Mai demult, Raluca Mohanu scria pe PortalHR despre Generația Y a cărei prezență este din ce în ce mai clar conturata și în organizațiile de pe plan local. Inițiativa ei ni s-a părut cu atât mai interesantă cu cât în vest generația Y s-a bucurat de multă și, am spune noi, binemeritată atenție (un lucru la care paradigma noastră culturală mai are de lucrat).
Nu e prima dată când ne punem problema care este valoarea generației noi și cine are nevoie de ea, motiv pentru care articolul de pe Harvard Business Review pe care vi-l recomandăm azi ne-a oferit câteva clarificari de care credem ca este categoric nevoie și la noi. Vineet Nayar, CEO la HCL Technologies (despre ale cărui idei am mai vorbit și în acest articol despre răsturnarea supremației clientului asupra angajatului), analizează obiceiuri de gândire și abordări diferite ale generației Y (“The Millenials”) al cărei efect asupra mediului organizațional actual nu mai poate fi ignorat.
Iată câteva din ideile care ne-au atras atenția și care, credem noi, completează o imagine și susțin o ipoteză: nu doar avem nevoie de generația noua, ignorând-o nu avem decât de pierdut.
1. Au tendința să pună mereu sub semnul întrebării modul în care sunt făcute lucrurile și sunt mult mai puțin dispuși să urmeze instrucțiuni standard.
2. Obișnuiți cu meritocrația universului online, trebuie să facă adesea față unui mediu cu ierarhii rigide.
3. Dacă li s-ar permite să implementeze schimbări în strategia de management a organizației, este foarte probabil că acestea ar fi legate de: democratizarea modului de alegere a liderilor, creșterea gradului de libertate acordat angajaților în ceea ce privește organizarea timpului și muncii lor, dezvoltarea unor modalități constructive de evitare a barierelor în comunicare, renunțarea la schimbări incrementale și susținerea inițiativelor radicale.
Autorul are încredere în Generația Y nu doar în virtutea unor intuiții de manager experimentat, ci pe baza unor proiecte în care i-a văzut funcționând și gândind. Este încântat de indignarea pe care aceștia o manifestă vizavi de inerții și management tradițional și consideră ca avem șanse mari ca generația care le urmează, Generatia F (Facebook) să impună experimentarea ca practică esențiala a managementului de succes.
Citește tot articolul Letting Generation Y Lead a Management Makeover și spune-ne tu cât capital de încredere crezi că ar trebui acordat generației noi și de ce.
Mai demult, Raluca Mohanu scria pe PortalHR despre Generația Y a cărei prezență este din ce în ce mai clar conturata și în organizațiile de pe plan local. Inițiativa ei ni s-a părut cu atât mai interesantă cu cât în vest generația Y s-a bucurat de multă și, am spune noi, binemeritată atenție (un lucru la care paradigma noastră culturală mai are de lucrat).
Nu e prima dată când ne punem problema care este valoarea generației noi și cine are nevoie de ea, motiv pentru care articolul de pe Harvard Business Review pe care vi-l recomandăm azi ne-a oferit câteva clarificari de care credem ca este categoric nevoie și la noi. Vineet Nayar, CEO la HCL Technologies (despre ale cărui idei am mai vorbit și în acest articol despre răsturnarea supremației clientului asupra angajatului), analizează obiceiuri de gândire și abordări diferite ale generației Y (“The Millenials”) al cărei efect asupra mediului organizațional actual nu mai poate fi ignorat.
Iată câteva din ideile care ne-au atras atenția și care, credem noi, completează o imagine și susțin o ipoteză: nu doar avem nevoie de generația noua, ignorând-o nu avem decât de pierdut.
1. Au tendința să pună mereu sub semnul întrebării modul în care sunt făcute lucrurile și sunt mult mai puțin dispuși să urmeze instrucțiuni standard.
2. Obișnuiți cu meritocrația universului online, trebuie să facă adesea față unui mediu cu ierarhii rigide.
3. Dacă li s-ar permite să implementeze schimbări în strategia de management a organizației, este foarte probabil că acestea ar fi legate de: democratizarea modului de alegere a liderilor, creșterea gradului de libertate acordat angajaților în ceea ce privește organizarea timpului și muncii lor, dezvoltarea unor modalități constructive de evitare a barierelor în comunicare, renunțarea la schimbări incrementale și susținerea inițiativelor radicale.
Autorul are încredere în Generația Y nu doar în virtutea unor intuiții de manager experimentat, ci pe baza unor proiecte în care i-a văzut funcționând și gândind. Este încântat de indignarea pe care aceștia o manifestă vizavi de inerții și management tradițional și consideră ca avem șanse mari ca generația care le urmează, Generatia F (Facebook) să impună experimentarea ca practică esențiala a managementului de succes.
Citește tot articolul Letting Generation Y Lead a Management Makeover și spune-ne tu cât capital de încredere crezi că ar trebui acordat generației noi și de ce.