Te-ai documentat asupra companiei, te-ai gândit la întrebări comune de interviu și la răspunsuri adecvate, dar ar putea corpul tău să fie propriul dușman și să-ți submineze șansa de a obține o slujbă?
Teoria spune că da. Limbajul corpului poate avea mai mare impact asupra succesului vostru decât cuvintele pe care le-ați folosi. Un studiu clasic al Universității California din Los Angeles (UCLA - University of California, Los Angeles) spune că până la 55% din comunicarea noastră este nonverbală și trebuie să recunoaștem că este o provocare deosebită ca gesturile să nu trădeze mai ales când te afli
într-o situație în care intervin emoțiile.
Cercetătorul Albert Mehrabian (celebru în cercurile de comunicare nonverbală) are convingerea că 55% din comunicarea noastră este nonverbală, 38% este influențată de tonul vocii și doar 7% de cuvintele pe care le adresăm. De fapt, au fost combinate două studii de cercetare (Mehrabian & Wiener, 1967 și Mehrabian & Ferris, 1967) care au dus la formula 55/38/7.
Problema cu această formulă, ca și cu studiul, în general, al comunicării nonverbale, este că, este greșit să pretindem că există o formulă absolută pe care o putem aplica în fiecare dintre situații.
CareerBuilder a realizat un sondaj printre managerii care fac angajări pentru a identifica care sunt cele mai mari greșeli ale limbajului corporal pe care le fac aplicanții în timpul unui interviu.
Astfel, potrivit site-ului, două treimi dintre manageri au declarat că a evita privirea unui angajator vă poate costa angajarea. Nereușind să privim pe cineva în ochi transmitem semnalul că nu avem încredere în propriile forțe. Lipsa zâmbetului sau afișarea unui zâmbet fals poate atârna chiar mai mult în creearea unei prime impresii greșite. Dar poziția corpului? Să stai relaxat pe spate, să stai aplecat spre interlocutor pentru a arăta că ești interesat, oare cum e mai bine să faci?
Cât de atent se uită un recrutor la poziția corpului unei persoane atunci când are loc un interviu cu un viitor angajat?
„În situația în care intervievatorul, fie el din HR sau din alt department, este atent la interlocutor și nu se ocupă cu altceva, observă poziția corpului unei persoane. Cu siguranță, chiar în mod inconștient, preia și aceste informații din interacțiune. Întrebarea este cât de conștient este intervievatorul de aceste detalii și ce face cu acestea” afirmă Carmen Mardale, fost director de HR, în prezent coach și trainer.
„N-aș putea generaliza spunând ce fac oamenii de HR, dar pot spune că foarte rar am auzit astfel de argumente în procesul de luare a deciziei. Iar atunci când au fost aduse în discuție, referirile la limbajul nonverbal nefiind explorate în interacțiunea cu candidatul, au reprezentat simple observații neluate în calcul”, adaugă Carmen Mardale.
„Privește-l în ochi și oferă-i o strângere de mână care să nu fie prea puternică, dar nici prea slabă”
Pe internet circulă tot felul de sfaturi despre cum să ai atitudinea potrivită cu angajatorul, mai ales la un interviu :
- „Privește-l în ochi și oferă-i o strângere de mână care să nu fie prea puternică, dar nici prea slabă”
- „Stai drept pe scaun și încearcă să eviți cât poți de mult să-ți atingi fața sau părul”
- „Nu-ți încrucișa picioarele, nu-ți ascunde mâinile”
- „Nu gesticula prea amplu în timpul interviului”
- „Nu te lăsa pe spate de față cu intervievatorul”
- „Strânge mâna cât poți de ferm”
- „Nu ține mâinile încrucișate la piept, vei părea defensiv ”
- „Chiar dacă te mănâncă nasul, evită să te scarpini, pentru că acest lucru indică minciună”
Și lista poate continua....
Opinia specialistului
Ce spune Carmen Mardale fost director de HR, în prezent coach și trainer: 
„Expresia facială, postura corpului, tonul vocii sunt parte din relația interpersonală. Așadar, toate comportamentele nonverbale trebuie interpretate în contextul și în relația în care apar. Mai mult decât atât, aceste mecanisme sunt activate inconștient și uneori niciunul dintre participanții la discuție nu este conștient de acestea și nici de impactul lor. Fiind inconștiente este clar că nu pot fi controlate. Da, pot fi atentă la modul în care îmi țin mâinile, dar sunt o mulțime de alte aspecte care se vor exprima. Nu cred în utilitatea sfaturilor și cu atât mai puțin în unele atât de generale. Interviul este o întâlnire între doi oameni în care se discută măsura în care fiecare dintre cele două părți poate răspunde nevoilor celeilalte. Este important ca pentru fiecare dintre părțile implicate să existe claritate cu privire la așteptări, valoarea rezultatului dorit și capacitatea fiecăreia de a răspunde nevoilor celeilalte părți. Până la urmă este o întâlnire formală care se supune rigorilor unei astfel de interacțiuni – ținută potrivită, discurs adaptat, respect etc. Și ca în orice interacțiune este util să existe deschidere, mai puține prejudecăți, prezență, atenție, ascultare, empatie, curiozitate etc. Până la urmă e important să fie o distincție reușită în urma căreia fiecare parte să se poată face o alegere”.
Într-un articol scris pentru Revista CARIERE, Oana Vișan, consultant în recrutare, dădea următoarele recomandări pentru a salva o situație atunci când limbajul corpului ar putea „încurca” o persoană: „Veniţi în sprijinul dumneavoastră cu referinţe de la foşti angajatori, calificări, specializări şi, eventual, o listă de realizări pe care aţi conceput-o anterior şi care vă poate scoate dintr-o situaţie de impas: spre exemplu, un moment în care vă blocaţi exact atunci când vă sunt adresate întrebări referitoare la rezultatele muncii dumneavoastră. Promovaţi-vă, utilizaţi–vă punctele forte în timpul unui interviu de angajare atunci când sunteţi întrebat sau când consideraţi că este momentul să punctaţi aceste aspecte. Arătaţi potenţialului angajator care sunt avantajele cooptării dumneavoastră în echipă. Vorbiţi despre realizări, succes professional, despre aportul dumneavoastră la fiecare job în parte. Cu cât vă cunoaşteţi mai bine şi aveţi mai multă încredere în abilităţile dumneavoastră cu atât veţi părea mai puţin timid”.
Te-ai documentat asupra companiei, te-ai gândit la întrebări comune de interviu și la răspunsuri adecvate, dar ar putea corpul tău să fie propriul dușman și să-ți submineze șansa de a obține o slujbă?
Teoria spune că da. Limbajul corpului poate avea mai mare impact asupra succesului vostru decât cuvintele pe care le-ați folosi. Un studiu clasic al Universității California din Los Angeles (UCLA - University of California, Los Angeles) spune că până la 55% din comunicarea noastră este nonverbală și trebuie să recunoaștem că este o provocare deosebită ca gesturile să nu trădeze mai ales când te afli
într-o situație în care intervin emoțiile.
Cercetătorul Albert Mehrabian (celebru în cercurile de comunicare nonverbală) are convingerea că 55% din comunicarea noastră este nonverbală, 38% este influențată de tonul vocii și doar 7% de cuvintele pe care le adresăm. De fapt, au fost combinate două studii de cercetare (Mehrabian & Wiener, 1967 și Mehrabian & Ferris, 1967) care au dus la formula 55/38/7.
Problema cu această formulă, ca și cu studiul, în general, al comunicării nonverbale, este că, este greșit să pretindem că există o formulă absolută pe care o putem aplica în fiecare dintre situații.
CareerBuilder a realizat un sondaj printre managerii care fac angajări pentru a identifica care sunt cele mai mari greșeli ale limbajului corporal pe care le fac aplicanții în timpul unui interviu.
Astfel, potrivit site-ului, două treimi dintre manageri au declarat că a evita privirea unui angajator vă poate costa angajarea. Nereușind să privim pe cineva în ochi transmitem semnalul că nu avem încredere în propriile forțe. Lipsa zâmbetului sau afișarea unui zâmbet fals poate atârna chiar mai mult în creearea unei prime impresii greșite. Dar poziția corpului? Să stai relaxat pe spate, să stai aplecat spre interlocutor pentru a arăta că ești interesat, oare cum e mai bine să faci?
Cât de atent se uită un recrutor la poziția corpului unei persoane atunci când are loc un interviu cu un viitor angajat?
„În situația în care intervievatorul, fie el din HR sau din alt department, este atent la interlocutor și nu se ocupă cu altceva, observă poziția corpului unei persoane. Cu siguranță, chiar în mod inconștient, preia și aceste informații din interacțiune. Întrebarea este cât de conștient este intervievatorul de aceste detalii și ce face cu acestea” afirmă Carmen Mardale, fost director de HR, în prezent coach și trainer.
„N-aș putea generaliza spunând ce fac oamenii de HR, dar pot spune că foarte rar am auzit astfel de argumente în procesul de luare a deciziei. Iar atunci când au fost aduse în discuție, referirile la limbajul nonverbal nefiind explorate în interacțiunea cu candidatul, au reprezentat simple observații neluate în calcul”, adaugă Carmen Mardale.
„Privește-l în ochi și oferă-i o strângere de mână care să nu fie prea puternică, dar nici prea slabă”
Pe internet circulă tot felul de sfaturi despre cum să ai atitudinea potrivită cu angajatorul, mai ales la un interviu :
Și lista poate continua....
Opinia specialistului
Ce spune Carmen Mardale fost director de HR, în prezent coach și trainer:
„Expresia facială, postura corpului, tonul vocii sunt parte din relația interpersonală. Așadar, toate comportamentele nonverbale trebuie interpretate în contextul și în relația în care apar. Mai mult decât atât, aceste mecanisme sunt activate inconștient și uneori niciunul dintre participanții la discuție nu este conștient de acestea și nici de impactul lor. Fiind inconștiente este clar că nu pot fi controlate. Da, pot fi atentă la modul în care îmi țin mâinile, dar sunt o mulțime de alte aspecte care se vor exprima. Nu cred în utilitatea sfaturilor și cu atât mai puțin în unele atât de generale. Interviul este o întâlnire între doi oameni în care se discută măsura în care fiecare dintre cele două părți poate răspunde nevoilor celeilalte. Este important ca pentru fiecare dintre părțile implicate să existe claritate cu privire la așteptări, valoarea rezultatului dorit și capacitatea fiecăreia de a răspunde nevoilor celeilalte părți. Până la urmă este o întâlnire formală care se supune rigorilor unei astfel de interacțiuni – ținută potrivită, discurs adaptat, respect etc. Și ca în orice interacțiune este util să existe deschidere, mai puține prejudecăți, prezență, atenție, ascultare, empatie, curiozitate etc. Până la urmă e important să fie o distincție reușită în urma căreia fiecare parte să se poată face o alegere”.
Într-un articol scris pentru Revista CARIERE, Oana Vișan, consultant în recrutare, dădea următoarele recomandări pentru a salva o situație atunci când limbajul corpului ar putea „încurca” o persoană: „Veniţi în sprijinul dumneavoastră cu referinţe de la foşti angajatori, calificări, specializări şi, eventual, o listă de realizări pe care aţi conceput-o anterior şi care vă poate scoate dintr-o situaţie de impas: spre exemplu, un moment în care vă blocaţi exact atunci când vă sunt adresate întrebări referitoare la rezultatele muncii dumneavoastră. Promovaţi-vă, utilizaţi–vă punctele forte în timpul unui interviu de angajare atunci când sunteţi întrebat sau când consideraţi că este momentul să punctaţi aceste aspecte. Arătaţi potenţialului angajator care sunt avantajele cooptării dumneavoastră în echipă. Vorbiţi despre realizări, succes professional, despre aportul dumneavoastră la fiecare job în parte. Cu cât vă cunoaşteţi mai bine şi aveţi mai multă încredere în abilităţile dumneavoastră cu atât veţi părea mai puţin timid”.