Setea mondială de petrol s-a evaporat. Autostrăzile sunt goale. Avioanele sunt la sol. Fabricile sînt închise. Prăbușirea fără precedent a cererii de petrol a dus prețul barilului la valori minime. Producția însă, în mare parte, rămîne ridicată pe fondul războiului prețurilor între Arabia Saudită și Rusia. Toate aceste ar putea genera o situație inedită, în care lumea va rămîne fără spațiu pentru a depozita petrolul, se arată într-o analiză CNN.
„Piața începe să semnalizeze nu numai că nu mai există cerere, ci și că, în cele din urmă, nu mai avem unde să îl punem”, a spus Jeff Wyll, analist energetic la Neuberger Berman, pentru CNN.
Cu alte cuvinte, instalațiile de depozitare, rafinăriile, terminalele, navele și conductele ar putea ajunge în cele din urmă la capacitate maximă. Prețurile arată că investitorii încep să vadă riscul care ar putea apărea în curînd.
Prețul petrolului ar putea să se prăbușească pînă la valori negative
Deși prețul petrolului pe piețele principale, cum ar fi West Texas Intermediate și Brent, este puțin peste 20 de dolari pe baril, unele prețuri regionale au cazut recent chiar și sub 10 dolari pentru un baril de petrol.
„Cererea scade atît de rapid în raport cu oferta, încît foarte curînd problema principală a producătorilor nu va fi dacă aceștia pot asigura profit operațional, ci mai degrabă dacă pot găsi o soluție să scape de produsul lor”, au scris analiștii JBC Energy într-un raport publicat marți.
O opțiune de stocare ar fi încărcarea petrolului pe petrolierele disponibile. Analiștii JBC susțin că aproximativ 20% din flota globală de transportatori ar putea deveni depozite plutitoare. Dar chiar și așa nu este suficient pentru a stoca surplusul.
În aprilie, aproximativ 6 milioane de barili pe zi ar putea rămâne literalmente fără spațiu de depozitare, iar cifra ar putea crește la 7 milioane de barili pe zi în mai.
Reducerea capacității de stocare înseamnă că, în unele cazuri, producătorii de petrol trebuie să plătească pe cineva doar ca să le depoziteze bunul.
„Prețul încearcă să ajungă la un nivel care să forțeze companiile să păstreze petrolul în pămînt. Dacă trebuie să fie negativ pentru a stimula acest comportament, atunci va fi", spun analiștii.
Surplusul de azi s-ar putea transforma în deficitul de mîine
Odată cu prăbușirea prețurilor, petrolul a pierdut mai mult de două treimi din valoarea sa de la vârful din ianuarie. Acum, companiile petroliere americane încep să ia decizia dureroasă de a „închide” producția, deși cu reticență.
Desigur, cererea slabă cauzată de pandemia coronavirusului nu va dura pentru totdeauna. În cele din urmă, companiile aeriene vor relua zborurile și vor începe să cumpere combustibil. Șoferii vor cumpăra din nou benzină, pe măsură ce vor reveni la serviciu.
Dar, pînă la acel moment, industria petrolieră ar putea să nu mai producă atît de mult ca înainte de această criză, deoarece sondele se vor închide. Surplusul de astăzi s-ar putea transforma brusc în deficitul de petrol de mîine, împingând prețurile „mult peste” 55 de dolari anul viitor, a declarat, Jeffrey Currie, de la Goldman Sachs.
Setea mondială de petrol s-a evaporat. Autostrăzile sunt goale. Avioanele sunt la sol. Fabricile sînt închise. Prăbușirea fără precedent a cererii de petrol a dus prețul barilului la valori minime. Producția însă, în mare parte, rămîne ridicată pe fondul războiului prețurilor între Arabia Saudită și Rusia. Toate aceste ar putea genera o situație inedită, în care lumea va rămîne fără spațiu pentru a depozita petrolul, se arată într-o analiză CNN.
„Piața începe să semnalizeze nu numai că nu mai există cerere, ci și că, în cele din urmă, nu mai avem unde să îl punem”, a spus Jeff Wyll, analist energetic la Neuberger Berman, pentru CNN.
Cu alte cuvinte, instalațiile de depozitare, rafinăriile, terminalele, navele și conductele ar putea ajunge în cele din urmă la capacitate maximă. Prețurile arată că investitorii încep să vadă riscul care ar putea apărea în curînd.
Prețul petrolului ar putea să se prăbușească pînă la valori negative
Deși prețul petrolului pe piețele principale, cum ar fi West Texas Intermediate și Brent, este puțin peste 20 de dolari pe baril, unele prețuri regionale au cazut recent chiar și sub 10 dolari pentru un baril de petrol.
„Cererea scade atît de rapid în raport cu oferta, încît foarte curînd problema principală a producătorilor nu va fi dacă aceștia pot asigura profit operațional, ci mai degrabă dacă pot găsi o soluție să scape de produsul lor”, au scris analiștii JBC Energy într-un raport publicat marți.
O opțiune de stocare ar fi încărcarea petrolului pe petrolierele disponibile. Analiștii JBC susțin că aproximativ 20% din flota globală de transportatori ar putea deveni depozite plutitoare. Dar chiar și așa nu este suficient pentru a stoca surplusul.
În aprilie, aproximativ 6 milioane de barili pe zi ar putea rămâne literalmente fără spațiu de depozitare, iar cifra ar putea crește la 7 milioane de barili pe zi în mai.
Reducerea capacității de stocare înseamnă că, în unele cazuri, producătorii de petrol trebuie să plătească pe cineva doar ca să le depoziteze bunul.
„Prețul încearcă să ajungă la un nivel care să forțeze companiile să păstreze petrolul în pămînt. Dacă trebuie să fie negativ pentru a stimula acest comportament, atunci va fi", spun analiștii.
Surplusul de azi s-ar putea transforma în deficitul de mîine
Odată cu prăbușirea prețurilor, petrolul a pierdut mai mult de două treimi din valoarea sa de la vârful din ianuarie. Acum, companiile petroliere americane încep să ia decizia dureroasă de a „închide” producția, deși cu reticență.
Desigur, cererea slabă cauzată de pandemia coronavirusului nu va dura pentru totdeauna. În cele din urmă, companiile aeriene vor relua zborurile și vor începe să cumpere combustibil. Șoferii vor cumpăra din nou benzină, pe măsură ce vor reveni la serviciu.
Dar, pînă la acel moment, industria petrolieră ar putea să nu mai producă atît de mult ca înainte de această criză, deoarece sondele se vor închide. Surplusul de astăzi s-ar putea transforma brusc în deficitul de petrol de mîine, împingând prețurile „mult peste” 55 de dolari anul viitor, a declarat, Jeffrey Currie, de la Goldman Sachs.