Banca Mondială şi-a menţinut prognoza de creştere economică pentru Republica Moldova de 3,4% pentru acest an, de 3,6% pentru 2020, şi de 3,8% - pentru 2021, potrivit raportului „Migration and Brain Drain”, publicat miercuri.
Raportul remarcă creşterea economică de 4,4% din primul semestru, bazată în special pe consum, care a fosti stimulat de creşterea puternică a salariilor (14%) și a pensiilor, dar şi a investițiilor publice și a creșterii creditului.
Ciclul electoral şi creşterea economică
Potrivit Băncii Mondiale, datorită ciclului electoral, consumul public a adăugat încă 0,5 pp la creștere. Un alt fenomen remarcat de experţii Băncii Mondiale este creșterea prețurilor la produsele alimentare, care au accentuat presiunile inflaționiste.
A crescut şi activitatea de creditare, cu 17,1% în trimestrul II 2019. Măsurile luate de Banca Naţională prin majorarea ratei de bază la 7,5%, iar a rezervelor obligatorii la un nivel record de 42,5% au redus din lichiditatea excesivă din sistem după frauda bancară, se arată în raport.
Riscurile invocate în raport ţin de reducerea cererii în principalele pieţe pentru exporturile moldoveneşti, remitențele mai mici, inflația mai mare și disiparea stimulentelor fiscale implementate înainte de alegeri, care vor decelera creșterea în 2019 la 3,4%. Pe termen mediu, creșterea economică prognozată este de 3,6%.
Reluarea asistenţei externe
"Pachetul de consolidare fiscală adoptat recent a permis reluarea asistenței externe, dar va duce, de asemenea, la o încetinire a creșterii. Pe termen mediu, cu condiția ca agenda de reformă să continue, încrederea consumatorilor și a întreprinderilor, împreună cu normalizarea situaţiior financiare, va sprijini în continuare consumul privat și investițiile.
În același timp, cererea externă mai mică proiectată, în ciuda unei extinderi a activităților în zonele economice libere, va contribui, de asemenea, la o încetinire a creșterii, menținând deficitul de cont curent sub valorile istorice", susţin autorii studiului.
Se estimează că sărăcia va continua să scadă datorită îmbunătățirii condițiilor economice și de pe piața muncii, inclusiv a creșterii continue a veniturilor disponibile.
Creșterile cheltuielilor și salariilor sociale, precum și veniturile din impozit mai mici vor lărgi deficitul fiscal din 2019 la 2,7% din PIB. Aceasta în opinia Băncii Mondiale necesită o atenție sporită pentru consolidarea gestionării finanțelor publice, colectarea impozitelor, precum și revizuirea eficienței cheltuielilor.
Cum să dezlănţui productivitatea
"În ciuda determinării declarate a noii coaliții de guvernare, este nevoie de eforturi majore și voință politică pentru accelerarea reformelor. Combaterea corupției, consolidarea instituțiilor și nivelarea terenului de joacă pentru toți participanții la piață, inclusiv prin eliminarea controalelor de prețuri, ar dezlănțui productivitatea, actualmente reținută de performanța slabă a companiilor de stat și de barierele pentru concurența pieței", recomandă autorii.
Potrivit raportului, economia Moldovei rămâne susceptibilă la intemperii și la șocuri externe, în timp ce emigrarea persistentă slăbește capitalul uman al țării.
Pe termen mediu, poziția fiscală se poate deteriora din cauza ineficiențelor structurale ale cheltuielilor publice și a creșterii sarcinii din salarii și transferuri sociale. Finanțarea deficitului constituie, de asemenea, un risc, întrucât se bazează foarte mult pe surse financiare externe.
Riscuri fiscale şi migraţionale
"Guvernul poate considera dificil și mai costisitor să finanțeze cheltuielile planificate pe piața locală, cu riscul de a elimina creditele din sectorul privat. Pentru a reduce riscurile fiscale, sunt necesare eforturi suplimentare pentru stabilizarea sectorului financiar și redresarea companiilor de stat care produc pierderi", se arată în studiu.
Totodată se menţionează că în timp ce riscurile din sectorul bancar au scăzut, "creșterea accelerată a organizațiilor de credit nebancare și a sectorului asigurărilor ar putea duce la acumularea de riscuri sistemice în sectorul financiar din cauza slăbiciunilor actuale din cadrul de reglementare și supraveghere".
În opinia Băncii Mondiale principalele provocări pe termen lung ale creșterii economice includ îmbătrânirea populației, fluxuri mari de emigrare și productivitate scăzută.
"Creșterea productivității este soluția-cheie pentru Moldova pentru a realiza o creștere durabilă, a crea locuri de muncă și a reduce în continuare sărăcia. Acest lucru necesită acțiuni concertate pentru a îmbunătăți competitivitatea și eficiența sectorului public", se mai arată în raport.
Banca Mondială şi-a menţinut prognoza de creştere economică pentru Republica Moldova de 3,4% pentru acest an, de 3,6% pentru 2020, şi de 3,8% - pentru 2021, potrivit raportului „Migration and Brain Drain”, publicat miercuri.
Raportul remarcă creşterea economică de 4,4% din primul semestru, bazată în special pe consum, care a fosti stimulat de creşterea puternică a salariilor (14%) și a pensiilor, dar şi a investițiilor publice și a creșterii creditului.
Ciclul electoral şi creşterea economică
Potrivit Băncii Mondiale, datorită ciclului electoral, consumul public a adăugat încă 0,5 pp la creștere. Un alt fenomen remarcat de experţii Băncii Mondiale este creșterea prețurilor la produsele alimentare, care au accentuat presiunile inflaționiste.
A crescut şi activitatea de creditare, cu 17,1% în trimestrul II 2019. Măsurile luate de Banca Naţională prin majorarea ratei de bază la 7,5%, iar a rezervelor obligatorii la un nivel record de 42,5% au redus din lichiditatea excesivă din sistem după frauda bancară, se arată în raport.
Riscurile invocate în raport ţin de reducerea cererii în principalele pieţe pentru exporturile moldoveneşti, remitențele mai mici, inflația mai mare și disiparea stimulentelor fiscale implementate înainte de alegeri, care vor decelera creșterea în 2019 la 3,4%. Pe termen mediu, creșterea economică prognozată este de 3,6%.
Reluarea asistenţei externe
"Pachetul de consolidare fiscală adoptat recent a permis reluarea asistenței externe, dar va duce, de asemenea, la o încetinire a creșterii. Pe termen mediu, cu condiția ca agenda de reformă să continue, încrederea consumatorilor și a întreprinderilor, împreună cu normalizarea situaţiior financiare, va sprijini în continuare consumul privat și investițiile.
În același timp, cererea externă mai mică proiectată, în ciuda unei extinderi a activităților în zonele economice libere, va contribui, de asemenea, la o încetinire a creșterii, menținând deficitul de cont curent sub valorile istorice", susţin autorii studiului.
Se estimează că sărăcia va continua să scadă datorită îmbunătățirii condițiilor economice și de pe piața muncii, inclusiv a creșterii continue a veniturilor disponibile.
Creșterile cheltuielilor și salariilor sociale, precum și veniturile din impozit mai mici vor lărgi deficitul fiscal din 2019 la 2,7% din PIB. Aceasta în opinia Băncii Mondiale necesită o atenție sporită pentru consolidarea gestionării finanțelor publice, colectarea impozitelor, precum și revizuirea eficienței cheltuielilor.
Cum să dezlănţui productivitatea
"În ciuda determinării declarate a noii coaliții de guvernare, este nevoie de eforturi majore și voință politică pentru accelerarea reformelor. Combaterea corupției, consolidarea instituțiilor și nivelarea terenului de joacă pentru toți participanții la piață, inclusiv prin eliminarea controalelor de prețuri, ar dezlănțui productivitatea, actualmente reținută de performanța slabă a companiilor de stat și de barierele pentru concurența pieței", recomandă autorii.
Potrivit raportului, economia Moldovei rămâne susceptibilă la intemperii și la șocuri externe, în timp ce emigrarea persistentă slăbește capitalul uman al țării.
Pe termen mediu, poziția fiscală se poate deteriora din cauza ineficiențelor structurale ale cheltuielilor publice și a creșterii sarcinii din salarii și transferuri sociale. Finanțarea deficitului constituie, de asemenea, un risc, întrucât se bazează foarte mult pe surse financiare externe.
Riscuri fiscale şi migraţionale
"Guvernul poate considera dificil și mai costisitor să finanțeze cheltuielile planificate pe piața locală, cu riscul de a elimina creditele din sectorul privat. Pentru a reduce riscurile fiscale, sunt necesare eforturi suplimentare pentru stabilizarea sectorului financiar și redresarea companiilor de stat care produc pierderi", se arată în studiu.
Totodată se menţionează că în timp ce riscurile din sectorul bancar au scăzut, "creșterea accelerată a organizațiilor de credit nebancare și a sectorului asigurărilor ar putea duce la acumularea de riscuri sistemice în sectorul financiar din cauza slăbiciunilor actuale din cadrul de reglementare și supraveghere".
În opinia Băncii Mondiale principalele provocări pe termen lung ale creșterii economice includ îmbătrânirea populației, fluxuri mari de emigrare și productivitate scăzută.
"Creșterea productivității este soluția-cheie pentru Moldova pentru a realiza o creștere durabilă, a crea locuri de muncă și a reduce în continuare sărăcia. Acest lucru necesită acțiuni concertate pentru a îmbunătăți competitivitatea și eficiența sectorului public", se mai arată în raport.