Tendințe pozitive și negative ale anului 2018 în țară

  • 21 янв. 2019, 11:08
  • 724
  • 1

Începutul de an este un bun prilej pentru a face bilanțul anului care a trecut și a trasa obiective noi pen­tru perioada ce urmează. Anul tre­cut, în Republica Moldova a fost înregistrată o creștere economică de circa 4%, a fost remarcată o di­namizare a reformelor în sectorul financiar-bancar. Totuși, cea mai re­levantă tendință observată în 2018 de experți, care ar trebui să fie ex­plorată în 2019, ține de valorifica­rea oportunităților Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE. Sunt date care se conțin în topul tendințelor pozitive și negati­ve ale anului 2018 și topul provocări economice pentru 2019, realizate de Expert–Grup.

În același timp, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova consideră cele mai importante evenimente economice adoptarea Legii cu privire la tichetele de masă, a Legii privind sistemul unitar de sa­larizare în sectorul bugetar.

„Pentru noi, a mai fost important, la politica fiscală, faptul că scutirea perso­nală a fost stabilită la nivelul minimului de existență. În același timp, sindicatele au avut o opinie separată referitor la grila unică de impozitare. Sindicatele sunt inte­resate ca măsurile luate pentru a elimina fenomenul salariilor în plic, va lărgi baza fiscală, drept urmare vom avea mai mulți bani în bugetul asigurărilor sociale de stat și în bugetul de stat”, a menționat Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM. 

A crescut exportul în țările europene

Implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu UE, comerțul cu țările europene, susțin experții, a cunos­cut o creștere și echilibrare constantă, com­pensând în totalitate pierderile pe piața CSI și generând locuri de muncă reale, încasări la buget, investiții și, în general, creștere economică. „În anul 2019, autoritățile tre­buie să depună eforturi maxime în vederea menținerii tendinței începute și valorifică­rii mai plenare a prevederilor ZLSAC”, se menționează în raport.

De asemenea, experții au mai constatat că „anul 2018 consemnează un avans spo­rit în implementarea agendei de reforme caracteristice sistemului bancar. Pe lângă faptul că trecerea la noul regim de regle­mentare și supraveghere (Basel III) deter­mină primele rezultate pozitive la nivel de bănci, aceasta reprezintă și o speranța că evenimente asemenea celor care au dus la fraudarea mai multor bănci nu se vor mai repeta”.

Astfel, situația macrofinanciară s-a sta­bilizat, băncile au devenit mai capitalizate, iar banca centrală – mai bine echipată în administrarea eventualelor riscuri. Rata inflației anuale a fost în continuă scădere, iar media pentru anul 2018 a fost de cir­ca 3,5%.  Analiștii afirmă că una din cau­zele majore ale temperării inflaționiste din 2018 a fost aprecierea monedei naționale: în medie, leul s-a apreciat cu circa 10% față de dolarul SUA și 5% față de moneda EURO. „Această apreciere a fost rezultatul creșterii influxurilor de valută străină, în special în contextul sporirii remiterilor cu peste 10% și a exporturilor de mărfuri și servicii cu circa 10%. În anul 2018, starea finanțelor publice a continuat să se ame­lioreze, în pofida mai multor riscuri pe plan intern și extern”, potrivit Expert–Grup, care afirmă că această situație favorabilă în finanțele publice din anul precedent se datorează unei combinații reușite de fac­tori, atât conjuncturali, cât și instituționali. Factorii conjuncturali țin de creșterea eco­nomică înregistrată în ultimii doi ani, care a contribuit la creșterea veniturilor, după o diminuare în anii de criză 2014-2015. Fac­torii instituționali țin de modul de planifi­care a bugetului și de reușitele activității Serviciului Fiscal și Vamal. 

Ocuparea informală

În anul 2018, creșterea ocupării in­formale a luat amploare, susțin experții. „Ponderea ocupării informale în economia națională a crescut la cel mai înalt nivel din anul 2003, când a început să fie cuantifica­tă. De fapt, dinamica ocupării în economia națională în ultimii ani depinde în totalita­te de crearea locurilor de muncă informale, preponderent în sectorul agricol, practicat de gospodăriile casnice”, afirmă analiștii.

În 2018 au fost adoptate măsuri, pre­ponderent cu caracter fiscal, pentru a diminua angajarea informală, în speci­al, introducerea cotei unice de impozi­tare și diminuarea cotei angajatorului la contribuțiile sociale.

„Aceste măsuri ar putea contribui, în­tr-o anumită măsură, la diminuarea ocu­pării informale în cadrul companiilor deja existente, cu excepția celor ocupați în agricultura de subzistență. Anume această categorie de angajați informali crește con­stant în ultimii ani și pentru ocuparea lor formală sunt necesare eforturi adiționale de stimulare a investițiilor în sectoare non-agricole și de implementare a reformelor structurale mai profunde”, se menționează în raport.

Iar cât privește anul în curs, analiștii re­comandă guvernării să ia în considerație o serie de provocări iminente. „Anul 2019 este marcat de alegerile parlamentare și locale, care ar putea destabiliza sistemul de finanțe publice din cauza multiplelor politici electorale cu impact bugetar nega­tiv. În acest sens, o provocare esențială va ține de menținerea stabilității sistemului de finanțe publice cu costuri minime pen­tru economie. Prin urmare, este necesară o moderare bugetară esențială, pentru a nu compromite creșterea economică de care are parte țara în ultimii ani”, conchid experții.

O altă provocare majoră ține de amelio­rarea relațiilor cu partenerii de dezvoltare, în special, de reluarea relațiilor financiare cu Uniunea Europeană și implementarea plenară a prevederilor Memorandumului cu FMI.

„În acest sens, guvernarea trebuie să ac­celereze reformele de bază asumate și să nu admită nici o derogare de la prevederi și, mai ales, spiritul Acordului de Asociere cu UE”, subliniază analiștii. De asemenea, o provocare majoră, anunțată de aceștia, vine din partea procesului de extindere din partea Ucrainei a Complexului Hidro­energetic Nistrean, care comportă riscuri fundamentale pentru securitatea econo­mică și energetică a țării.