Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (MADRM) prognozează în acest an, la nivel de ţară, o recoltă de grâu de până la 600 mii de tone, a estimat ministrul de resort Ion Perju, în cadrul unei şedinţe privind situația în sector, în contextul secetei hidrologice înregistrate, convocate de prim-ministrul Ion Chicu, transmite MOLDPRES.
„Am avut mai multe ședințe de lucru cu producătorii și cercetătorii din domeniu, inclusiv în cadrul vizitelor din teritoriu, cu care am discutat situația din agricultură, generată de seceta severă din toamna – primăvara anului agricol 2019 – 2020, calamitățile meteorologice, precum și măsurile de redresare ce se impun. Conform datelor prezentate de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, la începutul lunii mai, pe întreg teritoriul țării au căzut precipitații în medie până la 80 mm, cu depășirea mediei lunare multianuale. Astfel, situația pe terenurile însămânțate s-a ameliorat, atât datorită ploilor, cât și a măsurilor agrotehnice efectuate de producători. O parte însemnată a semănăturilor își revin integral sau parțial, fapt ce permite revizuirea prognozei de recoltă globală până la o variantă optimistă de 600 mii de tone”, a subliniat ministrul Agriculturii.
Totodată, Perju a informat despre faptul că în anul agricol 2019–2020 au fost însămânțate cu culturi de toamnă circa 415 mii de hectare. Seceta și înghețurile de primăvară au afectat circa 215 mii ha: în proporție de 25% în nord și până la 60-80% în centru și sud, conform datelor oferite de direcțiile raionale pentru agricultură și alimentație. De asemenea, circa 19 mii ha de terenuri au fost puternic afectate, dintre care 10,3 mii ha de grâu au fost reînsămânțate.
Cu referire la sub-sectorul horticol, oficialul a menţionat că înghețurile de primăvară au afectat până la 80% din suprafețe: cais - 70-80%; piersic - 50%; cireș - 40-50%; măr - 25%. Conform prognozelor, recolta globală de fructe, inclusiv recolta de struguri, în acest an va fi diminuată cu 15-20%, comparativ cu media ultimilor trei ani. Recolta globală de legume va fi la nivelul ultimilor ani, cu un spor semnificativ a producției pe teren protejat, reieșind din specificul că aceste suprafețe de obicei sunt irigate.
În cadrul ședinței a fost discutată şi necesitatea creării unui mecanism viabil și accesibil de asigurări în agricultură, posibilitatea eșalonării plăților pentru proiectele de susținere în agricultură, recuperarea TVA, subvenționarea dobânzilor la credite oferite de instituțiile bancare și cele non-bancare, posibilitatea de a folosi apele subterane pentru irigarea prin picurare, precum și introducerea unor abordări noi în modelele de subvenționare în agricultură. În context, Ion Perju a precizat că MADRM a elaborat un Plan de acțiuni cu propuneri concrete de atenuare a consecințelor calamităților naturale și susținere a agenților economici din sector, cu solicitarea de implicare a tuturor instituțiilor statului ce au tangență.
La rândul său, prim-ministrul a anunțat intenția Guvernului de a susține crearea unui mecanism accesibil de asigurare în agricultură și propunerile de a subvenționa, din fondurile Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, proiecte bazate pe tehnologii moderne în agricultură.
„Am elaborat și am aprobat un set de măsuri menite să susțină afacerile, inclusiv în agricultură. Subvenționarea dobânzilor pentru credite și recuperarea TVA sunt unele din ele. Rog MADRM și Ministerul Finanțelor să organizeze sesiuni de instruiri în regiunile țării pentru a informa agricultorii cum pot beneficia de instrumentele existente și cele în proces de elaborare. Susțin ideea creării fondului semincer de rezervă și cred că trebuie să dezvoltăm capacitățile de producere a semințelor autohtone”, a relevat Ion Chicu.
Sectorul agricol din Republica Moldova a fost afectat de secetă, care s-a înregistrat încă din toamna anului trecut, precum şi de lipsa zăpezii, iarna. De asemenea, mare parte din primăvara curentă a fost determinată de Cod Galben de secetă hidrologică.
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului (MADRM) prognozează în acest an, la nivel de ţară, o recoltă de grâu de până la 600 mii de tone, a estimat ministrul de resort Ion Perju, în cadrul unei şedinţe privind situația în sector, în contextul secetei hidrologice înregistrate, convocate de prim-ministrul Ion Chicu, transmite MOLDPRES.
„Am avut mai multe ședințe de lucru cu producătorii și cercetătorii din domeniu, inclusiv în cadrul vizitelor din teritoriu, cu care am discutat situația din agricultură, generată de seceta severă din toamna – primăvara anului agricol 2019 – 2020, calamitățile meteorologice, precum și măsurile de redresare ce se impun. Conform datelor prezentate de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, la începutul lunii mai, pe întreg teritoriul țării au căzut precipitații în medie până la 80 mm, cu depășirea mediei lunare multianuale. Astfel, situația pe terenurile însămânțate s-a ameliorat, atât datorită ploilor, cât și a măsurilor agrotehnice efectuate de producători. O parte însemnată a semănăturilor își revin integral sau parțial, fapt ce permite revizuirea prognozei de recoltă globală până la o variantă optimistă de 600 mii de tone”, a subliniat ministrul Agriculturii.
Totodată, Perju a informat despre faptul că în anul agricol 2019–2020 au fost însămânțate cu culturi de toamnă circa 415 mii de hectare. Seceta și înghețurile de primăvară au afectat circa 215 mii ha: în proporție de 25% în nord și până la 60-80% în centru și sud, conform datelor oferite de direcțiile raionale pentru agricultură și alimentație. De asemenea, circa 19 mii ha de terenuri au fost puternic afectate, dintre care 10,3 mii ha de grâu au fost reînsămânțate.
Cu referire la sub-sectorul horticol, oficialul a menţionat că înghețurile de primăvară au afectat până la 80% din suprafețe: cais - 70-80%; piersic - 50%; cireș - 40-50%; măr - 25%. Conform prognozelor, recolta globală de fructe, inclusiv recolta de struguri, în acest an va fi diminuată cu 15-20%, comparativ cu media ultimilor trei ani. Recolta globală de legume va fi la nivelul ultimilor ani, cu un spor semnificativ a producției pe teren protejat, reieșind din specificul că aceste suprafețe de obicei sunt irigate.
În cadrul ședinței a fost discutată şi necesitatea creării unui mecanism viabil și accesibil de asigurări în agricultură, posibilitatea eșalonării plăților pentru proiectele de susținere în agricultură, recuperarea TVA, subvenționarea dobânzilor la credite oferite de instituțiile bancare și cele non-bancare, posibilitatea de a folosi apele subterane pentru irigarea prin picurare, precum și introducerea unor abordări noi în modelele de subvenționare în agricultură. În context, Ion Perju a precizat că MADRM a elaborat un Plan de acțiuni cu propuneri concrete de atenuare a consecințelor calamităților naturale și susținere a agenților economici din sector, cu solicitarea de implicare a tuturor instituțiilor statului ce au tangență.
La rândul său, prim-ministrul a anunțat intenția Guvernului de a susține crearea unui mecanism accesibil de asigurare în agricultură și propunerile de a subvenționa, din fondurile Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, proiecte bazate pe tehnologii moderne în agricultură.
„Am elaborat și am aprobat un set de măsuri menite să susțină afacerile, inclusiv în agricultură. Subvenționarea dobânzilor pentru credite și recuperarea TVA sunt unele din ele. Rog MADRM și Ministerul Finanțelor să organizeze sesiuni de instruiri în regiunile țării pentru a informa agricultorii cum pot beneficia de instrumentele existente și cele în proces de elaborare. Susțin ideea creării fondului semincer de rezervă și cred că trebuie să dezvoltăm capacitățile de producere a semințelor autohtone”, a relevat Ion Chicu.
Sectorul agricol din Republica Moldova a fost afectat de secetă, care s-a înregistrat încă din toamna anului trecut, precum şi de lipsa zăpezii, iarna. De asemenea, mare parte din primăvara curentă a fost determinată de Cod Galben de secetă hidrologică.