele psihice și riscă să se pună pe ei și pe alții în pericol iminent.
- Caută un echilibru în viața ta. Fii sigur că îți iei destul timp pentru a te îngriji pe tine pentru a putea sa-ți „îngrijești” și clienții. Ca și în cazul altor profesii stresante si foarte solicitante, avocații care-și neglijează partea fizică, psihică, spirituală și interpersonală a vieții poartă riscul de a face greșeli și în viața profesională.
- Învață să-ți ”administrezi” stresul găsind refugii sănătoase. Indiferent că înveți să scapi de stres prin activități sportive, fie că socializezi sau îți concentrezi energiile pe alte domenii non-juridice, fii sigur că-ți faci timp pentru ele. De fapt, trece-le în calendar și consideră-le la fel de importante ca întâlnirile cu partenerii de afaceri. Mergi la sala de forță, dar nu când ai timp, ci fă-ți programul în funcție de orele de la sală sau sună-ți un vechi prieten.
- Admite că practicarea dreptului este în mod inerent stresantă. Deși este important să accepți realitatea, nu e în regulă să cedezi în fața ei.
- Cunoaște și profită de punctele tale tari, în timp ce îți cunoști, accepți și micșorezi slabiciunile. Nimeni nu e perfect, iar cei care afirmă asta nu doar că sunt nesuferiți și greu de suportat, dar poartă riscul de a se suprasolicita, dau greș la serviciu și îi dezamăgesc pe cei care contează pe ei.
- Reamintește-ți că adevărații profesioniști știu când să ceară ajutor sau să delege responsabilitățile. Fii conștient de resursele disponibile, personale sau profesionale și folosește-le. Dacă te simți constant stresat, depresiv sau ai probleme cu abuzul substanțelor interzise sau chiar ai dependențe ingrijorătoare, caută ajutor de specialitate imediat. Așa cum un psiholog ar consulta un avocat când se confruntă cu probleme de natură legală, așa și un avocat ar trebui să fie pregătit să apeleze la cei specializați pe tratarea problemelor psihice dacă nu se consideră îndeajuns de eficace în rezolvarea acestora.
Se estimează că aproximativ una din zece persoane care se află în Washington, DC este avocat. Situația nu e cu mult diferită nici în alte orașe mari sau metropole, scrie blog.avocatoo.ro. În București, de exemplu, casele mari de avocatură, dar și micile societăți adăpostesc atât de mulți avocați încât alegerea unuia ar putea să țină cont nu doar de ramura de drept în care ai o problemă, dar, glumind un pic, și de caracteristici la fel de importante precum culoarea părului, înălțime și greutate. Așadar, ai destule șanse ca oriunde mergi să întânești unul.
”Atât timp cât există avocați va fi mereu nevoie de terapeuți pentru că, însăși chestiunea care le aduce depresia – practicarea dreptul, este lucrul la care nu sunt dispuși să renunțe”. Această legătură de cauzalitate mi-a părut mereu un pic simplistă, dar dacă ne uităm la următoarele statistici, lucrurile încep să prindă contur în legătură cu avocații cu depresie, o problemă de care suferă mulți, dar pe care puțini o abordează.
Deși alarmante, aceste statistici nu sunt foarte surprinzătoare pentru cei care practică această meserie. Am văzut destui avocați de-a lungul anilor și, deși am întânit mulți avocați cu adevărat fericiți, au fost indeajuns de mulți care nu erau. Nu aș spune ca profesia este singura cauză a nefericirii, dar cred că aceasta contribuie uneori, dacă nu chiar favorizează, problemele legate de sănătatea mentală în rândul celor aflați în câmpul muncii.
Constituția psihologică tipică a avocatului
În consilierea studenților la drept și a avocaților aflați la început de drum s-au identificat câteva caracteristici comune celor din această meserie. Cei mai mulți tind să fie persoane de tipul A (foarte ambițioase și dornice de a atinge țeluri ambițioase). Au de asemenea o tendință către perfecționism, nu doar în viața profesională, ci în toate celelalte domenii ale vieții lor. Deși această trăsătură nu se regăsește doar în profesia juridică, nefiind necesar un lucru rău, aplicată rigid poate crea dificultăți. Această predilecție a multor studenți la drept și a avocaților de a fi perfecționiști poate să afecteze de multe ori capacitatea de acomodare și de a fi flexibil, calități atât de importante în celelalte aspecte ale vieții.
Natura și practica dreptului
Practicarea profesiilor juridice este de puține ori atât de strălucitoare pe cât pare să fie la televizor. Puțini au la îndemână luxul de a sta și filozofa, cel puțin nu dacă vor să fie și plătiți. Practicarea dreptului poate fi solicitantă și foarte stresantă. Chiar și cei mai echilibrați și experimentați avocați cedează la un moment dat din cauza presiunii exercitate de îndatoririle de serviciu. Pune un om de factură medie cu probleme nerezolvate și argumente inadecvate într-un mediu extrem de competitiv precum cel juridic și vei obține formula ideală pentru o criză psihologică.
Toți avocații experimentează un anumit grad de stres și epuizare emoțională pe parcursul carierei. Unii avocații, confesâdu-se unui terapeut, au ajuns să realizeze cât de neajutorați și furioși se simt când lucrurile le scapă de sub control. În afara cazului în care un avocat a ajuns în poziția de a lua el deciziile, ea sau el se poate aștepta să petreacă peste 60 de ore pe săptămână la serviciu, neincluzând weekend-urile, fiind la dispoziția managerilor. Așa cum spunea un avocat: ”Am pierdut controlul programului încercând să mențin controlul vieții mele”.
Un alt aspect stresant al profesiei pentru unii este însăși natura combativă a activității. De cele mai multe ori, a câștiga, indiferent de modul în care o faci, este esența profesiei. Avocații care-și doresc să câștige se vor baza deseori pe subterfugii, conflicte și distorsionarea realității pentru a-i convinge pe alții. În timp ce aceste abilități pot fi răsplătite în domeniul juridic, ele pot avea consecințe devastatoare dacă sunt aplicate în câmpul relațiilor interpersonale.
Unii avocați decid să părăsească ”barca” în timp ce alții rămân în ciuda faptului că se simt nefericiți, demoralizați și, într-un fel, prinși în capcană. Acest din urmă grup are tendințele cele mai distructive pentru ei înșiși sau chiar pentru ceilalți. Statisticile amintite mai sus, conform cărora aproape unul din cinci avocați suferă de alcoolism sau abuz de substante interzise este cu certitudine la zi, având în vedere și experiența clinică cu privire la aceștia. Avocații afectați de aceste grave probleme împărtășesc multe cu categoria terapeuților, și ei afectați. Amândouă categoriile sunt nedoritoare (sau poate incapabile) să-și conștientizeze problemele și unele vor izbucni în moduri distructive. Din nefericire, stigmatul și izolarea care înconjoară problemele mentale de sănătate îi împiedică adesea pe cei afectați să caute ajutor de specialitate până ce nu e prea târziu.
Sfaturi practice pentru cei din profesiile juridice
Deși excede scopului acestui articol să oferim o listă exhaustivă cu ceea ce avocații afectați pot face pentru a înfrunta aceste probleme, iată 10 sfaturi practice pentru avocații în pricină și pentru cei care țin la ei: