Compania de securitate cibernetică Kaspersky a făcut noi cercetări din care reies diferențele de percepere și acceptare a unui viitor – în familia lor, la locul de muncă sau chiar în viața personală – alături de persoane augmentate.
Lipsa de înțelegere în ceea ce privește augmentarea umană ar putea împiedica unele evoluții interesante, conform studiului. Ce înseamnă augmentarea umană de fapt? Acest concept se referă la îmbunătățirea fizică a corpului prin utilizarea tehnologiei. Augmentarea umană se prezintă în două forme: poate fi necesară din motive de sănătate – cum ar fi utilizarea unui membru bionic – sau oamenii pot alege să se dezvolte, de exemplu, prin inserarea de cipuri RFID. Mai exact, prin această metodă, dacă un om are nevoie de o parte a mâinii, sau a unui picior, se poate adăuga. Totodată, dacă dorește, omul își poate introduce un cip în creier pentru a-l face să funcționeze mai repede și pentru a accesa instantaneu o gamă largă de informații de pe internet.
Părerile sunt împărțite, evident. Aproape jumătate (46,5%) dintre adulții europeni consideră că oamenii ar trebui să fie liberi să-și îmbunătățească propriul corp cu tehnologia de augmentare umană, dar mulți sunt îngrijorați cu privire la impactul societal pe termen lung al unei astfel de tehnologii.
Studiul, realizat pe 6.500 de adulți din șapte națiuni europene, constată că doar 12% dintre europeni s-ar opune să lucreze cu o persoană augmentată, care ar putea avea un avantaj asupra lor, la locul de muncă. Cu toate acestea, aproape doi din cinci (39%) adulți europeni se tem că augmentarea umană ar putea duce fie la viitoare inegalități sociale, fie la conflicte. Per total, aproape jumătate (49%) dintre europeni sunt fie „entuziasmați”, fie „optimiști” cu privire la o societate viitoare care ar include atât persoane augmentate, cât și non-augmentate. Mai mult de o treime spun că „au acceptat dintotdeauna” persoanele augmentate și 17% spun că acceptă această idee acum, mai mult decât o făceau acum zece ani. Jumătate dintre bărbații europeni (50%) spun că sunt fie „entuziasmați”, fie „optimiști” cu privire la un viitor în care există atât persoanele augmentate, cât și non-augmentate, comparativ cu numai 40% dintre femei.
Potrivit studiului, peste jumătate (51%) dintre europeni spun că au întâlnit pe cineva care a folosit o tehnologie de augmentare. Când vine vorba de viața personală, aproape jumătate (45%) dintre europeni nu ar avea probleme să fie alături de o astfel de persoană augmentată, iar 5,5% dintre europeni spun că au avut deja o astfel de relație.
Dacă un membru al familiei ar necesita tehnologie de augmentare din motive de sănătate, oamenii s-ar simți cel mai confortabil dacă aceasta s-ar referi la un braț bionic (38%) sau la un picior (37%), Marea Britanie fiind cea mai deschisă cu privire la această posibilitate. Când a venit vorba de augmentarea voluntară, adulții din Portugalia (56%) și Spania (51%) au fost cei mai mulți care au declarat că oamenii ar trebui să facă ce doresc cu corpul lor, Marea Britanie fiind țara care a susținut cel mai puțin această idee (36%). Aproape trei din zece europeni (29,5%) ar oferi sprijin unui membru al familiei care a decis să folosească tehnologia de augmentare umană, indiferent de propria lor percepție, nivelul de susținere fiind cel mai mare în rândul portughezilor (46%), iar cel mai scăzut în rândul francezilor (19%).
Doar 16,5% dintre europeni consideră că alegerea de a folosi tehnologia de augmentare ca fiind „ciudată”, procentul variind de la doar 8% în Portugalia până la 30% în Marea Britanie, în timp ce aproape un sfert (24%) consideră autoaugmentarea drept „curajoasă”.
Puțin peste un sfert (27%) consideră că persoanele augmentate ar trebui să aibă o reprezentare specială la nivel guvernamental, comparativ cu 41% care se opun ideii.
„Deși găsim un sprijin și un interes larg pentru augmentarea umană în întreaga Europă, există, evident, preocupări în legătură cu implicațiile augmentării umane pentru societate. Guvernele, liderii din domeniu și persoanele augmentate trebuie să se unească pentru a contribui împreună la modelarea viitorului augmentării umane, astfel încât să ne putem asigura că această industrie interesantă se dezvoltă într-un mod reglementat și sigur pentru toată lumea”, a spus Marco Preuss, Director of the Global Research & Analysis Team, Europa, pentru Kaspersky.
Hannes Sapiens Sjöblad, director general și cofondator al DSruptive Subdermals, a adăugat că „tehnologia de augmentare umană nu ar trebui considerată ca o soluție high-end, high-tech pentru un număr limitat de persoane, considerate privilegiate. Ea trebuie să fie accesibilă și la îndemâna tuturor – toată lumea ar trebui să se poată bucura de beneficiile augmentării”.
Compania de securitate cibernetică Kaspersky a făcut noi cercetări din care reies diferențele de percepere și acceptare a unui viitor – în familia lor, la locul de muncă sau chiar în viața personală – alături de persoane augmentate.
Lipsa de înțelegere în ceea ce privește augmentarea umană ar putea împiedica unele evoluții interesante, conform studiului. Ce înseamnă augmentarea umană de fapt? Acest concept se referă la îmbunătățirea fizică a corpului prin utilizarea tehnologiei. Augmentarea umană se prezintă în două forme: poate fi necesară din motive de sănătate – cum ar fi utilizarea unui membru bionic – sau oamenii pot alege să se dezvolte, de exemplu, prin inserarea de cipuri RFID. Mai exact, prin această metodă, dacă un om are nevoie de o parte a mâinii, sau a unui picior, se poate adăuga. Totodată, dacă dorește, omul își poate introduce un cip în creier pentru a-l face să funcționeze mai repede și pentru a accesa instantaneu o gamă largă de informații de pe internet.
Părerile sunt împărțite, evident. Aproape jumătate (46,5%) dintre adulții europeni consideră că oamenii ar trebui să fie liberi să-și îmbunătățească propriul corp cu tehnologia de augmentare umană, dar mulți sunt îngrijorați cu privire la impactul societal pe termen lung al unei astfel de tehnologii.
Studiul, realizat pe 6.500 de adulți din șapte națiuni europene, constată că doar 12% dintre europeni s-ar opune să lucreze cu o persoană augmentată, care ar putea avea un avantaj asupra lor, la locul de muncă. Cu toate acestea, aproape doi din cinci (39%) adulți europeni se tem că augmentarea umană ar putea duce fie la viitoare inegalități sociale, fie la conflicte. Per total, aproape jumătate (49%) dintre europeni sunt fie „entuziasmați”, fie „optimiști” cu privire la o societate viitoare care ar include atât persoane augmentate, cât și non-augmentate. Mai mult de o treime spun că „au acceptat dintotdeauna” persoanele augmentate și 17% spun că acceptă această idee acum, mai mult decât o făceau acum zece ani. Jumătate dintre bărbații europeni (50%) spun că sunt fie „entuziasmați”, fie „optimiști” cu privire la un viitor în care există atât persoanele augmentate, cât și non-augmentate, comparativ cu numai 40% dintre femei.
Potrivit studiului, peste jumătate (51%) dintre europeni spun că au întâlnit pe cineva care a folosit o tehnologie de augmentare. Când vine vorba de viața personală, aproape jumătate (45%) dintre europeni nu ar avea probleme să fie alături de o astfel de persoană augmentată, iar 5,5% dintre europeni spun că au avut deja o astfel de relație.
Dacă un membru al familiei ar necesita tehnologie de augmentare din motive de sănătate, oamenii s-ar simți cel mai confortabil dacă aceasta s-ar referi la un braț bionic (38%) sau la un picior (37%), Marea Britanie fiind cea mai deschisă cu privire la această posibilitate. Când a venit vorba de augmentarea voluntară, adulții din Portugalia (56%) și Spania (51%) au fost cei mai mulți care au declarat că oamenii ar trebui să facă ce doresc cu corpul lor, Marea Britanie fiind țara care a susținut cel mai puțin această idee (36%). Aproape trei din zece europeni (29,5%) ar oferi sprijin unui membru al familiei care a decis să folosească tehnologia de augmentare umană, indiferent de propria lor percepție, nivelul de susținere fiind cel mai mare în rândul portughezilor (46%), iar cel mai scăzut în rândul francezilor (19%).
Doar 16,5% dintre europeni consideră că alegerea de a folosi tehnologia de augmentare ca fiind „ciudată”, procentul variind de la doar 8% în Portugalia până la 30% în Marea Britanie, în timp ce aproape un sfert (24%) consideră autoaugmentarea drept „curajoasă”.
Puțin peste un sfert (27%) consideră că persoanele augmentate ar trebui să aibă o reprezentare specială la nivel guvernamental, comparativ cu 41% care se opun ideii.
„Deși găsim un sprijin și un interes larg pentru augmentarea umană în întreaga Europă, există, evident, preocupări în legătură cu implicațiile augmentării umane pentru societate. Guvernele, liderii din domeniu și persoanele augmentate trebuie să se unească pentru a contribui împreună la modelarea viitorului augmentării umane, astfel încât să ne putem asigura că această industrie interesantă se dezvoltă într-un mod reglementat și sigur pentru toată lumea”, a spus Marco Preuss, Director of the Global Research & Analysis Team, Europa, pentru Kaspersky.
Hannes Sapiens Sjöblad, director general și cofondator al DSruptive Subdermals, a adăugat că „tehnologia de augmentare umană nu ar trebui considerată ca o soluție high-end, high-tech pentru un număr limitat de persoane, considerate privilegiate. Ea trebuie să fie accesibilă și la îndemâna tuturor – toată lumea ar trebui să se poată bucura de beneficiile augmentării”.