Conform Legii cu privire la minimul de existență, nr. 152/2012, minim de existență este un indicator ce reprezintă mărimea valorică a volumului minim de consum al bunurilor materiale şi a serviciilor pentru satisfacerea necesităților principale, menținerea sănătății şi pentru susținerea viabilității omului.
Se vorbește des astăzi despre minimul de existență. Ce înseamnă acest indicator, care este mărimea lui, cine îl calculează și unde se întrebuințează? Sunt pensionară, dar activez, dat fiind că pensia mea este de doar 1702 lei. Unora li s-au majorat pensiile, iar mie mi-a fost micșorată când mi s-a anulat suportul financiar. Lucrez de 44 de ani la stat fără întrerupere și cu ce m-am ales? Nu am nici facilități la serviciile comunale, fiindcă pensia mea și salariul e cu puțin peste 3000 de lei. Despre care minim de existență se vorbește atât de mult la stabilirea pensiilor și a salariilor?
Tatiana Iavorscaia
Setul minim de produse alimentare se formează: 1) pentru populaţia aptă de muncă – pornind de la particularităţile fiziologice ale organismului bărbaţilor şi femeilor în vârsta aptă de muncă; 2) pentru persoanele peste vârsta de pensionare – luând în considerare reducerea necesităţii de energie şi substanţe nutritive a persoanelor în etate; 3) pentru copii – pornind de la necesitatea asigurării unei alimentaţii complete pentru dezvoltarea organismului copilului (cu vârsta de până la un an şi până la 7 ani), precum şi alimentarea suplimentară pentru dezvoltarea activă fizică a copiilor (cu vârsta de la 7 până la 18 ani).
Produsele alimentare incluse în coşul alimentar sunt îmbinate în următoarele grupe: pâine şi produse de panificaţie; carne şi produse din carne; lapte şi produse lactate; peşte şi produse din peşte; ouă; grăsimi; zahăr şi produse de cofetărie; cartofi; legume; culturi de bostănărie; fructe, pomuşoare şi struguri, alte produse (sare, drojdie, ceai, frunze de dafin).
În cheltuielile pentru procurarea mărfurilor industriale se includ costurile pentru achiziționarea mărfurilor combinate în următoarele categorii de produse: îmbrăcăminte, lenjerie, încălţăminte, ciorapi, articole de galanterie, veselă, rechizite școlare, produse sanitare şi de igienă, detergenți, medicamente.
În cheltuielile pentru achitarea serviciilor se includ cheltuielile pentru serviciile locativ-comunale; serviciile de transport public; comunicații electronice şi poștale; de protecţie a sănătăţii; serviciile prestate de către instituțiile preșcolare; serviciile de reparaţie a îmbrăcămintei, încălțămintei, aparatelor de uz casnic; serviciile rituale.
Mărimile primelor şi contribuțiilor obligatorii includ primele de asigurări obligatorii de asistentă medicală şi contribuțiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii.
Mărimea minimului de existență pentru o persoană se determină în lei pe lună și se calculează semestrial şi pentru anul calendaristic prin metoda normativ-statistică.
Mărimea minimului de existență se determină în medie pentru o persoană, diferențiat teritorial pe principalele grupe socio-demografice ale populației.
Principalele grupe socio-demografice ale populaţiei sunt:
copiii, inclusiv:
- până la un an;
- de la un an până la 7 ani;
- de la 7 ani până la 18 ani;
- bărbații şi femeile în vârstă aptă de muncă;
- persoanele peste limita vârstei de pensionare.
Conform datelor statistice, minimul de existență în semestrul I din 2019 a constituit:
- Total populație – 2028 lei lunar;
- Populația aptă de muncă – 2181,5 lei lunar;
- Pensionari – 1726,5 lei lunar;
- Copii – 1927,7 lei.
Potrivit cadrului legal, minimul de existență se utilizează la:
- evaluarea generală a nivelului de trai al populației şi al principalelor grupuri socio-demografice în procesul de punere în aplicare a politicii sociale;
- argumentarea necesității de modificare a mărimilor salariului minim şi pensiei minime pentru limită de vârstă, a venitului lunar minim garantat al familiei, a mărimilor burselor, indemnizațiilor şi compensațiilor.
Cu părere de rău, utilizarea minimului de existență în scopurile expuse se reglementează prin actele normative corespunzătoare, pornind de la posibilitățile financiare ale statului.
Sindicatele pledează pentru faptul ca minimul de existență să reglementeze garanțiile minime de stat în domeniul veniturilor populației, în procesul de implementare a politicilor statului în domeniul social, proporțional costului de trai, pentru asigurarea unui standard de viață adecvat.
La insistența sindicatelor, odată cu implementarea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, pentru salariații din unitățile bugetare al căror salariu lunar calculat începând cu 1 decembrie 2018, pentru o funcție cu durata normală a timpului de muncă, este mai mic de 2000 de lei, aceștia beneficiază de plată compensatorie. Plata compensatorie se determină ca diferență dintre 2000 de lei (minimul de existență pentru 2018) și salariul lunar calculat, proporțional timpului efectiv lucrat.
Conform Legii cu privire la minimul de existență, nr. 152/2012, minim de existență este un indicator ce reprezintă mărimea valorică a volumului minim de consum al bunurilor materiale şi a serviciilor pentru satisfacerea necesităților principale, menținerea sănătății şi pentru susținerea viabilității omului.
Se vorbește des astăzi despre minimul de existență. Ce înseamnă acest indicator, care este mărimea lui, cine îl calculează și unde se întrebuințează? Sunt pensionară, dar activez, dat fiind că pensia mea este de doar 1702 lei. Unora li s-au majorat pensiile, iar mie mi-a fost micșorată când mi s-a anulat suportul financiar. Lucrez de 44 de ani la stat fără întrerupere și cu ce m-am ales? Nu am nici facilități la serviciile comunale, fiindcă pensia mea și salariul e cu puțin peste 3000 de lei. Despre care minim de existență se vorbește atât de mult la stabilirea pensiilor și a salariilor?
Tatiana Iavorscaia
Setul minim de produse alimentare se formează: 1) pentru populaţia aptă de muncă – pornind de la particularităţile fiziologice ale organismului bărbaţilor şi femeilor în vârsta aptă de muncă; 2) pentru persoanele peste vârsta de pensionare – luând în considerare reducerea necesităţii de energie şi substanţe nutritive a persoanelor în etate; 3) pentru copii – pornind de la necesitatea asigurării unei alimentaţii complete pentru dezvoltarea organismului copilului (cu vârsta de până la un an şi până la 7 ani), precum şi alimentarea suplimentară pentru dezvoltarea activă fizică a copiilor (cu vârsta de la 7 până la 18 ani).
Produsele alimentare incluse în coşul alimentar sunt îmbinate în următoarele grupe: pâine şi produse de panificaţie; carne şi produse din carne; lapte şi produse lactate; peşte şi produse din peşte; ouă; grăsimi; zahăr şi produse de cofetărie; cartofi; legume; culturi de bostănărie; fructe, pomuşoare şi struguri, alte produse (sare, drojdie, ceai, frunze de dafin).
În cheltuielile pentru procurarea mărfurilor industriale se includ costurile pentru achiziționarea mărfurilor combinate în următoarele categorii de produse: îmbrăcăminte, lenjerie, încălţăminte, ciorapi, articole de galanterie, veselă, rechizite școlare, produse sanitare şi de igienă, detergenți, medicamente.
În cheltuielile pentru achitarea serviciilor se includ cheltuielile pentru serviciile locativ-comunale; serviciile de transport public; comunicații electronice şi poștale; de protecţie a sănătăţii; serviciile prestate de către instituțiile preșcolare; serviciile de reparaţie a îmbrăcămintei, încălțămintei, aparatelor de uz casnic; serviciile rituale.
Mărimile primelor şi contribuțiilor obligatorii includ primele de asigurări obligatorii de asistentă medicală şi contribuțiile individuale de asigurări sociale de stat obligatorii.
Mărimea minimului de existență pentru o persoană se determină în lei pe lună și se calculează semestrial şi pentru anul calendaristic prin metoda normativ-statistică.
Mărimea minimului de existență se determină în medie pentru o persoană, diferențiat teritorial pe principalele grupe socio-demografice ale populației.
Principalele grupe socio-demografice ale populaţiei sunt:
copiii, inclusiv:
Conform datelor statistice, minimul de existență în semestrul I din 2019 a constituit:
Potrivit cadrului legal, minimul de existență se utilizează la:
Cu părere de rău, utilizarea minimului de existență în scopurile expuse se reglementează prin actele normative corespunzătoare, pornind de la posibilitățile financiare ale statului.
Sindicatele pledează pentru faptul ca minimul de existență să reglementeze garanțiile minime de stat în domeniul veniturilor populației, în procesul de implementare a politicilor statului în domeniul social, proporțional costului de trai, pentru asigurarea unui standard de viață adecvat.
La insistența sindicatelor, odată cu implementarea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, pentru salariații din unitățile bugetare al căror salariu lunar calculat începând cu 1 decembrie 2018, pentru o funcție cu durata normală a timpului de muncă, este mai mic de 2000 de lei, aceștia beneficiază de plată compensatorie. Plata compensatorie se determină ca diferență dintre 2000 de lei (minimul de existență pentru 2018) și salariul lunar calculat, proporțional timpului efectiv lucrat.