Proiectul Legii сontabilității transpune cerințelele europene în domeniul financiar și contabil și aduce îmbunătățiri la cadrul legal în domeniu. Noua lege conține prevederi și cerințe clare în ceea ce privește documentele primare și registrele contabile, prevederi clare privind persoanele responsabile de ținerea contabilității și raportării financiare în cadrul entității, a persoanelor care vor semna documentele financiare și clarificări în ceea ce privește perioada de gestiune ale entităților pentru care perioada de gestiune diferă de anul calendaristic, în cazul reorganizării și lichidării entității.
O noutate a legii constă în instituirea Consiliului de contabilitate și raportare financiară, care va fi în subordinea Ministerului Finanțelor și va asigura dezvoltarea continuă și perfecționarea contabilității și raportării finanicare. Consiliul va întruni reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Băncii Naționale a Moldovei, Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Serviciului situațiilor financiare, asociațiilor mediului de afaceri și profesionale, mediului academic din domeniul contabilității. Sursele de finanţare a activităţii Consiliului de contabilitate și raportare financiară vor fi prevăzute distinct în bugetul Ministerului Finanţelor.
Conform proiectului, în scopul ținerii contabilității și raportării financiare, entitățile vor fi clasificate în entități micro, mici, mijlocii și mari, iar grupurile în mici, mijlocii și mari in dependență de următoarele trei criterii — veniturile din vînzari, totalul activelor și numărul mediu al salariaților.
Proiectul de lege conține și prevederi referitoare la raportul conducerii. Astfel, raportul conducerii entității de interes public care corespunde criteriilor stabilite pentru entitățile mari și a căror număr mediu al salariaților în perioada de gestiune depășește 500 salariați, va include o declarație nefinanciară, iar al entității de interes public, a cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, va cuprinde suplimentar un capitol privind guvernanța corporativă.
De asemenea, proiectul conține modificări privind prezentarea rapoartelor organizațiilor. Astfel, situațiile financiare individuale, raportul conducerii și raportul auditorului, urmează a fi prezentate proprietarilor (asociaților, acționarilor, fondatorilor, membrilor) și Serviciului situațiilor financiare în termen de 120 zile de la ultima zi a perioadei de gestiune. Totodată, situațiile financiare pot fi prezentate şi altor autorități publice, instituții financiare şi alți utilizatori interesați conform prevederilor legislației în vigoare sau în baza acordului cu entitatea.
În funcție de categoria și necesitățile informaționale ale entităților care aplică Standardele Naționale de Contabilitate, proiectul de lege prevede trei seturi de situații financiare: situații financiare prescurtate, situații financiare simplificate și situații financiare complete. Astfel, entitățile micro vor ține contabilitatea în partidă dublă și vor întocmi situații financiare prescurtate conform SNC. Entitățile mici, reprezentanțele entităților nerezidente vor ține contabilitatea în partidă dublă și întocmi situații financiare simplificate conform SNC. Entitățile mijlocii și mari vor ține contabilitatea în partidă dublă și întocmi situații financiare complete conform SNC. Entitățile de interes public vor ține contabilitatea în partidă dublă şi întocmi situații financiare conform IFRS.
Proiectul de lege prevede obligativitatea întocmirii situațiilor financiare consolidate de către entitatea-mamă. Totodată vor fi scutite de la obligația de consolidare grupurile mici și mijlocii, cu excepția cazului în care una din entitățile afiliate este entitate de interes public.
O altă prevedere ține de plățile efectuate către stat de organizațiile ce activează în industria extractivă. Astfel, pentru a asigura o mai mare transparență a plăților efectuate către stat, entitățile mari și entitățile de interes public care își desfășoară activitatea în industria extractivă sau activități de exploatare a pădurilor vor prezenta în raportul conducerii informații privind plățile către stat care cuprind suma achitată în numerar sau în natură sub formă de taxe pentru resursele naturale, impozit pe venit, redevențe, dividende, taxe pentru licență, dacă oricare din aceste plați depășește 1,7 mil. lei în perioada de gestiune.
Conform proiectului, noile prevederi vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2018.
Proiectul Legii сontabilității transpune cerințelele europene în domeniul financiar și contabil și aduce îmbunătățiri la cadrul legal în domeniu. Noua lege conține prevederi și cerințe clare în ceea ce privește documentele primare și registrele contabile, prevederi clare privind persoanele responsabile de ținerea contabilității și raportării financiare în cadrul entității, a persoanelor care vor semna documentele financiare și clarificări în ceea ce privește perioada de gestiune ale entităților pentru care perioada de gestiune diferă de anul calendaristic, în cazul reorganizării și lichidării entității.
O noutate a legii constă în instituirea Consiliului de contabilitate și raportare financiară, care va fi în subordinea Ministerului Finanțelor și va asigura dezvoltarea continuă și perfecționarea contabilității și raportării finanicare. Consiliul va întruni reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Băncii Naționale a Moldovei, Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Serviciului situațiilor financiare, asociațiilor mediului de afaceri și profesionale, mediului academic din domeniul contabilității. Sursele de finanţare a activităţii Consiliului de contabilitate și raportare financiară vor fi prevăzute distinct în bugetul Ministerului Finanţelor.
Conform proiectului, în scopul ținerii contabilității și raportării financiare, entitățile vor fi clasificate în entități micro, mici, mijlocii și mari, iar grupurile în mici, mijlocii și mari in dependență de următoarele trei criterii — veniturile din vînzari, totalul activelor și numărul mediu al salariaților.
Proiectul de lege conține și prevederi referitoare la raportul conducerii. Astfel, raportul conducerii entității de interes public care corespunde criteriilor stabilite pentru entitățile mari și a căror număr mediu al salariaților în perioada de gestiune depășește 500 salariați, va include o declarație nefinanciară, iar al entității de interes public, a cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, va cuprinde suplimentar un capitol privind guvernanța corporativă.
De asemenea, proiectul conține modificări privind prezentarea rapoartelor organizațiilor. Astfel, situațiile financiare individuale, raportul conducerii și raportul auditorului, urmează a fi prezentate proprietarilor (asociaților, acționarilor, fondatorilor, membrilor) și Serviciului situațiilor financiare în termen de 120 zile de la ultima zi a perioadei de gestiune. Totodată, situațiile financiare pot fi prezentate şi altor autorități publice, instituții financiare şi alți utilizatori interesați conform prevederilor legislației în vigoare sau în baza acordului cu entitatea.
În funcție de categoria și necesitățile informaționale ale entităților care aplică Standardele Naționale de Contabilitate, proiectul de lege prevede trei seturi de situații financiare: situații financiare prescurtate, situații financiare simplificate și situații financiare complete. Astfel, entitățile micro vor ține contabilitatea în partidă dublă și vor întocmi situații financiare prescurtate conform SNC. Entitățile mici, reprezentanțele entităților nerezidente vor ține contabilitatea în partidă dublă și întocmi situații financiare simplificate conform SNC. Entitățile mijlocii și mari vor ține contabilitatea în partidă dublă și întocmi situații financiare complete conform SNC. Entitățile de interes public vor ține contabilitatea în partidă dublă şi întocmi situații financiare conform IFRS.
Proiectul de lege prevede obligativitatea întocmirii situațiilor financiare consolidate de către entitatea-mamă. Totodată vor fi scutite de la obligația de consolidare grupurile mici și mijlocii, cu excepția cazului în care una din entitățile afiliate este entitate de interes public.
O altă prevedere ține de plățile efectuate către stat de organizațiile ce activează în industria extractivă. Astfel, pentru a asigura o mai mare transparență a plăților efectuate către stat, entitățile mari și entitățile de interes public care își desfășoară activitatea în industria extractivă sau activități de exploatare a pădurilor vor prezenta în raportul conducerii informații privind plățile către stat care cuprind suma achitată în numerar sau în natură sub formă de taxe pentru resursele naturale, impozit pe venit, redevențe, dividende, taxe pentru licență, dacă oricare din aceste plați depășește 1,7 mil. lei în perioada de gestiune.
Conform proiectului, noile prevederi vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2018.