Pe parcursul primelor trei trimestre ale anului 2019, Republica Moldova a continuat să înregistreze o creștere economică stabilă, creșterea volumului producției atingând nivelul de circa 5 la sută, fiind susținută de cererea internă puternică.
Dinamica cererii externe a rămas favorabilă, însă balanța comercială continuă să afecteze negativ creșterea economică, se arată într-un comunicat de presă al Reprezentanței Permanente a Fondului Monetar în Republica Moldova, transmite Știri.md cu referire la IPN.
Comunicatul a fost emis în contextul în care, la 11 martie 2020, Consiliul de Directori Executivi al Fondului Monetar Internațional (FMI) a aprobat raportul privind consultările cu Republica Moldova și a finalizat a șasea și ultima evaluare a rezultatelor economice atinse de Republica Moldova în contextul realizării programului susținut de FMI.
Potrivit FMI, comparativ cu alte perioade, nivelul șomajului a rămas scăzut, atingând nivelul de circa patru la sută. La sfârșitul anului 2019, inflația s-a poziționat peste limita benzii largi a inflației țintite de Banca Națională a Moldovei, atingând nivelul de 7,5 la sută, în mare măsură datorită prețurilor la produsele alimentare și inversării trendului prețurilor reglementate. Deficitul bugetar a fost cu mult sub ținta stabilită în program, în pofida creșterii până la 1,5 la sută din PIB în anul 2019.
Datoria de stat s-a redus și a rămas la un nivel jos, de circa 30 la sută din PIB. Deficitul contului curent s-a redus puțin, până la 9,5 la sută, însă rămâne semnificativ, dat fiind că deficitul structural al balanței comerciale nu a putut fi compensat de volumul intrărilor de remiteri. În pofida incertitudinii politice sporite, leul a rămas relativ stabil, iar nivelul rezervelor valutare a rămas adecvat.
Potrivit FMI, perspectiva macroeconomică este mai degrabă pozitivă, dar rămâne sub influența anumitor riscuri. Conform prognozei, creșterea economică în anul 2020 se va tempera la nivelul de 3,8 la sută, din cauza cererii externe mai mici și volumului mai modest al producției agricole.
FMI prognozează o revenire a inflației la ținta de cinci la sută pe parcursul anului 2020, în mare măsură datorită reducerii presiunilor legate de prețurile la produsele alimentare. În condițiile unei devieri a PIB-ului nule și lipsei reformelor structurale, creșterea pe termen mediu se prognozează să rămână la nivelul de patru la sută. Totuși, riscurile sunt în creștere, susține FMI, deoarece, dacă se va reinstaura instabilitatea politică pe plan intern și vor fi inversate anumite politici sau dacă va încetini ritmul reformelor – atunci ar putea fi afectată încrederea, fiind limitate opțiunile de finanțare externă.
FMI se declară îngrijorat de supravegherea slabă a sectorului financiar nebancar și de lacunele existente în cadrul ce ține de prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și lipsa progresului în recuperarea activelor fraudate.
În altă ordine de idei, directorii executivi ai FMI au salutat finalizarea programului de trei ani susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF), care s-a soldat cu reabilitarea cu succes a sectorului financiar al Republicii Moldovei și restabilirea stabilității sectorului financiar. Potrivit FMI, acest lucru a fost posibil grație suportului larg pentru reforme din partea reprezentanților întregului spectru politic.
Totodată, directorii executivi au remarcat că Republica Moldova încă se confruntă cu deficiențe structurale, iar creșterea economică rămâne insuficientă pentru a stimula creșterea veniturilor.
Potrivit FMI, directorii executivi au luat notă de planurile autorităților legate de bugetul pentru anul 2020, în vederea satisfacerii necesităților însemnate ce țin de infrastructură și de dezvoltarea Republicii Moldova. În contextul acestor planuri, FMI a încurajat autoritățile să păstreze în continuare angajamentul de colaborare cu partenerii externi pentru a asigura finanțarea necesară.
Directorii executivi au remarcat că regimul de țintire a inflației rămâne adecvat și au căzut de acord că BNM trebuie să-şi intensifice eforturile pentru sporirea credibilității politicilor aplicate și promovarea flexibilității cursului de schimb.
Potrivit FMI, directorii executivi au pus accent pe faptul că reformele structurale care vizează îmbunătățirea guvernanței și eliminarea vulnerabilităților instituționale sunt importante pentru impulsionarea creșterii economice și asigurarea convergenței nivelului veniturilor cu cel din celelalte state europene.
În acest context, ei au încurajat autoritățile să acorde prioritate consolidării supremației legii și reformării justiției. Totodată, potrivit FMI, eforturile autorităților trebuie să se concentreze pe reformarea sectorului întreprinderilor de stat, dezvoltând capacitățile instituționale și sporind transparența în sectorul public.
Pe parcursul primelor trei trimestre ale anului 2019, Republica Moldova a continuat să înregistreze o creștere economică stabilă, creșterea volumului producției atingând nivelul de circa 5 la sută, fiind susținută de cererea internă puternică.
Dinamica cererii externe a rămas favorabilă, însă balanța comercială continuă să afecteze negativ creșterea economică, se arată într-un comunicat de presă al Reprezentanței Permanente a Fondului Monetar în Republica Moldova, transmite Știri.md cu referire la IPN.
Comunicatul a fost emis în contextul în care, la 11 martie 2020, Consiliul de Directori Executivi al Fondului Monetar Internațional (FMI) a aprobat raportul privind consultările cu Republica Moldova și a finalizat a șasea și ultima evaluare a rezultatelor economice atinse de Republica Moldova în contextul realizării programului susținut de FMI.
Potrivit FMI, comparativ cu alte perioade, nivelul șomajului a rămas scăzut, atingând nivelul de circa patru la sută. La sfârșitul anului 2019, inflația s-a poziționat peste limita benzii largi a inflației țintite de Banca Națională a Moldovei, atingând nivelul de 7,5 la sută, în mare măsură datorită prețurilor la produsele alimentare și inversării trendului prețurilor reglementate. Deficitul bugetar a fost cu mult sub ținta stabilită în program, în pofida creșterii până la 1,5 la sută din PIB în anul 2019.
Datoria de stat s-a redus și a rămas la un nivel jos, de circa 30 la sută din PIB. Deficitul contului curent s-a redus puțin, până la 9,5 la sută, însă rămâne semnificativ, dat fiind că deficitul structural al balanței comerciale nu a putut fi compensat de volumul intrărilor de remiteri. În pofida incertitudinii politice sporite, leul a rămas relativ stabil, iar nivelul rezervelor valutare a rămas adecvat.
Potrivit FMI, perspectiva macroeconomică este mai degrabă pozitivă, dar rămâne sub influența anumitor riscuri. Conform prognozei, creșterea economică în anul 2020 se va tempera la nivelul de 3,8 la sută, din cauza cererii externe mai mici și volumului mai modest al producției agricole.
FMI prognozează o revenire a inflației la ținta de cinci la sută pe parcursul anului 2020, în mare măsură datorită reducerii presiunilor legate de prețurile la produsele alimentare. În condițiile unei devieri a PIB-ului nule și lipsei reformelor structurale, creșterea pe termen mediu se prognozează să rămână la nivelul de patru la sută. Totuși, riscurile sunt în creștere, susține FMI, deoarece, dacă se va reinstaura instabilitatea politică pe plan intern și vor fi inversate anumite politici sau dacă va încetini ritmul reformelor – atunci ar putea fi afectată încrederea, fiind limitate opțiunile de finanțare externă.
FMI se declară îngrijorat de supravegherea slabă a sectorului financiar nebancar și de lacunele existente în cadrul ce ține de prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și lipsa progresului în recuperarea activelor fraudate.
În altă ordine de idei, directorii executivi ai FMI au salutat finalizarea programului de trei ani susținut prin Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF), care s-a soldat cu reabilitarea cu succes a sectorului financiar al Republicii Moldovei și restabilirea stabilității sectorului financiar. Potrivit FMI, acest lucru a fost posibil grație suportului larg pentru reforme din partea reprezentanților întregului spectru politic.
Totodată, directorii executivi au remarcat că Republica Moldova încă se confruntă cu deficiențe structurale, iar creșterea economică rămâne insuficientă pentru a stimula creșterea veniturilor.
Potrivit FMI, directorii executivi au luat notă de planurile autorităților legate de bugetul pentru anul 2020, în vederea satisfacerii necesităților însemnate ce țin de infrastructură și de dezvoltarea Republicii Moldova. În contextul acestor planuri, FMI a încurajat autoritățile să păstreze în continuare angajamentul de colaborare cu partenerii externi pentru a asigura finanțarea necesară.
Directorii executivi au remarcat că regimul de țintire a inflației rămâne adecvat și au căzut de acord că BNM trebuie să-şi intensifice eforturile pentru sporirea credibilității politicilor aplicate și promovarea flexibilității cursului de schimb.
Potrivit FMI, directorii executivi au pus accent pe faptul că reformele structurale care vizează îmbunătățirea guvernanței și eliminarea vulnerabilităților instituționale sunt importante pentru impulsionarea creșterii economice și asigurarea convergenței nivelului veniturilor cu cel din celelalte state europene.
În acest context, ei au încurajat autoritățile să acorde prioritate consolidării supremației legii și reformării justiției. Totodată, potrivit FMI, eforturile autorităților trebuie să se concentreze pe reformarea sectorului întreprinderilor de stat, dezvoltând capacitățile instituționale și sporind transparența în sectorul public.