Salariul reprezintă orice recompensă sau câștig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată.
Retribuirea muncii salariatului depinde de cererea și oferta forţei de muncă pe piaţa muncii, de cantitatea, calitatea și complexitatea muncii, de condiţiile de muncă, de calităţile profesionale ale salariatului, de rezultatele muncii lui și/sau de rezultatele activităţii economice a unităţii. La stabilirea și achitarea salariului nu se admite nicio discriminare pe criterii de sex, vârstă, handicap, origine socială, situaţie familială, apartenenţă la o etnie, rasă sau naţionalitate, opţiuni politice sau convingeri religioase, apartenenţă sau activitate sindicală.
Salariul include:
1. salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei);
2. salariul suplimentar (adaosurile și sporurile la salariul de bază);
3. alte plăţi de stimulare și compensare.
Angajatorul este obligat să îi comunice salariatului date despre mărimea salariului, forma retribuţiei, modul de calculare a salariului, periodicitatea și locul de plată, reţinerile, alte condiţii referitor la salariu și modificările acestora. În cazul în care angajatorul nu îl informează despre aceste detalii, este foarte important ca salariatul să le precizeze înainte de a semna contractul de angajare.
Reţinerile din salariu pentru achitarea datoriilor salariaţilor faţă de angajator se pot face în baza ordinului acestuia doar în următoarele cazuri:
– pentru restituirea avansului eliberat în contul salariului;
– pentru restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greșeli de calcul;
– pentru acoperirea avansului necheltuit și nerestituit la timp, eliberat pentru deplasare în interes de serviciu sau transferare într-o altă localitate ori pentru necesităţi gospodărești, dacă salariatul nu contestă temeiul și cuantumul reţinerilor;
– pentru repararea prejudiciului material cauzat unităţii din vina salariatului.
Salariul plătit în plus salariatului de către angajator (inclusiv în cazul aplicării greșite a legislaţiei în vigoare) nu poate fi urmărit, cu excepţia cazurilor unei greșeli de calcul.
Salariul reprezintă orice recompensă sau câștig evaluat în bani, plătit salariatului de către angajator în temeiul contractului individual de muncă pentru munca prestată sau care urmează a fi prestată.
Retribuirea muncii salariatului depinde de cererea și oferta forţei de muncă pe piaţa muncii, de cantitatea, calitatea și complexitatea muncii, de condiţiile de muncă, de calităţile profesionale ale salariatului, de rezultatele muncii lui și/sau de rezultatele activităţii economice a unităţii. La stabilirea și achitarea salariului nu se admite nicio discriminare pe criterii de sex, vârstă, handicap, origine socială, situaţie familială, apartenenţă la o etnie, rasă sau naţionalitate, opţiuni politice sau convingeri religioase, apartenenţă sau activitate sindicală.
Salariul include:
1. salariul de bază (salariul tarifar, salariul funcţiei);
2. salariul suplimentar (adaosurile și sporurile la salariul de bază);
3. alte plăţi de stimulare și compensare.
Angajatorul este obligat să îi comunice salariatului date despre mărimea salariului, forma retribuţiei, modul de calculare a salariului, periodicitatea și locul de plată, reţinerile, alte condiţii referitor la salariu și modificările acestora. În cazul în care angajatorul nu îl informează despre aceste detalii, este foarte important ca salariatul să le precizeze înainte de a semna contractul de angajare.
Reţinerile din salariu pentru achitarea datoriilor salariaţilor faţă de angajator se pot face în baza ordinului acestuia doar în următoarele cazuri:
– pentru restituirea avansului eliberat în contul salariului;
– pentru restituirea sumelor plătite în plus în urma unor greșeli de calcul;
– pentru acoperirea avansului necheltuit și nerestituit la timp, eliberat pentru deplasare în interes de serviciu sau transferare într-o altă localitate ori pentru necesităţi gospodărești, dacă salariatul nu contestă temeiul și cuantumul reţinerilor;
– pentru repararea prejudiciului material cauzat unităţii din vina salariatului.
Salariul plătit în plus salariatului de către angajator (inclusiv în cazul aplicării greșite a legislaţiei în vigoare) nu poate fi urmărit, cu excepţia cazurilor unei greșeli de calcul.