Din istoria ultimilor ani, se observă că autorităţile în an electoral majorează destul de semnificativ salariile, pensiile, indemnizaţiile, iar în anii de după alegeri, până la următorul ciclu electoral, acestea sunt majorate puţin sau chiar deloc, cu scopul de a readuce bugetul la normal sau a investi în alte direcţii, afirmă expertul Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Iurie Morcotâlo, pentru postul de radio Europa Liberă, citat de IPN.
Potrivit expertului, majoritatea acestor programe sunt salutate pentru orientarea lor socială, fiindcă salariile pentru bugetari şi pensiile sunt mici, însă necesitatea de a mări alocările vine în contradicţie puţin cu capacităţile bugetului. Totuşi, cel puţin la începutul anului, dinamica încasărilor la buget este pozitivă, peste aşteptări, ceea ce permite autorităţilor să meargă mai activ la astfel de majorări, care cel mai des sunt electorale.
Iurie Morcotâlo notează că, spre deosebire de anii precedenţi şi de anii electorali precedenţi, autorităţile sunt constrânse în acest an prin Legea finanţelor publice, nu pot mări deficitul bugetar din 2018 mai mult de 2,5% din Produsul Intern Brut, cu excepţia proiectelor finanţate din asistenţe externe.
În opinia lui Iurie Morcotâlo, dinamica pozitivă a încasărilor la buget înregistrată de la începutul anului vine din două direcţii: creşterea economică de aproape 4% în primul trimestru şi presiunile pe economia informală pentru a majora impozitele la buget. Expertul menţionează că un minus pentru economia moldovenească este îngheţarea asistenţei financiare externe din partea UE, pentru că aceşti bani trebuiau să meargă în diferite proiecte de infrastructură, ceea ce contribuia la creşterea economică.
Din istoria ultimilor ani, se observă că autorităţile în an electoral majorează destul de semnificativ salariile, pensiile, indemnizaţiile, iar în anii de după alegeri, până la următorul ciclu electoral, acestea sunt majorate puţin sau chiar deloc, cu scopul de a readuce bugetul la normal sau a investi în alte direcţii, afirmă expertul Centrului Analitic Independent Expert-Grup, Iurie Morcotâlo, pentru postul de radio Europa Liberă, citat de IPN.
Potrivit expertului, majoritatea acestor programe sunt salutate pentru orientarea lor socială, fiindcă salariile pentru bugetari şi pensiile sunt mici, însă necesitatea de a mări alocările vine în contradicţie puţin cu capacităţile bugetului. Totuşi, cel puţin la începutul anului, dinamica încasărilor la buget este pozitivă, peste aşteptări, ceea ce permite autorităţilor să meargă mai activ la astfel de majorări, care cel mai des sunt electorale.
Iurie Morcotâlo notează că, spre deosebire de anii precedenţi şi de anii electorali precedenţi, autorităţile sunt constrânse în acest an prin Legea finanţelor publice, nu pot mări deficitul bugetar din 2018 mai mult de 2,5% din Produsul Intern Brut, cu excepţia proiectelor finanţate din asistenţe externe.
În opinia lui Iurie Morcotâlo, dinamica pozitivă a încasărilor la buget înregistrată de la începutul anului vine din două direcţii: creşterea economică de aproape 4% în primul trimestru şi presiunile pe economia informală pentru a majora impozitele la buget. Expertul menţionează că un minus pentru economia moldovenească este îngheţarea asistenţei financiare externe din partea UE, pentru că aceşti bani trebuiau să meargă în diferite proiecte de infrastructură, ceea ce contribuia la creşterea economică.