Stresul reprezintă o problemă importantă a societății actuale, iar oamenii din resurse umane ar fi bine să aibă grijă când îi abordează pe colegii stresați.
Specialiștii în resurse umane ar trebui să știe cum să-i abordeze pe colegii care trec printr-o perioadă stresantă, astfel încât să nu le creeze un disconfort suplimentar. Prin urmare, dacă lucrezi în HR și vrei să-ți ajuți un coleg, nu ar fi indicat să încerci să ai o discuție cu el sau ea presărată cu clișee sau platitudini. Clișeele și platitudinile nu-i inspiră pe oamenii stresați, ci îi demotivează, scrie Harvard Business Review. De asemenea, evită să folosești pronumele personal „eu” în discuția cu omul tensionat. Nu-i spune niciodată ceva de genul: „Crezi că ție îți merge greu? Eu…”. Totodată, nu încerca să minimizezi stresul pe care îl resimte o anumită persoană cu încurajări precum „Exagerezi!” sau „Încercă să treci peste!”. De asemenea, nu te folosi de o atitudine moralizatoare la adresa cuiva stresat. Mai mult, nu te ajuta nici de compătimire, pentru că degeaba vă așezați amândoi pe scaun și afirmați că este grav ceea ce se întâmplă, deoarece problema nu va dispărea.
Stresul afectează mentalul, fizicul și emoționalul
Stresul ne afectează mental, psihologic, fizic și emoțional. Orice om care vrea să ajute o altă persoană stresată ar fi indicat să înceapă cu un singur aspect rezolvabil. Amintește-ți tot timpul că nu esti un doctor de stres. Tot ce poți face este să îți ajuți colegul tensionat să se mai elibereze puțin de stres. Întreabă-l sau întreab-o: „Pot să te ajut cumva?”. Dacă răspunsul pe care îl primești este unul negativ, nu spune nimic, ci doar stai calm (ă) și păstrează liniștea timp de 15 secunde. Unii oameni se simt stânjeniți când sunt stresați, iar alții își simt mintea că aleargă foarte rapid. Astfel, clipa de liniște poate ajuta persoana să respire și să se calmeze. După momentul de pauză, îi poți spune colegului sau colegei tale că a mai trecut printr-o situație similară, pe care a depășit-o pentru că și-a folosit toate abilitățile și competențele sale. Câteva cuvinte corect alese pot determina persoana stresată să se reancoreze în realitate și să-și dea seama de toate punctele forte de care dispune.
În cazul în care dorești să „ataci” stresul colegului sau colegei de muncă din perspectivă fizică, oferă să te plimbi puțin alături de el/ea prin parcarea din fața biroului vostru. Sau urcați și coborâți împreună câteva trepte.
Din punct de vedere psihologic, stresul creează o atitudine tip tunel, în care cei afectați de stres se „refugiază” în gânduri negre și nu sunt capabili să mai observe și altceva în jurul lor. Încearcă să introduci un paradox în situația tensionată, deoarece este foarte probabil ca persoana stresată, chiar dacă se va enerva la început, să înceapă să perceapă stările pe care le trăiește dintr-o altă perspectivă.
De exemplu, în cazul în care colegul sau colega ta se confruntă cu stresul din cauză că este nevoit (ă) să vândă un anumit lucru unui client, poți încerca să introduci în discuția cu el/ea perspectiva că, sub nicio formă, nu poate refuza respectivul client. Deși cele două abordări pot părea incompatibile, paradoxul situației va ajuta persoana stresată să „iasă” din tunelul unui singure perspective. Actorii buni se îngrijorează intenționat pentru că, dacă nu percep o stare de tensiune înaintea unei reprezentații scenice, se vor simți prea relaxați ca să dea randament.
Stresul reprezintă o problemă importantă a societății actuale, iar oamenii din resurse umane ar fi bine să aibă grijă când îi abordează pe colegii stresați.
Specialiștii în resurse umane ar trebui să știe cum să-i abordeze pe colegii care trec printr-o perioadă stresantă, astfel încât să nu le creeze un disconfort suplimentar. Prin urmare, dacă lucrezi în HR și vrei să-ți ajuți un coleg, nu ar fi indicat să încerci să ai o discuție cu el sau ea presărată cu clișee sau platitudini. Clișeele și platitudinile nu-i inspiră pe oamenii stresați, ci îi demotivează, scrie Harvard Business Review. De asemenea, evită să folosești pronumele personal „eu” în discuția cu omul tensionat. Nu-i spune niciodată ceva de genul: „Crezi că ție îți merge greu? Eu…”. Totodată, nu încerca să minimizezi stresul pe care îl resimte o anumită persoană cu încurajări precum „Exagerezi!” sau „Încercă să treci peste!”. De asemenea, nu te folosi de o atitudine moralizatoare la adresa cuiva stresat. Mai mult, nu te ajuta nici de compătimire, pentru că degeaba vă așezați amândoi pe scaun și afirmați că este grav ceea ce se întâmplă, deoarece problema nu va dispărea.
Stresul afectează mentalul, fizicul și emoționalul
Stresul ne afectează mental, psihologic, fizic și emoțional. Orice om care vrea să ajute o altă persoană stresată ar fi indicat să înceapă cu un singur aspect rezolvabil. Amintește-ți tot timpul că nu esti un doctor de stres. Tot ce poți face este să îți ajuți colegul tensionat să se mai elibereze puțin de stres. Întreabă-l sau întreab-o: „Pot să te ajut cumva?”. Dacă răspunsul pe care îl primești este unul negativ, nu spune nimic, ci doar stai calm (ă) și păstrează liniștea timp de 15 secunde. Unii oameni se simt stânjeniți când sunt stresați, iar alții își simt mintea că aleargă foarte rapid. Astfel, clipa de liniște poate ajuta persoana să respire și să se calmeze. După momentul de pauză, îi poți spune colegului sau colegei tale că a mai trecut printr-o situație similară, pe care a depășit-o pentru că și-a folosit toate abilitățile și competențele sale. Câteva cuvinte corect alese pot determina persoana stresată să se reancoreze în realitate și să-și dea seama de toate punctele forte de care dispune.
În cazul în care dorești să „ataci” stresul colegului sau colegei de muncă din perspectivă fizică, oferă să te plimbi puțin alături de el/ea prin parcarea din fața biroului vostru. Sau urcați și coborâți împreună câteva trepte.
Din punct de vedere psihologic, stresul creează o atitudine tip tunel, în care cei afectați de stres se „refugiază” în gânduri negre și nu sunt capabili să mai observe și altceva în jurul lor. Încearcă să introduci un paradox în situația tensionată, deoarece este foarte probabil ca persoana stresată, chiar dacă se va enerva la început, să înceapă să perceapă stările pe care le trăiește dintr-o altă perspectivă.
De exemplu, în cazul în care colegul sau colega ta se confruntă cu stresul din cauză că este nevoit (ă) să vândă un anumit lucru unui client, poți încerca să introduci în discuția cu el/ea perspectiva că, sub nicio formă, nu poate refuza respectivul client. Deși cele două abordări pot părea incompatibile, paradoxul situației va ajuta persoana stresată să „iasă” din tunelul unui singure perspective. Actorii buni se îngrijorează intenționat pentru că, dacă nu percep o stare de tensiune înaintea unei reprezentații scenice, se vor simți prea relaxați ca să dea randament.