Execuţia Bugetului Public Naţional s-a soldat cu un deficit în mărime de 3,3 miliarde de lei pe durata primelor 5 luni ale anului.
Făcînd referinţă la datele anului trecut pentru perioada raportată, deficitul finanţelor publice a urcat în anul curent cu 1,4 mld. lei, transmite Tvr.md.
Această evoluţie este consecinţa executării mai reduse cu 3% a părţii de venituri, coroborată cu o creştere cu 2,6% a părţii de cheltuieli, susţine, într-un articol pentru infodebit.md, expertul economic, Viorel Gîrbu.
Astfel, el afirmă că scăderea veniturilor fiscale a fost determinată în special de reducerea încasărilor din aplicarea TVA cu peste 600 mil. lei şi a încasărilor din aplicarea impozitului pe veniturile persoanelor juridice cu peste 400 mil. lei, această scădere fiind compensată parţial de creşterea cu 193 mil. lei a încasărilor din aplicarea accizelor la mărfurile importate.
Suplimentar, reducerea veniturilor din aplicarea impozitelor şi taxelor a fost compensată de creşterea încasărilor din contribuţii şi prime de asigurări obligatorii, precum şi a veniturilor din proprietate (dividende aferente veniturilor realizate de întreprinderile de stat sau controlate de stat). „Scăderea încasărilor din aplicarea impozitelor pe venit şi a impozitelor pe mărfuri şi servicii este o consecinţă directă a contractării economice urmare crizei sanitare declanşate pe plan mondial. Pierderea veniturilor fiscale din anul curent este totuşi semnificativ mai mare.
Estimarea mărimii veniturilor fiscale ratate de Bugetul Public Naţional pe durata primelor 5 luni ale anului în baza datelor privind mărimea încasărilor fiscale aprobate la început de an, raportate proporţional la perioada calendaristică vizată, indică asupra unor pierderi de ordinul a 4,1 mld. Lei.
În acest caz, prin scăderi ale volumelor mijloacelor încasate sînt caracterizate toate grupele de venituri fiscale, cea mai majoră reducere fiind atestată în cazul impozitelor pe proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat care au înregistrat contractări ale veniturilor generate estimativ de ordinul a 78%”, susţine expertul, precizînd că cea mai importantă scădere a veniturilor de bază este atestată în cazul bugetului de stat şi a bugetelor locale.
Potrivit lui Viorel Gîrbu, reducerea semnificativă a veniturilor publice a impus pe durata anului curent revizuirea părţii de cheltuieli a Bugetului Public Naţional. Opinia cu referire la volumul cheltuielilor finanţate din contul mijloacelor publice sub aspect funcţional pe durata primelor 5 luni ale anului, la o privire de ansamblu, nu este, totuşi, inechivocă.
„Deşi Republica Moldova se confruntă cu o criză a sistemului de ocrotire a sănătăţii, expus la presiuni majore pe fundal de criză epidemiologică, volumul finanţării sectorului vizat pe perioada primelor 5 luni ale anului a fost redusă cu 18% faţă de mărimea alocaţiilor aprobate la început de an, calculată proporţional pentru perioada calendaristică vizată.
Este cazul să se menţioneze în acest sens că bugetul aprobat pe anul în curs a fost estimat pentru condiţii obişnuite de activitate. Scăderea volumului cheltuielilor finanţate pe restul domeniilor este la fel semnificativă. Indicativă în acest sens este şi înjumătăţirea alocaţiilor pentru serviciile în domeniul economiei, de rînd cu domeniile protecţiei mediului şi gospodăriei de locuinţe şi gospodăriei serviciilor comunale.
Singurul domeniu pentru care calculul mărimii proporţionale pentru perioada calendaristică vizată a mărimii alocaţiilor finanţate, faţă de sumele aprobate iniţial pe acest an, arată acelaşi rezultat, este cel al protecţiei sociale”, a conchis expertul economic.
Execuţia Bugetului Public Naţional s-a soldat cu un deficit în mărime de 3,3 miliarde de lei pe durata primelor 5 luni ale anului.
Făcînd referinţă la datele anului trecut pentru perioada raportată, deficitul finanţelor publice a urcat în anul curent cu 1,4 mld. lei, transmite Tvr.md.
Această evoluţie este consecinţa executării mai reduse cu 3% a părţii de venituri, coroborată cu o creştere cu 2,6% a părţii de cheltuieli, susţine, într-un articol pentru infodebit.md, expertul economic, Viorel Gîrbu.
Astfel, el afirmă că scăderea veniturilor fiscale a fost determinată în special de reducerea încasărilor din aplicarea TVA cu peste 600 mil. lei şi a încasărilor din aplicarea impozitului pe veniturile persoanelor juridice cu peste 400 mil. lei, această scădere fiind compensată parţial de creşterea cu 193 mil. lei a încasărilor din aplicarea accizelor la mărfurile importate.
Suplimentar, reducerea veniturilor din aplicarea impozitelor şi taxelor a fost compensată de creşterea încasărilor din contribuţii şi prime de asigurări obligatorii, precum şi a veniturilor din proprietate (dividende aferente veniturilor realizate de întreprinderile de stat sau controlate de stat). „Scăderea încasărilor din aplicarea impozitelor pe venit şi a impozitelor pe mărfuri şi servicii este o consecinţă directă a contractării economice urmare crizei sanitare declanşate pe plan mondial. Pierderea veniturilor fiscale din anul curent este totuşi semnificativ mai mare.
Estimarea mărimii veniturilor fiscale ratate de Bugetul Public Naţional pe durata primelor 5 luni ale anului în baza datelor privind mărimea încasărilor fiscale aprobate la început de an, raportate proporţional la perioada calendaristică vizată, indică asupra unor pierderi de ordinul a 4,1 mld. Lei.
În acest caz, prin scăderi ale volumelor mijloacelor încasate sînt caracterizate toate grupele de venituri fiscale, cea mai majoră reducere fiind atestată în cazul impozitelor pe proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat care au înregistrat contractări ale veniturilor generate estimativ de ordinul a 78%”, susţine expertul, precizînd că cea mai importantă scădere a veniturilor de bază este atestată în cazul bugetului de stat şi a bugetelor locale.
Potrivit lui Viorel Gîrbu, reducerea semnificativă a veniturilor publice a impus pe durata anului curent revizuirea părţii de cheltuieli a Bugetului Public Naţional. Opinia cu referire la volumul cheltuielilor finanţate din contul mijloacelor publice sub aspect funcţional pe durata primelor 5 luni ale anului, la o privire de ansamblu, nu este, totuşi, inechivocă.
„Deşi Republica Moldova se confruntă cu o criză a sistemului de ocrotire a sănătăţii, expus la presiuni majore pe fundal de criză epidemiologică, volumul finanţării sectorului vizat pe perioada primelor 5 luni ale anului a fost redusă cu 18% faţă de mărimea alocaţiilor aprobate la început de an, calculată proporţional pentru perioada calendaristică vizată.
Este cazul să se menţioneze în acest sens că bugetul aprobat pe anul în curs a fost estimat pentru condiţii obişnuite de activitate. Scăderea volumului cheltuielilor finanţate pe restul domeniilor este la fel semnificativă. Indicativă în acest sens este şi înjumătăţirea alocaţiilor pentru serviciile în domeniul economiei, de rînd cu domeniile protecţiei mediului şi gospodăriei de locuinţe şi gospodăriei serviciilor comunale.
Singurul domeniu pentru care calculul mărimii proporţionale pentru perioada calendaristică vizată a mărimii alocaţiilor finanţate, faţă de sumele aprobate iniţial pe acest an, arată acelaşi rezultat, este cel al protecţiei sociale”, a conchis expertul economic.