Atenție la anumite persoane: De cine să te ferești, mai exact, la locul de muncă

  • 17 oct. 2016, 15:59
  • 912

Psihologii și nu numai vorbesc uneori despre persoanele toxice pe care le putem întâlni frecvent în jurul nostru, mai ales la locul de muncă și care, pentru a-și mentine statutul și ascendentul psihologic asupra celorlalți, își caută victime cu un profil complementar.

Unii dintre specialiști ne sfătuiesc să îi lăsăm în pace şi să mergem mai departe…Dar, nu este chiar atât de simplu! Se vorbește deseori despre o tipologie a persoanelor toxice din jurul nostru. 

Dacă te simți secătuit de energie, lipsit de importanță, inadecvat, neperformant, neimportant la muncă, în mijlocul colectivului, atunci există o problemă...Așa-numiții “vampiri psihologici”, pe care Alina Stepan, psihoterapeut Mind Essence si director Ipsos Research a început să îi definească în alte episoade ale noastre pe acest subiect.  Am aflat, astfel, că există mai multe tipologii și că, oricât de SF ar suna, totul este adevărat: există oameni care, pur și simplu “împrăștie“ lucruri nu prea bune în jurul lor. Și ar fi bine să știi un pic cum să te ferești de ei, atât în general, cât și la locul de muncă,
“Cum ar fi omul de tip vampir-congelator! Are ceva din Data, numai că el nu se <defectează> niciodată. Întotdeauna rece și calculat, își dozează amabilitatea, dăruirea, empatia și emoțiile într-un mod care îl face total deconectat de ceilalți, care îl bănuiesc că ar avea un plan de a-i controla”, este de părere Alina Stepan.

Pot trăi foarte bine singuri

Sunt persoane ale căror nevoi emoţionale sunt limitate sau aproape inexistente. Ele nu simt nevoia să povestească despre ele însele, să se bucure, să râdă, nu au simţul umorului (sau nu râd de aceleaşi lucruri ca majoritatea oamenilor), nu sunt empatici şi nu îi înţeleg pe cei din jurul lor. “Asemenea oameni, de genul celui menționat mai sus,nu văd de ce ai vorbi despre cafea sau despre vreme la începutul unei şedinţe sau întâlniri, nu acceptă sub nici o formă că un coleg ar putea întârzia din motive personale şi nu găsesc rostul conversaţiilor cu persoane necunoscute în lift sau la magazine, şi asta nu din timiditate. În general, nu îi interesează ceilalţi oameni, nevoile sau problemele lor pentru că nu au nevoie de ei pentru a exista emoțional”.
Excesiv de egoişti şi raţionali, deseori apreciaţi pentru raţionalismul lor extrem şi judecata la rece (desigur…), oamenii din această tipologie au pierdut contactul cu propriile lor sentimente şi sunt adesea catalogaţi drept schizoizi.

“Oamenii cu structură de personalitate schizoidă pot trăi foarte bine singuri (unii dintre ei aleg să nu se căsătorească sau să aibă relaţii de lungă durată niciodată) şi simt plăcere doar din izolarea în subiecte tehnice sau abstracte, foarte puţin legate de ceilalţi oameni. Sunt indiferenţi atât la laude, cât şi la critici, pentru că nu simt nevoia de validare din partea celorlalţi”, adaugă Alina Stepan.  
Atenție însă la persoanele care își propun să delimiteze foarte clar zona profesională de cea personală! E posibil ca vampirul-congelator de la serviciu să se dezghețe acasă. Deși este destul de dificil pentru o persoană să se dedubleze și să arate o față diferită a personalității sale la serviciu și o alta în viața personală pe perioade  îndelungate, dacă acest lucru se întâmplă totuși, trebuie să încercăm, pe cât ne stă în putință, să acceptăm această realitate și să nu depășim granița. “Pe termen lung, acesta nu este un mod functional de relaționare, și probabil că, mai devreme sau mai târziu, fie vampirul congelator se va da ‘pe brazdă’, fie va sfârși prin a-și aliena și relațiile personale în același mod în care ţine la distanţă colegii sau subalternii la serviciu”.

Un câmp de acțiune

În mod surprinzător, desi vampirul congelator nu este rău intenţionat şi nu îşi propune să facă vreo victimă, acestea totuşi nu sunt puţine şi, cel mai adesea, sunt opusul vampirului congelator ca tipologie umană. “Victima este o persoană emoţională, căreia îi place să comunice şi să împărtăşească sentimente, stări, trăiri. Făcând aceasta, ea nu reuşeşte însă decât să deschidă un câmp de acţiune în faţa buldozerului emoţional care este vampirul congelator. De multe ori, acesta din urmă nu îşi dă seama cât de mult rău poate face prin simpla lui deconectare de la emoţiile lui şi ale celorlalţi”.
Prin felul lor de a fi distanţi şi reci, vampirii congelator par celorlalţi misterioşi şi superiori, prinzându-şi victimele în capcana inferiorităţii. Victimele,  persoane deschise şi emoţionale, încearcă să îl integreze pe vampir. Greşeală. Ei nu se vor schimba şi nu vor reuşi decât să îşi impingă victimele şi mai mult înspre autodevalorizare şi suferinţă.

Alina Stepan are, mai în glumă, mai în serios, încă un sfat pentru…victimele oamenilor de acest gen, ale oamenilor ”vampiri psihologici”, în afara celorlalte sfaturi: “Un sfat pentru victime? Exersaţi-vă vocaţia de bun samaritean în altă parte. Circula o glumă pe vremea copilăriei mele: mama vine acasă, vede ușa frigiderului deschisă și își întreabă fiul de 5 ani: <De ce e ușa deschisă, ce ai căutat acolo?>. Copilul răspunde: <Am vrut să văd dacă e lumină în frigider și atunci când se stinge lumina>. Aducând gluma la tema noastră, vampirul- congelator nu aprinde lumina nici atunci când rămâne singur și cu ușa închisă!”.