Cadrul normativ în domeniul fiscal este supus unor amendamente frecvente. În anul 2017 au fost aprobate și au intrat în vigoare o serie de îmbunătățiri ale unor aspecte problematice, prezentate anterior de Asociația Investitorilor Străini din Moldova (FIA), și care aliniază legislația fiscală a Republicii Moldova la cele mai bune practici internaționale. Și anume: implementarea în legislația fiscală a conceptului de ”soluție fiscală individuală anticipată”, ameliorarea reportării pierderilor fiscale în viitor, și de asemenea modificări ce țin de perioada fiscală privind impozitul pe venit al persoanelor juridice.Totuși, în opinia FIA, continuă să persiste o serie de subiecte, care necesită a fi revizuite și îmbunătățite pentru crearea unui mediu investițional mai atractiv. Acestea au fost prezentate în cea de-a cincea ediție a Cărții Albe, elaborată de către experții companiilor membre FIA.
Politica fiscală
Una dintre necesitățile semnalate de investitorii străini este implementarea unor mecanisme care să determine stabilitatea politicii fiscale/vamale. Mediul de business susține că, în ultimii ani, s-a confruntat cu un număr impunător de modificări ale legislaţiei fiscale şi vamale, fiind astfel supus provocării de a-şi ajusta/adapta strategiile de business, dar şi incertitudinea privind planificarea activităţii pe termen lung. Mai mult decât atât, este bine cunoscut faptul că stabilitatea politicii fiscale şi vamale reprezintă un factor determinant în atragerea investiţiilor în economie. În prezent, nu există norme juridice clare în Codul fiscal care să stabilească legea aplicabilă în cazul modificării legislației fiscale.
În aceste condiții, mediul de business consideră necesară întreprinderea tuturor măsurilor necesare pentru asigurarea stabilităţii şi certitudinii politicii fiscale şi vamale, precum şi excluderea practicii de modificare frecventă a Codului fiscal şi a Codului vamal. De asemenea, trebuie să fie excluse situaţiile în care modificările la legislaţia fiscală intră în vigoare imediat după publicarea acestora sau au un efect retroactiv. La fel, se dorește să se stabilească în Codul fiscal norme clare privind aplicarea în timp a legislației materiale și procedurale fiscale, totodată fiind date noțiunile de lege materială fiscală și procedură fiscală.
Lipsa reglementării fiscale a activității societăților în comandită (partnerships)
Codul civil prevede posibilitatea desfășurării activității sub formă de societate în comandită, însă în Codul fiscal nu este prevăzut un mecanism clar de impozitare a acestor agenți economici. Au existat careva noțiuni până în anul 2017, însă acestea au fost excluse. Asociația Investitorilor Străini susține că există investitori care vor să activeze sub această formă de organizare.
Prin urmare, se propune efectuarea unei analize a practicii internaționale, în privința modului de impozitare a acestor societăți. La fel, se dorește și ajustarea legislației fiscale, la acest capitol, la practica internațională.
Contribuțiile la asigurările sociale de stat
În prezent, angajatorul achită contribuții la asigurări sociale de 23%, calculate din valoarea salariului brut, iar angajatul achită contribuții de 6%. FIA propune diminuarea contribuţiilor plătite de angajator şi majorarea proporţională a contribuţiilor individuale ale salariaţilor, care va asigura posibilitatea redirecționării acestora către 12 fondurile private de pensii. În acest mod, va fi stimulată apariția fondurilor private de pensii, prin crearea cadrului legislativ și redirecționarea contribuțiilor individuale la discreția salariaților. O altă propunere este de a modifica Legea nr. 329 din 25.03.1999 cu privire la fondurile nestatale de pensii, prin alinierea acesteia la cele mai bune practici UE, acordarea facilităţilor fiscale pentru angajatori şi angajaţi, contribuţiile la acestea urmând a fi deductibile.
Un alt aspect semnalat ține de mediul de afaceri în domeniul agriculturii. În prezent, angajatorii din agricultură pot beneficia de facilități la contribuţiile de asigurări sociale, dacă practică în decursul întregului an bugetar exclusiv activităţile agricole menţionate în grupele 01.1-01.6 din CAEM. Astfel, angajatorii sunt restricţionaţi în obţinerea altor venituri, de exemplu, comercializarea pieselor de schimb neutilizate sau transmiterea în subarendă a terenurilor agricole.
FIA vine cu propunerea de îmbunătățire a mediului de afaceri în domeniul agriculturii, prin revizuirea condiției de aplicare a facilității la contribuțiile de asigurări sociale. Și asta pentru ca aceasta să fie acordată angajatorilor, care au o pondere mai mare de 75% a veniturilor din vânzări din activități agricole.
Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
Atât angajatorul, cât şi angajatul achită la bugetul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală prime a câte 4,5%, calculate din valoarea salariului brut. În acelaşi timp, prima de asigurare calculată în sumă fixă constituie 4.056 lei, pentru anul 2017, unele categorii de asiguraţi beneficiază de scutiri de 50% sau chiar de 75%, dacă achită aceste prime în primele trei luni ale anului. Asigurarea de asistenţă medicală nu este individualizată şi nu ţine cont de volumul primelor plătite în raport cu eventualele servicii acordate asiguratului.
Asociația Investitorilor Străini vine cu propunerea de a stabili o limită maximă a primelor de asigurare medicală obligatorii, calculată la cinci salarii medii prognozate pe economie. În acest mod, va fi stimulată apariția fondurilor private de asigurări medicale şi a concurenţei între prestatorii de servicii publice şi private.
Impozitul pe venit pentru persoane fizice
Venitul anual al salariaţilor ce nu depăşeşte 31.140 de lei este impozitat cu 7%, iar cel ce depăşeşte acest nivel se impozitează cu 18%. Fiecare salariat beneficiază de o scutire personală din venit de 10.620 de lei pe an.
FIA propune să fie stabilită scutirea personală anuală la nivelul minimului de existenţă. La fel, să fie stabilit plafonul de aplicare a cotei de 7% a impozitului pe venit pentru suma ce nu depășește valoarea anuală a salariului mediu lunar prognozat pe economie sau stabilirea unei cote unice de 15% a impozitului pe venitul persoanei fizice/întreprinzătorului individual, indiferent de mărimea venitului.
Cadrul normativ în domeniul fiscal este supus unor amendamente frecvente. În anul 2017 au fost aprobate și au intrat în vigoare o serie de îmbunătățiri ale unor aspecte problematice, prezentate anterior de Asociația Investitorilor Străini din Moldova (FIA), și care aliniază legislația fiscală a Republicii Moldova la cele mai bune practici internaționale. Și anume: implementarea în legislația fiscală a conceptului de ”soluție fiscală individuală anticipată”, ameliorarea reportării pierderilor fiscale în viitor, și de asemenea modificări ce țin de perioada fiscală privind impozitul pe venit al persoanelor juridice.Totuși, în opinia FIA, continuă să persiste o serie de subiecte, care necesită a fi revizuite și îmbunătățite pentru crearea unui mediu investițional mai atractiv. Acestea au fost prezentate în cea de-a cincea ediție a Cărții Albe, elaborată de către experții companiilor membre FIA.
Politica fiscală
Una dintre necesitățile semnalate de investitorii străini este implementarea unor mecanisme care să determine stabilitatea politicii fiscale/vamale. Mediul de business susține că, în ultimii ani, s-a confruntat cu un număr impunător de modificări ale legislaţiei fiscale şi vamale, fiind astfel supus provocării de a-şi ajusta/adapta strategiile de business, dar şi incertitudinea privind planificarea activităţii pe termen lung. Mai mult decât atât, este bine cunoscut faptul că stabilitatea politicii fiscale şi vamale reprezintă un factor determinant în atragerea investiţiilor în economie. În prezent, nu există norme juridice clare în Codul fiscal care să stabilească legea aplicabilă în cazul modificării legislației fiscale.
În aceste condiții, mediul de business consideră necesară întreprinderea tuturor măsurilor necesare pentru asigurarea stabilităţii şi certitudinii politicii fiscale şi vamale, precum şi excluderea practicii de modificare frecventă a Codului fiscal şi a Codului vamal. De asemenea, trebuie să fie excluse situaţiile în care modificările la legislaţia fiscală intră în vigoare imediat după publicarea acestora sau au un efect retroactiv. La fel, se dorește să se stabilească în Codul fiscal norme clare privind aplicarea în timp a legislației materiale și procedurale fiscale, totodată fiind date noțiunile de lege materială fiscală și procedură fiscală.
Lipsa reglementării fiscale a activității societăților în comandită (partnerships)
Codul civil prevede posibilitatea desfășurării activității sub formă de societate în comandită, însă în Codul fiscal nu este prevăzut un mecanism clar de impozitare a acestor agenți economici. Au existat careva noțiuni până în anul 2017, însă acestea au fost excluse. Asociația Investitorilor Străini susține că există investitori care vor să activeze sub această formă de organizare.
Prin urmare, se propune efectuarea unei analize a practicii internaționale, în privința modului de impozitare a acestor societăți. La fel, se dorește și ajustarea legislației fiscale, la acest capitol, la practica internațională.
Contribuțiile la asigurările sociale de stat
În prezent, angajatorul achită contribuții la asigurări sociale de 23%, calculate din valoarea salariului brut, iar angajatul achită contribuții de 6%. FIA propune diminuarea contribuţiilor plătite de angajator şi majorarea proporţională a contribuţiilor individuale ale salariaţilor, care va asigura posibilitatea redirecționării acestora către 12 fondurile private de pensii. În acest mod, va fi stimulată apariția fondurilor private de pensii, prin crearea cadrului legislativ și redirecționarea contribuțiilor individuale la discreția salariaților. O altă propunere este de a modifica Legea nr. 329 din 25.03.1999 cu privire la fondurile nestatale de pensii, prin alinierea acesteia la cele mai bune practici UE, acordarea facilităţilor fiscale pentru angajatori şi angajaţi, contribuţiile la acestea urmând a fi deductibile.
Un alt aspect semnalat ține de mediul de afaceri în domeniul agriculturii. În prezent, angajatorii din agricultură pot beneficia de facilități la contribuţiile de asigurări sociale, dacă practică în decursul întregului an bugetar exclusiv activităţile agricole menţionate în grupele 01.1-01.6 din CAEM. Astfel, angajatorii sunt restricţionaţi în obţinerea altor venituri, de exemplu, comercializarea pieselor de schimb neutilizate sau transmiterea în subarendă a terenurilor agricole.
FIA vine cu propunerea de îmbunătățire a mediului de afaceri în domeniul agriculturii, prin revizuirea condiției de aplicare a facilității la contribuțiile de asigurări sociale. Și asta pentru ca aceasta să fie acordată angajatorilor, care au o pondere mai mare de 75% a veniturilor din vânzări din activități agricole.
Primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală
Atât angajatorul, cât şi angajatul achită la bugetul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală prime a câte 4,5%, calculate din valoarea salariului brut. În acelaşi timp, prima de asigurare calculată în sumă fixă constituie 4.056 lei, pentru anul 2017, unele categorii de asiguraţi beneficiază de scutiri de 50% sau chiar de 75%, dacă achită aceste prime în primele trei luni ale anului. Asigurarea de asistenţă medicală nu este individualizată şi nu ţine cont de volumul primelor plătite în raport cu eventualele servicii acordate asiguratului.
Asociația Investitorilor Străini vine cu propunerea de a stabili o limită maximă a primelor de asigurare medicală obligatorii, calculată la cinci salarii medii prognozate pe economie. În acest mod, va fi stimulată apariția fondurilor private de asigurări medicale şi a concurenţei între prestatorii de servicii publice şi private.
Impozitul pe venit pentru persoane fizice
Venitul anual al salariaţilor ce nu depăşeşte 31.140 de lei este impozitat cu 7%, iar cel ce depăşeşte acest nivel se impozitează cu 18%. Fiecare salariat beneficiază de o scutire personală din venit de 10.620 de lei pe an.
FIA propune să fie stabilită scutirea personală anuală la nivelul minimului de existenţă. La fel, să fie stabilit plafonul de aplicare a cotei de 7% a impozitului pe venit pentru suma ce nu depășește valoarea anuală a salariului mediu lunar prognozat pe economie sau stabilirea unei cote unice de 15% a impozitului pe venitul persoanei fizice/întreprinzătorului individual, indiferent de mărimea venitului.