Gospodăriile din 5 și mai multe persoane se confruntă cu un risc de 2,2 ori mai mare al sărăciei comparativ cu gospodăriile formate dintr-o singură persoană, arată datele recent publicate de Biroul Național de Statistică.
Cea mai scăzută pondere a rata sărăciei (10,2% în anul 2018) se înregistrează în gospodăriile formate dintr-un singur membru în vârstă de până la 60 ani, iar cea mai ridicată (42,0%) la gospodăriile cu trei sau mai mulți copii, transmite Știri.md cu referire la IPN.
Acest grup de gospodării reprezintă aproximativ 8% din populație.
Un factor important în determinarea nivelului de bunăstare a populaţiei este mediul de reşedinţă. Conform statisticilor, populaţia din mediul rural este expusă unui risc de sărăcie mul mai mare decât populaţia din mediul urban. Rata sărăciei, în anul 2018, în mediul rural a constituit 31,6%, faţă de 10,6% în mediul urban. Comparativ cu anul 2017, se constată o descreştere uşoară atât în mediul rural, cât şi în cel urban.
Sărăcia variază și în funcție de nivelul de educație al capului gospodăriei. Respectiv, probabilitatea de a fi sărac este mai mică în cazul gospodăriilor cu un nivel mai înalt de instruire al principalului întreținător. Fiecare nivel de educație în plus înseamnă o scădere a riscului sărăciei, de la 5,2% în cazul gospodăriilor unde capul gospodăriei are studii superioare până la 48,5% pentru gospodăriile unde capul gospodăriei este fără studii.
În funcție de sursa principală de venit al capului gospodăriei, cele mai defavorizate sunt gospodăriile unde capul gospodăriei este lucrător pe cont propriu în sectorul agricol (42,2%), după care urmează gospodăriile cu capul gospodăriei salariat în sectorul agricol şi pensionar (39,9% și, respectiv, 28,9%).
BNM precizează că, în anul 2018, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună per persoană 1998,4 lei. Rata sărăciei absolute a constituit 23,0%, fiind în descreștere cu 4,7 puncte procentuale față de anul 2017. Conferențiarul universitar Dorin Vaculovschi, şef al Departamentului „Resurse Umane, Afaceri publice şi Comunicare” ASEM, a precizat pentru IPN că revederea metodologiei de calculare a ratei sărăciei a favorizat crearea unui tablou mai real ca în anii precedenţi.
Și expertul în politici economice Veaceslav Ioniţă confirmă faptul că se atestă o scădere a numărului persoanelor care sunt sub pragul sărăciei. În prezent, venitul real al unui cetăţean al Republicii Moldova este în medie de patru ori mai mare ca acum 20 de ani. Acest lucru înseamnă că puterea de cumpărare, capacitatea de plată, accesul la bunuri şi la utilităţi este în creştere.
Gospodăriile din 5 și mai multe persoane se confruntă cu un risc de 2,2 ori mai mare al sărăciei comparativ cu gospodăriile formate dintr-o singură persoană, arată datele recent publicate de Biroul Național de Statistică.
Cea mai scăzută pondere a rata sărăciei (10,2% în anul 2018) se înregistrează în gospodăriile formate dintr-un singur membru în vârstă de până la 60 ani, iar cea mai ridicată (42,0%) la gospodăriile cu trei sau mai mulți copii, transmite Știri.md cu referire la IPN.
Acest grup de gospodării reprezintă aproximativ 8% din populație.
Un factor important în determinarea nivelului de bunăstare a populaţiei este mediul de reşedinţă. Conform statisticilor, populaţia din mediul rural este expusă unui risc de sărăcie mul mai mare decât populaţia din mediul urban. Rata sărăciei, în anul 2018, în mediul rural a constituit 31,6%, faţă de 10,6% în mediul urban. Comparativ cu anul 2017, se constată o descreştere uşoară atât în mediul rural, cât şi în cel urban.
Sărăcia variază și în funcție de nivelul de educație al capului gospodăriei. Respectiv, probabilitatea de a fi sărac este mai mică în cazul gospodăriilor cu un nivel mai înalt de instruire al principalului întreținător. Fiecare nivel de educație în plus înseamnă o scădere a riscului sărăciei, de la 5,2% în cazul gospodăriilor unde capul gospodăriei are studii superioare până la 48,5% pentru gospodăriile unde capul gospodăriei este fără studii.
În funcție de sursa principală de venit al capului gospodăriei, cele mai defavorizate sunt gospodăriile unde capul gospodăriei este lucrător pe cont propriu în sectorul agricol (42,2%), după care urmează gospodăriile cu capul gospodăriei salariat în sectorul agricol şi pensionar (39,9% și, respectiv, 28,9%).
BNM precizează că, în anul 2018, pragul sărăciei absolute a constituit în medie pe lună per persoană 1998,4 lei. Rata sărăciei absolute a constituit 23,0%, fiind în descreștere cu 4,7 puncte procentuale față de anul 2017. Conferențiarul universitar Dorin Vaculovschi, şef al Departamentului „Resurse Umane, Afaceri publice şi Comunicare” ASEM, a precizat pentru IPN că revederea metodologiei de calculare a ratei sărăciei a favorizat crearea unui tablou mai real ca în anii precedenţi.
Și expertul în politici economice Veaceslav Ioniţă confirmă faptul că se atestă o scădere a numărului persoanelor care sunt sub pragul sărăciei. În prezent, venitul real al unui cetăţean al Republicii Moldova este în medie de patru ori mai mare ca acum 20 de ani. Acest lucru înseamnă că puterea de cumpărare, capacitatea de plată, accesul la bunuri şi la utilităţi este în creştere.