Joblist

In primul rând să gândim logic, să fii motivat înseamnă să fii productiv, iar să fii productiv înseamnă să aduci profit afacerii şi, implicit, şefului care are de câştigat. Ţi se pare coerent? 

Din experienţă, iată ce înţeleg managerii despre motivaţie: „Le dăm libertate angajaţilor să aibă curajul să încerce diferite tehnici în activitatea lor pentru a obţine rezultate.” Dar care e valoarea acestei libertăţi dacă nu transmit nişte direcţii sau aşteptări clare?
Sau mai rău de atât, Managerii, care susţin că îţi oferă libertate, revin cu feedbackuri de genul: „Nu aşa se face!”, „Nu ai procedat cum trebuie?” (te-ai întreba: „Dar cum trebuie? Dacă am rezultate de ce trebuie în alt mod din moment ce nu mi-ai prezentat un mod de acţiune?”), „De ce n-ai făcut cum ţi-am zis?”(Te întrebi: „Dar a zis ceva oare?”).

Mai este şi cazul în care te verifică să vadă cât vorbeşti la telefon şi îţi spune: „S-a întâmplat ceva? Am văzut că vorbeai foarte mult la telefon în ziua precedentă.” Întrebarea vine în condiţiile în care meseria ta presupune să vorbeşti la telefon în proporţie de 40-50 % din timpul de lucru.

Să revenim la metodele motivaţionale. La job, se oferă beneficii materiale precum: cafea, ceai, fructe la discreţie, acces la sala de sport, la piscină, beneficii medicale, decontarea transportului, bonuri de masă. Însă, dacă atmosfera creată la locul de muncă nu este una plăcută, până la urmă nu mai acorzi o importanţă prea mare acestor beneficii.

Când vine vorba despre atitudinea colegilor, de regulă superiori ierarhici sau colegi de echipă care îşi asumă rolul de lider, deşi nu le cere nimeni acest fapt, motivaţia lasă, uneori, de dorit. De ce? Fiindcă le plac glumele nepotrivite în momentul sau situaţia nepotrivită. Când aceste glume îi au pe alţii în vizor deja nu mai este moral şi denotă lipsa de respect. Se mai consideră şi amuzanţi pe deasupra, iar dacă le răspunzi în aceeaşi notă, gata, nu mai înţeleg ce ai cu ei!

Desigur, ai întâlnit şi Manageri care vor tot mai multe de la tine în materie de rezultate, considerând că realizările de până acum sunt absolut normale. Unii chiar nu înţeleg la ce e bun să te încurajeze sau să îţi recunoască meritele. Aceşti Manageri consideră că dacă ţi-au oferit beneficii materiale ar trebui ridicaţi în slăvi. Dar cu partea umană cum rămâne? Mediul de lucru ar fi mult mai prietenos prin: ascultarea activă, socializarea, discuţii abordate într-o manieră profesionistă utilizând un limbaj adecvat, transmiterea aşteptărilor şi stabilirea obiectivelor încă de la începutul colaborării.

Până la urmă, în cadrul unui interviu îţi cunoşti şeful, el te cunoaşte pe tine, dar fiecare poate decide dacă doreşte să colaboreze cu celălalt sau nu. Exact la fel este şi cu motivaţia, dacă eşti motivat în colaborarea cu şeful, rămâi pe poziţie. Dacă nu eşti motivat, încerci să discuţi, să aduci modificari, să te automotivezi, dar nu poţi face asta la nesfârşit. Dacă nu mai merge, îi strângi mâna şi te desparţi. Relaţiile toxice nu fac bine nimănui.

Mai există un aspect care e necesar să fie abordat: orele supimentare sau a lucra peste program. Iată ce zic Managerii: „Ca un angajat să fie valoros trebuie să fie dispus la ore suplimentare. Hai că îl testăm noi să vedem dacă trece sau nu!” Bună metodă de motivare, aşa-i?

Ce zice Codul Muncii? Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepţia cazului de forţă majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor unui accident. Aşadar, orele suplimentare se fac doar dacă solicită angajatorul deoarece este nevoie şi nu ca angajatul să fie testat.

Dar hai fim pozitivi şi să credem că se poate. Adevărul este că sunt şi companii care au o cultură organizaţională sănătoasă, bazată pe valori. Există şi altfel de metode motivaţionale pe care mi le-au împărtăşit angajaţii. Le place să se ţină cont de ideile lor, evident, când sunt argumentate corect.  Sunt acei angajaţi cu iniţiativă. Doar că e bine să prezinte acele idei bune direct Managerului, altfel s-ar putea să ajungă pe mâna altor colegi, care şi le vor asuma şi îşi vor ridica laurii cu ele. Aşa că mare grijă la modul în care îţi pui în practică ideile! Sau mai bine zic cui i le prezinţi în prima fază.

Concluzia este că productivitatea depinde de: motivaţie, automotivaţie, prezentarea din timp a aşteptărilor, recunoaşterea succesului sau, cel puţin, a rezultatelor. Iar ca Manager e bine să urmăreşti gradul de productivitate al angajaţilor, productivitate care este influenţată de motivaţia la locul de muncă.
Încurajez managerii să îşi motiveze angajaţii, dar nu după ureche sau după propriile supoziţii, ci ţinând cont de părerile lor, prin chestionarea lor în scris sau chiar prin chestionare/formulare anonime pentru început. Iar pe parcurs, după ce angajaţii prind curaj în a-şi exprima aşteptările la nivel motivaţional, te încurajez să strângi părerile lor în scris (ca să le ai salvate într-o bază de date). Este de preferat să ai feedback de la fiecare angajat pentru că aşa vei obţine şi rezultate de la fiecare persoană în parte.