Tehnologia a cunoscut salturi impresionante in ultimii ani si nu pare sa se opreasca, de la asistenti virtuali, masini autonome la inlocuirea angajatilor cu roboti, planeta trece printr-o noua revolutie industriala in care digitalizarea dicteaza.
Odata cu inovatiile in tehnologie au luat amploare si provocarile privind securitatea. Atacurile cibernetice au provocat pagube serioase anul trecut si se pare ca in 2018 se prognozeaza o crestere de 350% a acestora, conform unui comunicat de presa emis de catre Cisco.
"2017 a adus nenumarate inovatii in tehnologie, dar si provocari. Atacurile ransomware s-au impus anul trecut ca fiind cea mai populara arma pentru atacatorii cibernetici. Anul acesta vor reprezenta in continuare o amenintare considerabila, avand in vedere rata anuala de crestere prognozata de Cisco la 350%. In acest context, securitatea, un subiect fierbinte de cativa ani, ramane in focus atat in Romania, cat si la nivel global", se arata in comunicatul de presa emis de catre Cisco, in care regasim si 6 tendinte tehnologice pentru acest an pe care vi le prezentam mai jos:
6 Tendintele tehnologice pentru acest an
1. Networking bazat pe intentie
In contextul digitalizarii, retelele au devenit mai importante ca oricand, dar in acelasi timp se si afla sub o presiune mai mare ca niciodata. Industria retelisticii a intrat intr-o noua era odata cu introducerea retelelor care functioneaza pe baza de intentie. Networking-ul bazat pe intentie este mai mult decat o tehnologie intrucat reuneste cele mai recente inovatii din domeniu, precum SDN (Software Defined Network), virtualizare, machine learning, model-based APIs si multe inovatii din domeniul securitatii.
Retelele bazate pe intentie abordeaza multitudinea de dispozitive conectate ca pe o singura entitate in asa fel incat sa nu fie necesara configurarea manuala a dispozitivelor individuale. Operatorii de retea nu mai trebuie sa dea comenzi specifice, ci indica o intentie pe care reteaua o traduce in setari specifice. In acelasi timp, reteaua furnizeaza date in timp real pe care le foloseste pentru a se optimiza. Este, astfel, un sistem intuitiv care anticipeaza actiunile, detecteaza si rezolva anomaliile, anuleaza amenintarile in timpul derularii si continua sa se dezvolte si sa invete.
2. Digitalizarea este imposibila fara securitate
Atacurile ransomware au tinut capul de afis in 2017 si raman, in continuare, o provocare majora. Incidentele cibernetice, cum ar fi WannaCry si Nyetya, au aratat cat de repede se raspandesc si cat de mare este impactul unor atacuri care seamana cu ransomware traditional, dar care sunt mult mai distructive. Aceste atacuri anticipeaza ceea ce Cisco numeste „atacuri destruction of service”, care pot fi mult mai daunatoare si care pun afacerile in imposibilitatea de a-si reveni. In 2018 construirea unui atac de tip ransomware va fi mult mai usor de realizat, mai ales in contextul cresterii Ransomware-as-a-Service, care le permite atacatorilor sa lanseze atacuri indiferent de nivelul de competente pe care il au.
In acelasi timp, atacurile traditionale de tip spam, spyware, adware si DDoS (Distributed Denial of Service) sunt din ce in ce mai prezente. Totusi, organizatiile sunt puse in fata unei amenintari chiar mai mari, care nu este insa raportata la adevaratii parametri. Atacurile de tip „business email compromise” (BEC), atacuri de inginerie sociala prin care un email este creat astfel incat sa insele organizatiile sa transfere bani hackerilor, devin din ce in ce mai profitabile.
In acest context, automatizarea, inteligenta artificiala si machine learning vor fi folosite tot mai mult pentru a proteja organizatiile. Timpul redus de detectare este critic pentru a limita spatiul operational pentru hackeri si pentru a minimiza pagubele cauzate. Si, pentru prima data, reteaua poate identifica si diminua efectul malware in traficul criptat, mentinand in acealsi timp caracterul privat.
3. Fa cunostinta cu noul coleg: asistentul virtual
In urmatorii 10 ani, tehnologiile de inteligenta artificiala si machine learning vor schimba modul in care se desfasoara intalnirile de business. In 2018, asistentii virtuali vor gestiona intalnirile prin boti care inteleg limba nativa si contextul. Vor putea intelege si executa instructiuni simple cum ar fi o comanda de genul: „Trimite-i prezentarea lui George!”.
Pana in 2020, asistentii virtuali vor fi capabili sa sumarizeze cele mai importante subiecte discutate intr-o intalnire, iar pana in 2022 nu ar trebui sa ne mire daca asistentul virtual va fi capabil sa selecteze echipele de lucru pentru proiecte, bazandu-se pe obiectivele companiei si pe analiza skill-urilor membrilor echipei.
4. O lume multi-cloud
Despre cloud-ul public se vorbeste deja de aproape un deceniu. In tot acest timp, conceptul a cunoscut o evolutie rapida, de la scepticipsm prin experimentare, la o dezbatere ampla referitoare la cloud-ul public versus cloud-ul privat si care dintre cele doua optiuni este mai buna. In urma dezbaterii, a devenit evident ca marea majoritate a organizatiilor vor folosi cloud-ul. Conform estimarilor Cisco, per total, pana in 2021, 95% din traficul global din centrele de date va proveni din servicii cloud. Un alt lucru care a devenit evident este ca vom folosi atat cloud privat, cat si public.
Desi pare simplu, totusi, gestionarea unui mediu cloud hibrid poate fi costisitor si complex. Exista diferente semnificative intre cloud-ul public si cel privat si este greu sa creezi aplicatii care pot jongla cu usurinta intre aceste medii, lasand deoparte experienta solida pe care o asigura dezvoltatorilor. De exemplu, dezvoltatorii vor sa poata scrie aplicatii pentru cloud-ul public, pentru ca apoi sa le implementeze in cloud-ul privat. Desi e cunoscut faptul ca dezvoltatorii au nevoie de capabilitati specifice cloudului hibrid, echipele de ingineri din industrie trebuie sa colaboreze pentru a dezvolta solutii noi.
5. Lucruri autonome si conectate in proiecte IoT
Aproape ca nu trece nicio zi fara stiri si dezbateri referitoare la vehiculele autonome. Daca vor fi cu adevarat mai putine accidente pe sosele, sau mai multe, cum vor reactiona masinile autonome atunci cand soferii masinilor clasice vor face manevre neasteptate? In acelasi timp, exista un potential foarte mare pentru vehiculele autonome si, de fapt, si pentru alte dispozitive autonome conectate, cum ar fi dronele sau robotii din mediul industrial si proiecte IoT, in special cand sunt combinate cu AI si fog computing. Robotii autonomi care au capabilitati de auto-invatare si auto-mentenanta vor fi folositi in mai multe industrii, de la cea miniera, la managementul deseurilor. In curand, vor deveni colegii nostri.
Poate ca vehiculele autonome nu vor fi inca peste tot, dar ar putea aparea mai intai in aeroporturi sau centre logistice. Dronele au fost super-promovate pentru potentialul comercial sau au fost respinse si incluse in categoria de jucarii high-tech. Dar Internet of Things le-a ajutat sa devina valoroase din punctul de vedere al business-ului. Dronele autonome cu inteligenta artificiala pot alege automat cea mai eficienta ruta de zbor, pe care o pot modifica pentru a evita conditii meteo nefavorabile, copaci, retele de electricitate sau alte obstacole. Companiile de topografie si cartografie pot folosi dronele pentru a obtine informatii, de la distanta, despre portiuni de teren accidentat. Rolul dronelor evolueaza rapid, de la inspectarea conductelor sau a turnurilor de telefonie mobila, la managementul inventarului dintr-un depozit.
6. Cloud-Fog continuum
Fog — asa cum sugereaza termenul — aduce cloud-ul mai aproape de pamant. In combinatie cu IoT, 5G si inteligenta artificiala embedded, le permite lucrurilor, aplicatiilor si dispozitivelor sa se conecteze repede si sa proceseze un volum imens de date, mai repede. In cazul modelului traditional, analiza datelor are loc in cloud. Astazi, fog computing extinde capabilitatile de cloud, pana la limita retelei, acolo unde sunt generate datele.
Pentru a economisi latimea de banda si pentru a asigura procesarea datelor in timp real, nodurile de fog pot sorta un volum mare de date si trimite doar exceptiile spre cloud pentru a continua analiza. In cazurile in care latenta este o problema, nodurile de fog pot genera alerte in timp real provocand actiune imediata.
Tehnologia a cunoscut salturi impresionante in ultimii ani si nu pare sa se opreasca, de la asistenti virtuali, masini autonome la inlocuirea angajatilor cu roboti, planeta trece printr-o noua revolutie industriala in care digitalizarea dicteaza.
Odata cu inovatiile in tehnologie au luat amploare si provocarile privind securitatea. Atacurile cibernetice au provocat pagube serioase anul trecut si se pare ca in 2018 se prognozeaza o crestere de 350% a acestora, conform unui comunicat de presa emis de catre Cisco.
"2017 a adus nenumarate inovatii in tehnologie, dar si provocari. Atacurile ransomware s-au impus anul trecut ca fiind cea mai populara arma pentru atacatorii cibernetici. Anul acesta vor reprezenta in continuare o amenintare considerabila, avand in vedere rata anuala de crestere prognozata de Cisco la 350%. In acest context, securitatea, un subiect fierbinte de cativa ani, ramane in focus atat in Romania, cat si la nivel global", se arata in comunicatul de presa emis de catre Cisco, in care regasim si 6 tendinte tehnologice pentru acest an pe care vi le prezentam mai jos:
6 Tendintele tehnologice pentru acest an
1. Networking bazat pe intentie
In contextul digitalizarii, retelele au devenit mai importante ca oricand, dar in acelasi timp se si afla sub o presiune mai mare ca niciodata. Industria retelisticii a intrat intr-o noua era odata cu introducerea retelelor care functioneaza pe baza de intentie. Networking-ul bazat pe intentie este mai mult decat o tehnologie intrucat reuneste cele mai recente inovatii din domeniu, precum SDN (Software Defined Network), virtualizare, machine learning, model-based APIs si multe inovatii din domeniul securitatii.
Retelele bazate pe intentie abordeaza multitudinea de dispozitive conectate ca pe o singura entitate in asa fel incat sa nu fie necesara configurarea manuala a dispozitivelor individuale. Operatorii de retea nu mai trebuie sa dea comenzi specifice, ci indica o intentie pe care reteaua o traduce in setari specifice. In acelasi timp, reteaua furnizeaza date in timp real pe care le foloseste pentru a se optimiza. Este, astfel, un sistem intuitiv care anticipeaza actiunile, detecteaza si rezolva anomaliile, anuleaza amenintarile in timpul derularii si continua sa se dezvolte si sa invete.
2. Digitalizarea este imposibila fara securitate
Atacurile ransomware au tinut capul de afis in 2017 si raman, in continuare, o provocare majora. Incidentele cibernetice, cum ar fi WannaCry si Nyetya, au aratat cat de repede se raspandesc si cat de mare este impactul unor atacuri care seamana cu ransomware traditional, dar care sunt mult mai distructive. Aceste atacuri anticipeaza ceea ce Cisco numeste „atacuri destruction of service”, care pot fi mult mai daunatoare si care pun afacerile in imposibilitatea de a-si reveni. In 2018 construirea unui atac de tip ransomware va fi mult mai usor de realizat, mai ales in contextul cresterii Ransomware-as-a-Service, care le permite atacatorilor sa lanseze atacuri indiferent de nivelul de competente pe care il au.
In acelasi timp, atacurile traditionale de tip spam, spyware, adware si DDoS (Distributed Denial of Service) sunt din ce in ce mai prezente. Totusi, organizatiile sunt puse in fata unei amenintari chiar mai mari, care nu este insa raportata la adevaratii parametri. Atacurile de tip „business email compromise” (BEC), atacuri de inginerie sociala prin care un email este creat astfel incat sa insele organizatiile sa transfere bani hackerilor, devin din ce in ce mai profitabile.
In acest context, automatizarea, inteligenta artificiala si machine learning vor fi folosite tot mai mult pentru a proteja organizatiile. Timpul redus de detectare este critic pentru a limita spatiul operational pentru hackeri si pentru a minimiza pagubele cauzate. Si, pentru prima data, reteaua poate identifica si diminua efectul malware in traficul criptat, mentinand in acealsi timp caracterul privat.
3. Fa cunostinta cu noul coleg: asistentul virtual
In urmatorii 10 ani, tehnologiile de inteligenta artificiala si machine learning vor schimba modul in care se desfasoara intalnirile de business. In 2018, asistentii virtuali vor gestiona intalnirile prin boti care inteleg limba nativa si contextul. Vor putea intelege si executa instructiuni simple cum ar fi o comanda de genul: „Trimite-i prezentarea lui George!”.
Pana in 2020, asistentii virtuali vor fi capabili sa sumarizeze cele mai importante subiecte discutate intr-o intalnire, iar pana in 2022 nu ar trebui sa ne mire daca asistentul virtual va fi capabil sa selecteze echipele de lucru pentru proiecte, bazandu-se pe obiectivele companiei si pe analiza skill-urilor membrilor echipei.
4. O lume multi-cloud
Despre cloud-ul public se vorbeste deja de aproape un deceniu. In tot acest timp, conceptul a cunoscut o evolutie rapida, de la scepticipsm prin experimentare, la o dezbatere ampla referitoare la cloud-ul public versus cloud-ul privat si care dintre cele doua optiuni este mai buna. In urma dezbaterii, a devenit evident ca marea majoritate a organizatiilor vor folosi cloud-ul. Conform estimarilor Cisco, per total, pana in 2021, 95% din traficul global din centrele de date va proveni din servicii cloud. Un alt lucru care a devenit evident este ca vom folosi atat cloud privat, cat si public.
Desi pare simplu, totusi, gestionarea unui mediu cloud hibrid poate fi costisitor si complex. Exista diferente semnificative intre cloud-ul public si cel privat si este greu sa creezi aplicatii care pot jongla cu usurinta intre aceste medii, lasand deoparte experienta solida pe care o asigura dezvoltatorilor. De exemplu, dezvoltatorii vor sa poata scrie aplicatii pentru cloud-ul public, pentru ca apoi sa le implementeze in cloud-ul privat. Desi e cunoscut faptul ca dezvoltatorii au nevoie de capabilitati specifice cloudului hibrid, echipele de ingineri din industrie trebuie sa colaboreze pentru a dezvolta solutii noi.
5. Lucruri autonome si conectate in proiecte IoT
Aproape ca nu trece nicio zi fara stiri si dezbateri referitoare la vehiculele autonome. Daca vor fi cu adevarat mai putine accidente pe sosele, sau mai multe, cum vor reactiona masinile autonome atunci cand soferii masinilor clasice vor face manevre neasteptate? In acelasi timp, exista un potential foarte mare pentru vehiculele autonome si, de fapt, si pentru alte dispozitive autonome conectate, cum ar fi dronele sau robotii din mediul industrial si proiecte IoT, in special cand sunt combinate cu AI si fog computing. Robotii autonomi care au capabilitati de auto-invatare si auto-mentenanta vor fi folositi in mai multe industrii, de la cea miniera, la managementul deseurilor. In curand, vor deveni colegii nostri.
Poate ca vehiculele autonome nu vor fi inca peste tot, dar ar putea aparea mai intai in aeroporturi sau centre logistice. Dronele au fost super-promovate pentru potentialul comercial sau au fost respinse si incluse in categoria de jucarii high-tech. Dar Internet of Things le-a ajutat sa devina valoroase din punctul de vedere al business-ului. Dronele autonome cu inteligenta artificiala pot alege automat cea mai eficienta ruta de zbor, pe care o pot modifica pentru a evita conditii meteo nefavorabile, copaci, retele de electricitate sau alte obstacole. Companiile de topografie si cartografie pot folosi dronele pentru a obtine informatii, de la distanta, despre portiuni de teren accidentat. Rolul dronelor evolueaza rapid, de la inspectarea conductelor sau a turnurilor de telefonie mobila, la managementul inventarului dintr-un depozit.
6. Cloud-Fog continuum
Fog — asa cum sugereaza termenul — aduce cloud-ul mai aproape de pamant. In combinatie cu IoT, 5G si inteligenta artificiala embedded, le permite lucrurilor, aplicatiilor si dispozitivelor sa se conecteze repede si sa proceseze un volum imens de date, mai repede. In cazul modelului traditional, analiza datelor are loc in cloud. Astazi, fog computing extinde capabilitatile de cloud, pana la limita retelei, acolo unde sunt generate datele.
Pentru a economisi latimea de banda si pentru a asigura procesarea datelor in timp real, nodurile de fog pot sorta un volum mare de date si trimite doar exceptiile spre cloud pentru a continua analiza. In cazurile in care latenta este o problema, nodurile de fog pot genera alerte in timp real provocand actiune imediata.