Minciuna are picioare lungi, cel puţin pe internet, conform unui nou studiu realizat de revista Science care ajunge la concluzia că informaţiile false ('fake news') circulă mai rapid în mediul online decât informaţiile adevărate, iar pentru aceasta sunt responsabili mai degrabă utilizatorii de internet decât programele bot.
Cercetarea a acoperit perioada 2006-2017 şi a analizat 126.000 de informaţii, false şi adevărate, distribuite pe Twitter de 3 milioane de persoane de peste 4,5 milioane de ori.
Pentru a distinge în mod eficace între informaţiile adevărate şi false, echipa studiului s-a bazat pe munca a şase organizaţii independente de verificare a faptelor.
Informaţiile false sunt, în medie, răspândite mai rapid şi mai mult decât cele adevărate, potrivit cercetătorilor de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), realizatorii studiului.
În medie, informaţiile adevărate au nevoie de şase ori mai mult timp decât informaţiile false pentru a ajunge la 1.500 de persoane, potrivit analizei acestora.
Decalajul este chiar mai mare pentru informaţiile cu conţinut politic decât pentru cele legate de terorism, dezastre naturale, ştiinţă, legende urbane sau ştiri financiare.
Cercetătorii au subliniat că pentru această diferenţă responsabili sunt utilizatorii de internet, nu programele bot.
Astfel, în timp ce mulţi se îngrijorează de răspândirea informaţiilor false cu ajutorul programelor bot - programe care efectuează o activitate automată - studiul arată că răspândirea acestora are la origine într-o mai mare măsură acţiunea umană.
Această propensiune pentru diseminarea informaţiilor false ar fi în principal legată, potrivit studiului, de noutatea acestor informaţii şi de capacitatea lor de a surprinde cititorii într-o măsură mai mare decât informaţiile adevărate.
De asemenea, se pare că acele conturi de Twitter care publică informaţii false au în medie mai puţini abonaţi, urmăresc mai puţine conturi şi sunt mai puţin active decât cele care postează informaţii adevărate.
Folosirea programelor bot au fost evocată în detaliu de ancheta procurorului special american Robert Mueller privind ingerinţa Rusiei în procesul electoral din SUA în timpul campaniei prezidenţiale din 2016.
Aceste programe ar fi fost folosite, potrivit anchetei, pentru a favoriza alegerea miliardarului republican Donald Trump şi pentru a accentua polarizarea populaţiei americane.
În acest context, la sfârşitul lunii februarie, Twitter a lansat noi reguli menite să limiteze influenţa programelor bot asupra funcţionării reţelei de socializare.
Minciuna are picioare lungi, cel puţin pe internet, conform unui nou studiu realizat de revista Science care ajunge la concluzia că informaţiile false ('fake news') circulă mai rapid în mediul online decât informaţiile adevărate, iar pentru aceasta sunt responsabili mai degrabă utilizatorii de internet decât programele bot.
Cercetarea a acoperit perioada 2006-2017 şi a analizat 126.000 de informaţii, false şi adevărate, distribuite pe Twitter de 3 milioane de persoane de peste 4,5 milioane de ori.
Pentru a distinge în mod eficace între informaţiile adevărate şi false, echipa studiului s-a bazat pe munca a şase organizaţii independente de verificare a faptelor.
Informaţiile false sunt, în medie, răspândite mai rapid şi mai mult decât cele adevărate, potrivit cercetătorilor de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), realizatorii studiului.
În medie, informaţiile adevărate au nevoie de şase ori mai mult timp decât informaţiile false pentru a ajunge la 1.500 de persoane, potrivit analizei acestora.
Decalajul este chiar mai mare pentru informaţiile cu conţinut politic decât pentru cele legate de terorism, dezastre naturale, ştiinţă, legende urbane sau ştiri financiare.
Cercetătorii au subliniat că pentru această diferenţă responsabili sunt utilizatorii de internet, nu programele bot.
Astfel, în timp ce mulţi se îngrijorează de răspândirea informaţiilor false cu ajutorul programelor bot - programe care efectuează o activitate automată - studiul arată că răspândirea acestora are la origine într-o mai mare măsură acţiunea umană.
Această propensiune pentru diseminarea informaţiilor false ar fi în principal legată, potrivit studiului, de noutatea acestor informaţii şi de capacitatea lor de a surprinde cititorii într-o măsură mai mare decât informaţiile adevărate.
De asemenea, se pare că acele conturi de Twitter care publică informaţii false au în medie mai puţini abonaţi, urmăresc mai puţine conturi şi sunt mai puţin active decât cele care postează informaţii adevărate.
Folosirea programelor bot au fost evocată în detaliu de ancheta procurorului special american Robert Mueller privind ingerinţa Rusiei în procesul electoral din SUA în timpul campaniei prezidenţiale din 2016.
Aceste programe ar fi fost folosite, potrivit anchetei, pentru a favoriza alegerea miliardarului republican Donald Trump şi pentru a accentua polarizarea populaţiei americane.
În acest context, la sfârşitul lunii februarie, Twitter a lansat noi reguli menite să limiteze influenţa programelor bot asupra funcţionării reţelei de socializare.