Deși pe parcursul ultimilor ani sancțiunile fiscale, contravenționale și penale aferente muncii nedeclarate și încălcările fiscale au fost completate și/sau înăsprite, aplicarea acestora nu generează rezultatele scontate. Concluzia aparține unui grup de experți care au realizat studiul ”Fenomenul ”salariilor în plic” în Republica Moldova: Concluzii și recomandări”.
Potrivit autorilor, lipsa rezultatelor se datorează mai multor factori, inclusiv – lipsei unei alinieri a sancțiunilor aplicate din perspectiva tuturor impozitelor salariale (în ceea ce privește încălcările fiscale), limitărilor legale privind efectuarea controalelor inopinate, împuternicirea unor instituții doar cu drepturi privind constatarea încălcărilor legale, fără acordarea dreptului de aplicare a sancțiunilor aferente.
Raportul indică că ponderea persoanelor care deţine un loc de muncă informal constituie 36,35% din totalul persoanelor ocupate. Cel mai înalt nivel al muncii informale se atestă în agricultură, construcţii, industrie.
Fenomenul salariilor ”în plic” este influenţat de presiunea competiției economice, nivelul birocratic aferent formalizării și remunerării relațiilor de muncă, rata înaltă a șomajului și nivelul mic al veniturilor realizate, lipsa unor stimulente fiscale pentru persoanele fizice cu venituri mici, nivelul scăzut al încrederii în ceea ce privește modalitatea de formare și cheltuire a bugetului public.
Autorii studiului le recomadă autorităților să revizuiască noțiunea muncii nedeclarate. De asemenea, pentru a reduce acest fenomen trebuie să aibă loc:
- alinierea veniturilor impozabile și neimpozabile din perspectiva impozitelor salariale;
- revizuirea poverii fiscale aferente veniturilor salariale concomitent cu majorarea cuantumului salariului minim garantat;
- limitarea posibilităților de retragere/obținere a numerarului;
- clarificarea regimului de impozitare a activității zilierilor;
- consolidarea capacităților autorităților publice responsabile de combaterea muncii nedeclarate;
- elaborarea unei metodologii comune de identificare a muncii ne(sub)declarate;
- intensificarea controalelor fiscale pentru o perioadă mai mare de timp;
- continuarea presiunii pe creșterea gradului de conformare voluntară prin perfecționarea analizei de risc şi a procedurilor de verificare a respectării legii în domeniul impozitării veniturilor salariale;
- îmbunătățirea procesului de monitorizare şi informare cu privire la cazurile depistate de muncă ne(sub)declarată;
- implementarea unei campanii de comunicare destinate conformării angajatorilor și informării angajaților privind a consecințele remunerării informale și avantajele conformării fiscale depline și altele.
Deși pe parcursul ultimilor ani sancțiunile fiscale, contravenționale și penale aferente muncii nedeclarate și încălcările fiscale au fost completate și/sau înăsprite, aplicarea acestora nu generează rezultatele scontate. Concluzia aparține unui grup de experți care au realizat studiul ”Fenomenul ”salariilor în plic” în Republica Moldova: Concluzii și recomandări”.
Potrivit autorilor, lipsa rezultatelor se datorează mai multor factori, inclusiv – lipsei unei alinieri a sancțiunilor aplicate din perspectiva tuturor impozitelor salariale (în ceea ce privește încălcările fiscale), limitărilor legale privind efectuarea controalelor inopinate, împuternicirea unor instituții doar cu drepturi privind constatarea încălcărilor legale, fără acordarea dreptului de aplicare a sancțiunilor aferente.
Raportul indică că ponderea persoanelor care deţine un loc de muncă informal constituie 36,35% din totalul persoanelor ocupate. Cel mai înalt nivel al muncii informale se atestă în agricultură, construcţii, industrie.
Fenomenul salariilor ”în plic” este influenţat de presiunea competiției economice, nivelul birocratic aferent formalizării și remunerării relațiilor de muncă, rata înaltă a șomajului și nivelul mic al veniturilor realizate, lipsa unor stimulente fiscale pentru persoanele fizice cu venituri mici, nivelul scăzut al încrederii în ceea ce privește modalitatea de formare și cheltuire a bugetului public.
Autorii studiului le recomadă autorităților să revizuiască noțiunea muncii nedeclarate. De asemenea, pentru a reduce acest fenomen trebuie să aibă loc: