O şcoală de film prestigioasă nu garantează nimănui că va face filme bune. Însă poate garanta că le va face cel puţin corect. De la bucătăria tehnică, la abordarea unui scenariu, analiza unui film, lucrul cu echipa sau incursiuni în istoria cinematografiei – câţiva ani de studiu te pot transforma într-un bun profesionist. Ceea ce nu e puţin (gândiţi-vă doar la sunetul din majoritatea filmelor româneşti).
Nu există ierarhii întocmite de o autoritate anume când vine vorba de şcoli de film. Există însă absolvenţi faimoşi care le laudă, programe riguroase care le dau de furcă studenţilor, laboratoare şi echipamente performante, arhive în care te poţi afunda luni în şir, colaborări cu marile studiouri, teste dificile. Prin comparaţie, cel puţin din punct de vedere tehnic, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) e la ani-lumină depărtare de celebrele La Femis, University of Southern California sau FAMU din Praga.
De curând „The Hollywood Reporter” a întocmit un clasament a celor mai bune 25 de şcoli de film, punând accent pe cele americane. Consultând alte ierarhii şi studii, Filmreporter.ro vă prezintă lista celor mai bine cotate 10 şcoli de film din lume.
University of Southern California – School of Cinematic Arts
Rivalizează puternic cu American Film Institute, însă rămâne cea mai bogată şcoală de film din lume, cu dotări la nivelul marilor studiouri americane (care sunt la o aruncătură de băţ). E marea fabrică de profesionişti ai Hollywood-ului – regizori, producători, scenarişti, directori de imagine, sunetişti, animatori, agenţi etc. Ţinând cont că 10.000 de foşti absolvenţi, acum oameni de succes în industrie, donează milioane de dolari frecvent, şcoala are toate şansele să-şi păstreze tronul. Numai George Lucas i-a făcut USC-ului un cadou de 175 de milioane de dolari. Foarte des, foştii studenţi ţin cursuri şi seminarii pentru noile generaţii. Printre licenţiaţii celebri ai USC se află şi Judd Apatow, Ron Howard, Lee Unrich (Toy Story) sau Robert Zemeckis.
Costurile sunt cam piperate pentru partea de lume în care ne aflăm, însă suportabile pentru cei din SUA: 42 000 de dolari taxa anuală, care include cazarea şi masa.
American Film Institute – Center for Advanced Film and Television Studies
Nu are banii USC-ului, însă e mult mai pretenţioasă cu cei care îi calcă pragul. Procesul de selecţie este foarte riguros, numărul studenţilor e restrâns (de obicei, e vorba de oameni care au mai trecut printr-o universitate), iar lista de profesori şi speakeri e extrem de selectivă. Se spune adesea că AFI e „şcoala autorilor”. Cum David Lynch, Terrence Malick şi Darren Aronofsky au studiat aici, supranumele nu pare deloc gratuit (Lynch declara că n-ar fi făcut nimic dacă n-ar fi trecut prin AFI).
Cursurile ţin doi ani – regie, producţie, scenariu etc. -, iar la finalul lor studenţilor li se dă libertatea de a-şi alege un film de licenţă, 13.500 de dolari şi permisiunea de a distribui actori membri ai SAG (Screen Actors Guild).
Taxa este de 38 416 dolari în primul an, 37.112 în al doilea, plus 8 033 de dolari pentru teza de licenţă.
New York University Tisch School of the Arts
Este şcoala lui Martin Scorsese, Joel Coen, Philip Seymour Hoffman, Oliver Stone, Charlie Kaufmann, Todd Phillips, James Franco sau Spike Lee. A trecut pe acolo şi Woody Allen, dar nu şi-a terminat studiile. E varianta lui USC de pe coasta de est, ca prestigiu, dar mai intelectualizată şi mai axată pe cinema-ul de autor şi actorie, extrem de selectivă cu studenţii şi foarte riguroasă.
Din peste 900 de aplicanţi, doar 16 reuşesc să intre anual la departamentul de actorie (Graduate Acting Program), de pildă. 200 000 de dolari sunt totodată puşi în joc pentru filmul de debut al unuia dintre absolvenţi. Înfiinţată în 1965, NYU Tisch School of the Arts are cinci divizii, 14 programe de studiu (inclusiv una pentru arhivarea şi prezervarea peliculelor) şi o filială în Singapore, care oferă diplome în animaţie, artă digitală, producţie de film şi dramatic writing.
Taxa este 45 674 de dolari.
La Fémis – Ecole Nationale Supérieure Des Métiers De L’image Et Du Son
Moştenitoarea vechiului Institut des Hautes Etudes Cinématographiques (IDHEC), La Femis are doar 25 de ani de existenţă sub actuala formă şi denumire, suficient cât să-şi consolideze renumele. La Femis este una dintre cele mai exigente şcoli de film din lume, atât de exigentă încât doar 3% dintre cei care aplică sunt acceptaţi. Pe cele circa 40 de locuri scoase anual la concurs candidează câteva mii de tineri. Obligatorii pentru înscriere sunt diploma de bac şi doi ani de studii superioare (încheiate sau nu), iar concursul efectiv are trei etape distincte (unele eliminatorii), scrise şi orale, în care candidaţii sunt puşi, contra cronometru, să redacteze un treatment, să filmeze o scenă, să analizeze un film sau să organizeze un decor după o temă dată.
Printre cei care au absolvenit La fémis sau IDHEC se numără Jean-Jacques Annaud, François Ozon, Patrice Leconte, Louis Malle, Claude Miller şiAlain Resnais.
Fiind o universitate de stat, taxa este simbolică pentru cetăţenii francezi – circa 500 de euro. Pentru cei străini, însă, urcă la peste 15.000.
FAMU – Şcoala de Film şi Televiziune a Academiei de Artele Spectacolului din Praga
Este una dintre cele mai vechi şi prestigioase şcoli de film din lume (a fost creată după cel de-al doilea război mondial, în 1946). Aici s-au format Milos Forman, Jiri Menzel, Věra Chytilová sau Emir Kusturica. Nu are echipament foarte performant, însă are programe de studiu foarte bine puse la punct, axate pe exerciţiu creativ, interpretare, analiză, găsirea propriei voci, fie că e vorba de scenariu, regie sau imagine.
Limba cehă limitează accesul străinilor, care au totuşi la dispoziţie un program în limba engleză, extins la toate cele nouă departamente ale FAMU. Ulrich Seidl, de pildă, predă aici.
Studenţii cehi nu plătesc taxe, iar cei străini, în funcţie de program.
University of California Los Angeles – School of Theater, Film and Television
Ca dotare, UCLA a încercat dintotdeauna să ajungă din urmă University of Southern California. După cum remarcă „The Hollywood Reporter”, şcoala are o vibraţie distinctă, multiculturală, iar marele ei avantaj este taxa mult mai scăzută decât la primele două amintite (între 12.000 de dolari – pentru rezidenţii din California – şi 35.000, pentru cei veniţi din alte state). Francis Ford Coppola, Alexander Payne, Gore Verbinski, Ben Stiller, Tim Robbins şi, în anii 50 – James Dean, şi-au făcut lecţiile la UCLA.
The National Film and Television School – Marea Britanie
Se spune că NFTS este una dintre puţinele şcoli de film din lume care îi poate garanta, aproape fiecărui absolvent, un job la ieşire. Preşedintele board-ului este lordul Richard Attenborough, iar printre cei de la catedră figurează Stephen Frears. Şcoala are deal-uri cu BBC, Channel 4 şi studiourile Pinewood (e situată în apropierea lor, la Beaconsfield), iar studenţii sunt angrenaţi din primul an în munca „reală”. Diplomele pentru cele peste 15 specializări (inclusiv efecte vizuale) se obţin în 2 ani. Recent, şcoala s-a mutat într-o nouă clădire şi şi-a înnoit întreg echipamentul.
La capitolul „alumni” celebri apar Lynne Ramsey, Roger Deakins sau David Yates (Harry Potter).
Britanicii plătesc o taxă de studiu de 14 300 de dolari, iar străinii, una de 32 000.
Academia de Film din Beijing
Dacă e să ne luăm după numărul de candidaţi şi cel de studenţi, Academia de Film din Beijing pare cea mai pretenţioasă din lume. În fiecare an, circa 100.000 de tineri, majoritatea chinezi, aplică pe cele 500 de locuri disponibile, deci rata admişilor ar fi undeva la 0.5%. Pentru că lucrează îndeaproape cu Beijing Film Studio, furnizează anual forţă de muncă proaspătă pentru uriaşa piaţă de film şi televiziune din China.
Înfiinţată în 1950, e cea mai mare şcoală de cinema din Asia. Programele acoperă toate domeniile, de la scenariu şi actorie la animaţie şi efecte speciale. Există şi câteva cursuri pentru studenţii străini, în limba engleză. Printre absolvenţi: Zhang Yimou, Chen Kaige, Jia Zhangke, Wang Xiaoshuai, Zhang Yuan.
Taxele sunt minuscule, comparativ cu cele americane: între 1200 şi 1500 de dolari pe an pentru chinezi şi între 6000 şi 8000 pentru cei străini.
Columbia University School of the Arts
Una dintre cele mai renumite şcoli de film din lume, cu o listă lungă de foşti studenţi de succes. Bogdan George Apetri, regizorul filmului Periferic, a absolvit Columbia, iar Andrei Şerban a predat teatru acolo. Tot la catedră se află şi James Schamus, preşedintele Focus Features (Lost in Translation, Milk, Eternal Sunshine of the Spotless Mind, The Pianist etc.), Milos Forman şi Mira Nair. E o combinaţie de bani hollywoodieni şi spirit indie care a propulsat regizori precum Kathryn Bigelow (The Hurt Locker), Lisa Cholodenko (The Kids Are All Right), James Mangold (Walk the Line).
Taxe anuale, între 44.000 şi 50.000 de dolari.
London Film School
Din 1956 încoace, mii de studenţi au învăţat cinema în această şcoală privată londoneză. 70% dintre ei sunt străini. La finalul fiecărui an, 170 de filme ies gata de proiecţie din mâinile studenţilor, iar multe dintre ele fac traseul festivalurilor. Numai în 2007, după calculele LFS, peliculele studenţilor au circulat în peste 100 de festivaluri. Michael Mann, Mike Leigh şi Duncan Jones i-au trecut pragul.
Cei doi ani de studii postuniversitare costă circa 50.000 de dolari.
O şcoală de film prestigioasă nu garantează nimănui că va face filme bune. Însă poate garanta că le va face cel puţin corect. De la bucătăria tehnică, la abordarea unui scenariu, analiza unui film, lucrul cu echipa sau incursiuni în istoria cinematografiei – câţiva ani de studiu te pot transforma într-un bun profesionist. Ceea ce nu e puţin (gândiţi-vă doar la sunetul din majoritatea filmelor româneşti).
Nu există ierarhii întocmite de o autoritate anume când vine vorba de şcoli de film. Există însă absolvenţi faimoşi care le laudă, programe riguroase care le dau de furcă studenţilor, laboratoare şi echipamente performante, arhive în care te poţi afunda luni în şir, colaborări cu marile studiouri, teste dificile. Prin comparaţie, cel puţin din punct de vedere tehnic, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) e la ani-lumină depărtare de celebrele La Femis, University of Southern California sau FAMU din Praga.
De curând „The Hollywood Reporter” a întocmit un clasament a celor mai bune 25 de şcoli de film, punând accent pe cele americane. Consultând alte ierarhii şi studii, Filmreporter.ro vă prezintă lista celor mai bine cotate 10 şcoli de film din lume.
University of Southern California – School of Cinematic Arts
Rivalizează puternic cu American Film Institute, însă rămâne cea mai bogată şcoală de film din lume, cu dotări la nivelul marilor studiouri americane (care sunt la o aruncătură de băţ). E marea fabrică de profesionişti ai Hollywood-ului – regizori, producători, scenarişti, directori de imagine, sunetişti, animatori, agenţi etc. Ţinând cont că 10.000 de foşti absolvenţi, acum oameni de succes în industrie, donează milioane de dolari frecvent, şcoala are toate şansele să-şi păstreze tronul. Numai George Lucas i-a făcut USC-ului un cadou de 175 de milioane de dolari. Foarte des, foştii studenţi ţin cursuri şi seminarii pentru noile generaţii. Printre licenţiaţii celebri ai USC se află şi Judd Apatow, Ron Howard, Lee Unrich (Toy Story) sau Robert Zemeckis.
Costurile sunt cam piperate pentru partea de lume în care ne aflăm, însă suportabile pentru cei din SUA: 42 000 de dolari taxa anuală, care include cazarea şi masa.
American Film Institute – Center for Advanced Film and Television Studies
Nu are banii USC-ului, însă e mult mai pretenţioasă cu cei care îi calcă pragul. Procesul de selecţie este foarte riguros, numărul studenţilor e restrâns (de obicei, e vorba de oameni care au mai trecut printr-o universitate), iar lista de profesori şi speakeri e extrem de selectivă. Se spune adesea că AFI e „şcoala autorilor”. Cum David Lynch, Terrence Malick şi Darren Aronofsky au studiat aici, supranumele nu pare deloc gratuit (Lynch declara că n-ar fi făcut nimic dacă n-ar fi trecut prin AFI).
Cursurile ţin doi ani – regie, producţie, scenariu etc. -, iar la finalul lor studenţilor li se dă libertatea de a-şi alege un film de licenţă, 13.500 de dolari şi permisiunea de a distribui actori membri ai SAG (Screen Actors Guild).
Taxa este de 38 416 dolari în primul an, 37.112 în al doilea, plus 8 033 de dolari pentru teza de licenţă.
New York University Tisch School of the Arts
Este şcoala lui Martin Scorsese, Joel Coen, Philip Seymour Hoffman, Oliver Stone, Charlie Kaufmann, Todd Phillips, James Franco sau Spike Lee. A trecut pe acolo şi Woody Allen, dar nu şi-a terminat studiile. E varianta lui USC de pe coasta de est, ca prestigiu, dar mai intelectualizată şi mai axată pe cinema-ul de autor şi actorie, extrem de selectivă cu studenţii şi foarte riguroasă.
Din peste 900 de aplicanţi, doar 16 reuşesc să intre anual la departamentul de actorie (Graduate Acting Program), de pildă. 200 000 de dolari sunt totodată puşi în joc pentru filmul de debut al unuia dintre absolvenţi. Înfiinţată în 1965, NYU Tisch School of the Arts are cinci divizii, 14 programe de studiu (inclusiv una pentru arhivarea şi prezervarea peliculelor) şi o filială în Singapore, care oferă diplome în animaţie, artă digitală, producţie de film şi dramatic writing.
Taxa este 45 674 de dolari.
La Fémis – Ecole Nationale Supérieure Des Métiers De L’image Et Du Son
Moştenitoarea vechiului Institut des Hautes Etudes Cinématographiques (IDHEC), La Femis are doar 25 de ani de existenţă sub actuala formă şi denumire, suficient cât să-şi consolideze renumele. La Femis este una dintre cele mai exigente şcoli de film din lume, atât de exigentă încât doar 3% dintre cei care aplică sunt acceptaţi. Pe cele circa 40 de locuri scoase anual la concurs candidează câteva mii de tineri. Obligatorii pentru înscriere sunt diploma de bac şi doi ani de studii superioare (încheiate sau nu), iar concursul efectiv are trei etape distincte (unele eliminatorii), scrise şi orale, în care candidaţii sunt puşi, contra cronometru, să redacteze un treatment, să filmeze o scenă, să analizeze un film sau să organizeze un decor după o temă dată.
Printre cei care au absolvenit La fémis sau IDHEC se numără Jean-Jacques Annaud, François Ozon, Patrice Leconte, Louis Malle, Claude Miller şiAlain Resnais.
Fiind o universitate de stat, taxa este simbolică pentru cetăţenii francezi – circa 500 de euro. Pentru cei străini, însă, urcă la peste 15.000.
FAMU – Şcoala de Film şi Televiziune a Academiei de Artele Spectacolului din Praga
Este una dintre cele mai vechi şi prestigioase şcoli de film din lume (a fost creată după cel de-al doilea război mondial, în 1946). Aici s-au format Milos Forman, Jiri Menzel, Věra Chytilová sau Emir Kusturica. Nu are echipament foarte performant, însă are programe de studiu foarte bine puse la punct, axate pe exerciţiu creativ, interpretare, analiză, găsirea propriei voci, fie că e vorba de scenariu, regie sau imagine.
Limba cehă limitează accesul străinilor, care au totuşi la dispoziţie un program în limba engleză, extins la toate cele nouă departamente ale FAMU. Ulrich Seidl, de pildă, predă aici.
Studenţii cehi nu plătesc taxe, iar cei străini, în funcţie de program.
University of California Los Angeles – School of Theater, Film and Television
Ca dotare, UCLA a încercat dintotdeauna să ajungă din urmă University of Southern California. După cum remarcă „The Hollywood Reporter”, şcoala are o vibraţie distinctă, multiculturală, iar marele ei avantaj este taxa mult mai scăzută decât la primele două amintite (între 12.000 de dolari – pentru rezidenţii din California – şi 35.000, pentru cei veniţi din alte state). Francis Ford Coppola, Alexander Payne, Gore Verbinski, Ben Stiller, Tim Robbins şi, în anii 50 – James Dean, şi-au făcut lecţiile la UCLA.
The National Film and Television School – Marea Britanie
Se spune că NFTS este una dintre puţinele şcoli de film din lume care îi poate garanta, aproape fiecărui absolvent, un job la ieşire. Preşedintele board-ului este lordul Richard Attenborough, iar printre cei de la catedră figurează Stephen Frears. Şcoala are deal-uri cu BBC, Channel 4 şi studiourile Pinewood (e situată în apropierea lor, la Beaconsfield), iar studenţii sunt angrenaţi din primul an în munca „reală”. Diplomele pentru cele peste 15 specializări (inclusiv efecte vizuale) se obţin în 2 ani. Recent, şcoala s-a mutat într-o nouă clădire şi şi-a înnoit întreg echipamentul.
La capitolul „alumni” celebri apar Lynne Ramsey, Roger Deakins sau David Yates (Harry Potter).
Britanicii plătesc o taxă de studiu de 14 300 de dolari, iar străinii, una de 32 000.
Academia de Film din Beijing
Dacă e să ne luăm după numărul de candidaţi şi cel de studenţi, Academia de Film din Beijing pare cea mai pretenţioasă din lume. În fiecare an, circa 100.000 de tineri, majoritatea chinezi, aplică pe cele 500 de locuri disponibile, deci rata admişilor ar fi undeva la 0.5%. Pentru că lucrează îndeaproape cu Beijing Film Studio, furnizează anual forţă de muncă proaspătă pentru uriaşa piaţă de film şi televiziune din China.
Înfiinţată în 1950, e cea mai mare şcoală de cinema din Asia. Programele acoperă toate domeniile, de la scenariu şi actorie la animaţie şi efecte speciale. Există şi câteva cursuri pentru studenţii străini, în limba engleză. Printre absolvenţi: Zhang Yimou, Chen Kaige, Jia Zhangke, Wang Xiaoshuai, Zhang Yuan.
Taxele sunt minuscule, comparativ cu cele americane: între 1200 şi 1500 de dolari pe an pentru chinezi şi între 6000 şi 8000 pentru cei străini.
Columbia University School of the Arts
Una dintre cele mai renumite şcoli de film din lume, cu o listă lungă de foşti studenţi de succes. Bogdan George Apetri, regizorul filmului Periferic, a absolvit Columbia, iar Andrei Şerban a predat teatru acolo. Tot la catedră se află şi James Schamus, preşedintele Focus Features (Lost in Translation, Milk, Eternal Sunshine of the Spotless Mind, The Pianist etc.), Milos Forman şi Mira Nair. E o combinaţie de bani hollywoodieni şi spirit indie care a propulsat regizori precum Kathryn Bigelow (The Hurt Locker), Lisa Cholodenko (The Kids Are All Right), James Mangold (Walk the Line).
Taxe anuale, între 44.000 şi 50.000 de dolari.
London Film School
Din 1956 încoace, mii de studenţi au învăţat cinema în această şcoală privată londoneză. 70% dintre ei sunt străini. La finalul fiecărui an, 170 de filme ies gata de proiecţie din mâinile studenţilor, iar multe dintre ele fac traseul festivalurilor. Numai în 2007, după calculele LFS, peliculele studenţilor au circulat în peste 100 de festivaluri. Michael Mann, Mike Leigh şi Duncan Jones i-au trecut pragul.
Cei doi ani de studii postuniversitare costă circa 50.000 de dolari.