Scandalul legat de faptul că firma britanică de consultanţă Cambridge Analytica a sustras şi folosit în mod fraudulos datele a circa 87 de milioane de utilizatori ai reţelei Facebook continuă şi se extinde.
Rolul Cambridge Analytica (CA), dar și a altor subdiviziuni a grupului Strategic Communication Laboratories (SCL) în influențarea rezultatelor electorale în statele unde a acționat încă este analizat, scrie mold-street.com.
Micro-targetare politică în funcție de profilul psihologic al utilizatorilor
Experţii spun însă că din punct de vedere tehnic, va fi greu de cuantificat impactul strategiei psihometrice (micro-targetare politică în funcție de profilul psihologic al utilizatorilor) aplicată de CA în scopul influențării votului de exemplu în în favoarea BREXIT, dar din punct de vedere legal și politic situația e destul de serioasă. Or a avut loc violarea condițiilor de finanțare a campaniei politice.
Scandalul scoate însă în evidență şi un element nou din punct de vedere al tehnicilor de influențare publică. Acesta constă în rafinarea tehnicii de ocolire a contextului informațional în baza căruia un ‘cadru’ de referință este construit. Strategia psihometrică se bazează pe construirea de profiluri psihologice ale celor din grupul-ținta și abordarea lor cu mesaje cu încărcătură emoțională puternică care urmăresc sa ocolească filtrul rațional-cognitiv al celor avuți in vedere.
Cambridge Analytica a folosit sistematic rețelele de socializare pentru construirea acestor profiluri și abordarea micro a unor grupuri țintă, atât în timpul referendumului pentru BREXIT, cât și în alegerilor prezidențiale americane.
Investigaţiile efectuate de publicaţiile occidentale au arătat că şi datele unor utilizatori din Republica Moldova ar fi fost folosite de această companie în diverse scopuri.
Sondajul online din septembrie 2010
Mold-street a depistat că Strategic Communication Laboratories (SCL), compania-mamă a Cambridge Analytica a desfăşurat anumite activităţi şi în Moldova, în special în domeniul electoral.
Astfel în perioada 13-16 septembrie 2010, la doar câteva zile după eşecul referendumului republican constituţional din 5 septembrie 2010 privind stabilirea modului de alegere a preşedintelui ţării, subdiviziunea SCL Elections a realizat un sondaj online de opinie în Moldova.
Din sumarul publicat SCL se prezintă că „o agentie de cercetare comportamentală, expertă în influenţare şi persuasiune” şi precizează că „sondajul nu a fost comandat de nici un partid politic sau organizaţie din Republica Moldova”.
Sondajul la care au participat 2.414 peroane cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, constata că „tineretul din Republica Moldova îşi pierde interesul faţă de clasa politică şi mulţi se simt abandonaţi de actuala guvernare”. Era vorba de Alianţa pentru Integrare Europeană, constituită în toamna 2009 din Partidul Liberal-Democrat, Partidul Democrat, Partidul Liberal şi Alianţa Moldova Noastră (partid ce nu mai există).
Întrebaţi care a fost motivul pentru neparticiparea la referendum, aceştia au menţionat indiferența
(30%), lipsa unei campanii de informare (28%) și lipsa încrederii în politicieni (28%).
În sumarul sondajului se facea referinţă și la boicotul comunist a referendumului dar şi la „afacerea Plahotniuc”, şi care potrivit autorilor „nu au fost motive importante pentru care tinerii nu au votat la referendum”. În plus se menţiona că o treime din tinerii chestionaţi spun că se simt trădaţi de guvernare şi dădeau note foarte mici activităţii preşedintelui interimar Mihai Ghimpu (4.3 din 10) şi primului ministru Vlad Filat (3.1 din 10).
SCL Elections menţiona că sondajul nu a fost comandat de nici un partid politic sau organizaţie din Republica Moldova.
Cine a fost Dan Mureşan
Autor al sumarului sondajului figurează Dan Mureşan, fiul lui Ioan Avram Mureșan, fost ministru român al Agriculturii în guvernul lui Victor Ciorbea, condamnat în primăvara anului 2011 la șapte ani de închisoare pentru deturnare de fonduri.
Potrivit unei biografii rămase pe reţeaua Linkedin, Dan Mureşan muncea din anul 2010 pentru SCL Elections în campanii electorale din întreaga lume. În toamna lui 2012, tânărul a murit în Nairobi, Kenya, unde firma britanică desfășura o campanie de influenţă pentru politicianul care avea să devină președintele acestei ţări africane.
Christopher Wylie, fost director de cercetare în cadrul Cambridge Analytica (CA) şi care i-a luat locul lui Mureşan în compania de consultanţă a declarat în cadrul unor audieri în parlamentul britanic că acesta ar fi fost otrăvit.
Urme că Strategic Communication Laboratories s-ar fi implicat în campanii electorale din Moldova sau în realizarea unor sondaje nu s-au mai găsit. La fel nici compania nu menţionează o astfel de implicare. Am trimis şi o solicitare de informaţii la SCL, dar deocamdată nu am primit nici-un răspuns.
Instruirea în analiza publicului ţintă și comunicarea strategică
În schimb SCL a avut alte activităţi. De exemplu în anul 2015 a contribuit la instruirea a 25 de angajaţi de rang înalt din Guvern în domenii specifice precum analiza publicului ţintă și comunicarea strategică. Cursurile ar fi avut loc la Centrul de Excelență al NATO StratCom (COE) din Riga, dar şi la Chişinău, iar în proiect era implicat şi Centrul (CID) NATO din Chişinău.
Lucru confirmat de Elena Mârzac, directorul Centrului de Informare NATO. Ea a precizat însă pentru Mold-Street că CID NATO nu a avut o colaborare directă cu SCL, ci cu Centrul de Excelență al NATO din Riga.
Numele celor care au participat la cursuri este ţinut însă în secret.
În instruire a fost implicat şi colonelul britanic Steve Tatham, expert în domeniul operațiunilor psihologice militare, care, potrivit Washington Post, conduce afacerile de apărare ale SCL în afara Statelor Unite.
Steve Tatham scria în noiembrie 2015 că instruirea din Moldova este „o versiune condensată al unui curs mult mai lung și a oferit studenţilor moldoveni o apreciere a științei din spatele analizei audienței țintă, precum și principiile fundamentale ale comunicării strategice (StratCom)”.
Într-un articol din 2015 pentru o publicație NATO, Steve Tatham, a explicat că unul dintre beneficiile utilizării tehnicilor companiei este că "poate fi efectuată în secret". "Grupurile de audiență nu sunt neapărat conștiente de faptul că ele sunt subiectele de cercetare și că rolul guvernului și / sau terțe părți pot fi invizibile", scria el.
Istoricul SCL
Potrivit unei anchete realizate de publicaţia Quartz SCL Elections își are originea "într-un grup de academicieni renumiți și un consorțiu de investitori internaționali, care au colaborat pentru a crea primul grup academic specializat în știința comunicării”. Aceasta a fost botezată Behavioural Dynamics Institute (Institutul de Dinamica Comportamentală).
Condus de Nigel Oakes, fost producător de filme și director de publicitate, acest grup includea și doi psihologi, Adrian Furnham și Barrie Gunter, care și-au dat întâlniri în mod regulat între 1989 și 1993, scrie The New Yorker. În cele din urmă, Oakes a format SCL Elections (care a făcut sondaje în Moldova), numindu-se „experți în schimbări comportamentale măsurabile”.
„Spre deosebire de agențiile de PR și de firmele experte în comunicare, folosim tehnici avansate de cercetare științifică și de analiză socială, adaptate pentru utilizare civilă din aplicații militare, pentru a înțelege mai bine comportamentul electoratului. Metodologia noastră unică, măsurabilă și o metodologie bazată pe efecte, dezvoltată de Institutul de Dinamica Comportamentală, ne permite să înțelegem modul în care oamenii gândesc și identifică ceea de ce ar fi nevoie pentru a le schimba mentalitatea și modelele de vot asociate.”
În 2013, SCL Elections au dat naștere companiei Cambridge Analytica, la activitatea căreia a contribuit mult şi Alexandr Kogan, originar din Moldova.
El a fost cel care a dezvoltat aplicaţia „thisisyourdigitallife”, care se afişa pe Facebook ca „aplicaţie de cercetare utilizată de psihologi”. Ea le propunea utilizatorilor să fie plătiţi în schimbul completării unor teste de personalitate. Circa 270.000 de persoane au descărcat această aplicaţie, permiţându-i dezvoltatorului să aibă acces la informaţii precum oraşul indicat în profil sau conţinuturile pe care le apreciaseră.
Scandalul legat de faptul că firma britanică de consultanţă Cambridge Analytica a sustras şi folosit în mod fraudulos datele a circa 87 de milioane de utilizatori ai reţelei Facebook continuă şi se extinde.
Rolul Cambridge Analytica (CA), dar și a altor subdiviziuni a grupului Strategic Communication Laboratories (SCL) în influențarea rezultatelor electorale în statele unde a acționat încă este analizat, scrie mold-street.com.
Micro-targetare politică în funcție de profilul psihologic al utilizatorilor
Experţii spun însă că din punct de vedere tehnic, va fi greu de cuantificat impactul strategiei psihometrice (micro-targetare politică în funcție de profilul psihologic al utilizatorilor) aplicată de CA în scopul influențării votului de exemplu în în favoarea BREXIT, dar din punct de vedere legal și politic situația e destul de serioasă. Or a avut loc violarea condițiilor de finanțare a campaniei politice.
Scandalul scoate însă în evidență şi un element nou din punct de vedere al tehnicilor de influențare publică. Acesta constă în rafinarea tehnicii de ocolire a contextului informațional în baza căruia un ‘cadru’ de referință este construit. Strategia psihometrică se bazează pe construirea de profiluri psihologice ale celor din grupul-ținta și abordarea lor cu mesaje cu încărcătură emoțională puternică care urmăresc sa ocolească filtrul rațional-cognitiv al celor avuți in vedere.
Cambridge Analytica a folosit sistematic rețelele de socializare pentru construirea acestor profiluri și abordarea micro a unor grupuri țintă, atât în timpul referendumului pentru BREXIT, cât și în alegerilor prezidențiale americane.
Investigaţiile efectuate de publicaţiile occidentale au arătat că şi datele unor utilizatori din Republica Moldova ar fi fost folosite de această companie în diverse scopuri.
Sondajul online din septembrie 2010
Mold-street a depistat că Strategic Communication Laboratories (SCL), compania-mamă a Cambridge Analytica a desfăşurat anumite activităţi şi în Moldova, în special în domeniul electoral.
Astfel în perioada 13-16 septembrie 2010, la doar câteva zile după eşecul referendumului republican constituţional din 5 septembrie 2010 privind stabilirea modului de alegere a preşedintelui ţării, subdiviziunea SCL Elections a realizat un sondaj online de opinie în Moldova.
Din sumarul publicat SCL se prezintă că „o agentie de cercetare comportamentală, expertă în influenţare şi persuasiune” şi precizează că „sondajul nu a fost comandat de nici un partid politic sau organizaţie din Republica Moldova”.
Sondajul la care au participat 2.414 peroane cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, constata că „tineretul din Republica Moldova îşi pierde interesul faţă de clasa politică şi mulţi se simt abandonaţi de actuala guvernare”. Era vorba de Alianţa pentru Integrare Europeană, constituită în toamna 2009 din Partidul Liberal-Democrat, Partidul Democrat, Partidul Liberal şi Alianţa Moldova Noastră (partid ce nu mai există).
Întrebaţi care a fost motivul pentru neparticiparea la referendum, aceştia au menţionat indiferența
(30%), lipsa unei campanii de informare (28%) și lipsa încrederii în politicieni (28%).
În sumarul sondajului se facea referinţă și la boicotul comunist a referendumului dar şi la „afacerea Plahotniuc”, şi care potrivit autorilor „nu au fost motive importante pentru care tinerii nu au votat la referendum”. În plus se menţiona că o treime din tinerii chestionaţi spun că se simt trădaţi de guvernare şi dădeau note foarte mici activităţii preşedintelui interimar Mihai Ghimpu (4.3 din 10) şi primului ministru Vlad Filat (3.1 din 10).
SCL Elections menţiona că sondajul nu a fost comandat de nici un partid politic sau organizaţie din Republica Moldova.
Cine a fost Dan Mureşan
Autor al sumarului sondajului figurează Dan Mureşan, fiul lui Ioan Avram Mureșan, fost ministru român al Agriculturii în guvernul lui Victor Ciorbea, condamnat în primăvara anului 2011 la șapte ani de închisoare pentru deturnare de fonduri.
Potrivit unei biografii rămase pe reţeaua Linkedin, Dan Mureşan muncea din anul 2010 pentru SCL Elections în campanii electorale din întreaga lume. În toamna lui 2012, tânărul a murit în Nairobi, Kenya, unde firma britanică desfășura o campanie de influenţă pentru politicianul care avea să devină președintele acestei ţări africane.
Christopher Wylie, fost director de cercetare în cadrul Cambridge Analytica (CA) şi care i-a luat locul lui Mureşan în compania de consultanţă a declarat în cadrul unor audieri în parlamentul britanic că acesta ar fi fost otrăvit.
Urme că Strategic Communication Laboratories s-ar fi implicat în campanii electorale din Moldova sau în realizarea unor sondaje nu s-au mai găsit. La fel nici compania nu menţionează o astfel de implicare. Am trimis şi o solicitare de informaţii la SCL, dar deocamdată nu am primit nici-un răspuns.
Instruirea în analiza publicului ţintă și comunicarea strategică
În schimb SCL a avut alte activităţi. De exemplu în anul 2015 a contribuit la instruirea a 25 de angajaţi de rang înalt din Guvern în domenii specifice precum analiza publicului ţintă și comunicarea strategică. Cursurile ar fi avut loc la Centrul de Excelență al NATO StratCom (COE) din Riga, dar şi la Chişinău, iar în proiect era implicat şi Centrul (CID) NATO din Chişinău.
Lucru confirmat de Elena Mârzac, directorul Centrului de Informare NATO. Ea a precizat însă pentru Mold-Street că CID NATO nu a avut o colaborare directă cu SCL, ci cu Centrul de Excelență al NATO din Riga.
Numele celor care au participat la cursuri este ţinut însă în secret.
În instruire a fost implicat şi colonelul britanic Steve Tatham, expert în domeniul operațiunilor psihologice militare, care, potrivit Washington Post, conduce afacerile de apărare ale SCL în afara Statelor Unite.
Steve Tatham scria în noiembrie 2015 că instruirea din Moldova este „o versiune condensată al unui curs mult mai lung și a oferit studenţilor moldoveni o apreciere a științei din spatele analizei audienței țintă, precum și principiile fundamentale ale comunicării strategice (StratCom)”.
Într-un articol din 2015 pentru o publicație NATO, Steve Tatham, a explicat că unul dintre beneficiile utilizării tehnicilor companiei este că "poate fi efectuată în secret". "Grupurile de audiență nu sunt neapărat conștiente de faptul că ele sunt subiectele de cercetare și că rolul guvernului și / sau terțe părți pot fi invizibile", scria el.
Istoricul SCL
Potrivit unei anchete realizate de publicaţia Quartz SCL Elections își are originea "într-un grup de academicieni renumiți și un consorțiu de investitori internaționali, care au colaborat pentru a crea primul grup academic specializat în știința comunicării”. Aceasta a fost botezată Behavioural Dynamics Institute (Institutul de Dinamica Comportamentală).
Condus de Nigel Oakes, fost producător de filme și director de publicitate, acest grup includea și doi psihologi, Adrian Furnham și Barrie Gunter, care și-au dat întâlniri în mod regulat între 1989 și 1993, scrie The New Yorker. În cele din urmă, Oakes a format SCL Elections (care a făcut sondaje în Moldova), numindu-se „experți în schimbări comportamentale măsurabile”.
„Spre deosebire de agențiile de PR și de firmele experte în comunicare, folosim tehnici avansate de cercetare științifică și de analiză socială, adaptate pentru utilizare civilă din aplicații militare, pentru a înțelege mai bine comportamentul electoratului. Metodologia noastră unică, măsurabilă și o metodologie bazată pe efecte, dezvoltată de Institutul de Dinamica Comportamentală, ne permite să înțelegem modul în care oamenii gândesc și identifică ceea de ce ar fi nevoie pentru a le schimba mentalitatea și modelele de vot asociate.”
În 2013, SCL Elections au dat naștere companiei Cambridge Analytica, la activitatea căreia a contribuit mult şi Alexandr Kogan, originar din Moldova.
El a fost cel care a dezvoltat aplicaţia „thisisyourdigitallife”, care se afişa pe Facebook ca „aplicaţie de cercetare utilizată de psihologi”. Ea le propunea utilizatorilor să fie plătiţi în schimbul completării unor teste de personalitate. Circa 270.000 de persoane au descărcat această aplicaţie, permiţându-i dezvoltatorului să aibă acces la informaţii precum oraşul indicat în profil sau conţinuturile pe care le apreciaseră.