O treime dintre tineri este gata să renunțe la timpul liber pentru a lucra peste program sau în week-end și să citească multe cărți, având un salariu nu neapărat mare, pentru a avea posibilitatea de creștere în carieră. 35% sunt mediu dispuși spre ”fapte eroice” în numele carierei, în timp ce 24%, probabil, nu ar merge la niciun sacrificiu pentru carieră. Ce criterii condiționează această dispunere spre sacrificii?
Celor care li-i mai greu sunt mai dispuși spre sacrificii pentru job
În sondajul cu tinerii de la 18 la 25 de ani, i-am întrebat pe aceștia în ce măsură, pe o scală de la 1 la 10, ei ar fi dispuși să sacrifice timpul pentru o creștere în carieră, dacă 1 înseamnă ”cu cât mai puțin de lucru, cu atât mai bine” și 10 – ”sunt gata să sacrific timpul liber pentru a lucra peste program, să învăț, chiar și cu un salariu mai mic de la început pentru a crește în carieră”.
Majoritatea respondenților își dau seama că în viața asta puține lucruri le primești fără plată și au ales note mai mari de 5. Cu toate acestea, înțelegem că un angajator ar prefera să nu aibă de a face cu acei care au ales note între 5 și 8, care mai curând arată că acest om probabil ar veni la serviciu la timp, ar face ceea ce i se spune, dar nu ar merge la un extra efort. Iar acei care au pus note de 9 și 10, posibil, ar putea fi considerați cei mai ambițioși, care sunt gata să renunțe la timpul liber pentru a lucra peste program și să învețe, satisfăcându-se cu un salariu mai mic decât cel dorit de la început, în speranță că, odată cu creștere în carieră, va crește și recompensa, scrie consulting.md.
Fig. 1: Dispunerea spre sacrificii pentru creștere în carieră
E interesant că diferențele între bărbați și femei la acest capitol sunt nesemnificative: 27% dintre bărbați au pus nota 10, față de 24% dintre femei.
Iarăși, contrar așteptărilor, în mediul rural, cota celor care au dat nota maximă este cu 5 puncte procentuale mai mare decât în cel urban (27%, față de 21% în Chișinău și 23% - în alte orașe). Oare ar însemna aceasta că tinerii din sate, pentru care diversitatea de joburi este mai mică, sunt mai motivați să depună un extra efort pentru a avea succes la locul de muncă?
De asemenea, acei din sudul republicii (unde, conform datelor statisticii oficiale, sunt cele mai mici salarii din țară), au înregistrat cea mai mare cotă de note maxime – 31%, față de 22% în Chișinău și la Nord și 25% - în regiunea centrală.
Venitul mic al gospodăriei este un factor care nu contribuie la dispunerea tinerilor spre sacrificii, dar nici venitul peste mediu. Aceasta se poate datora faptului că că atunci când banii sunt prea puțini în familie – nu este alături un exemplu de om ambițios care ar putea fi urmat, iar atunci când totul e asigurat și jobul e mai curând o autorealizare decât o sursă de existență, tânărul este mai puțin dispus spre sacrificii.
Tinerii care se mută cu traiul peste hotare, vor lucra acolo cu dedicație
În rândul persoanelor care planifică să se mute cu traiul peste hotare, cota ambițioșilor care sunt gata să facă sacrificii pentru carieră este mai mare – 46%, iar cea mai mică rată a tinerilor ambițioși este în segmentul celor care planifică să plece peste hotare la lucru (30%). Probabil, am putea explica acest fenomen prin faptul că persoanele care planifică să emigreze definitiv peste hotare, doresc să înceapă acolo o viață nouă și înțeleg că vor trebui să muncească mult, până vor fi acceptați de acea societate; vor trebui să lucreze peste program, să învețe lucruri noi, posibil chiar și să-și continue studiile sau să se recalifice. În același timp, acei care pleacă peste hotare temporar, în scopuri de lucru, conștientizează că au puține șanse la creșterea în carieră, deoarece vor munci la negru și vor practica joburi care nu cer studii sau înaltă calificare.
Încă o tendință interesantă aici este că, în segmentul tinerilor care planifică să facă studii peste hotare, cota celor care au pus note până la 6 este cea mai mare – 31% (față de 19-26% în alte segmente). Pe de o parte, e clar – dacă vrei să faci studii peste hotare, mai bine să fii gata să te dedici totalmente acestui proces, fără să cauți joburi până nu ai diploma la mână. Pe de altă parte, e important ca în momentul finalizării studiilor să fii deja pregătit de sacrificii, până devii expert în domeniu.
O concluzie de HR este că există tineri care sunt dispuși spre sacrificii pentru creștere în carieră. Ei nu sunt mulți și nu sunt concentrați doar în Chișinău. Dar cum oare să îi găsești, dacă puțini ar spune sincer că nu le trebuie carieră și nu vor sacrificii, principalul este ca salariul să fie decent, dar în rest, nu-i captivează perspectivele mărețe…?
Acest studiu a fost realizat de Magenta Consulting în parteneriat cu METRO Cash&Carry Moldova și Efes Vitanta Moldova Brewery.
Metodologie: Rezultatele cercetării sunt reprezentative la nivel național în rândul populației de 18-25 de ani, cu o marjă de eroare de +/- 4.8%, la un nivel de încredere de 95%. Studiul a fost realizat pe un eșantion probabilistic stratificat multistadial pe 409 respondenți. Datele au fost colectate în perioada 9 - 18 iulie 2017 la telefon prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).
O treime dintre tineri este gata să renunțe la timpul liber pentru a lucra peste program sau în week-end și să citească multe cărți, având un salariu nu neapărat mare, pentru a avea posibilitatea de creștere în carieră. 35% sunt mediu dispuși spre ”fapte eroice” în numele carierei, în timp ce 24%, probabil, nu ar merge la niciun sacrificiu pentru carieră. Ce criterii condiționează această dispunere spre sacrificii?
Celor care li-i mai greu sunt mai dispuși spre sacrificii pentru job
În sondajul cu tinerii de la 18 la 25 de ani, i-am întrebat pe aceștia în ce măsură, pe o scală de la 1 la 10, ei ar fi dispuși să sacrifice timpul pentru o creștere în carieră, dacă 1 înseamnă ”cu cât mai puțin de lucru, cu atât mai bine” și 10 – ”sunt gata să sacrific timpul liber pentru a lucra peste program, să învăț, chiar și cu un salariu mai mic de la început pentru a crește în carieră”.
Majoritatea respondenților își dau seama că în viața asta puține lucruri le primești fără plată și au ales note mai mari de 5. Cu toate acestea, înțelegem că un angajator ar prefera să nu aibă de a face cu acei care au ales note între 5 și 8, care mai curând arată că acest om probabil ar veni la serviciu la timp, ar face ceea ce i se spune, dar nu ar merge la un extra efort. Iar acei care au pus note de 9 și 10, posibil, ar putea fi considerați cei mai ambițioși, care sunt gata să renunțe la timpul liber pentru a lucra peste program și să învețe, satisfăcându-se cu un salariu mai mic decât cel dorit de la început, în speranță că, odată cu creștere în carieră, va crește și recompensa, scrie consulting.md.
Fig. 1: Dispunerea spre sacrificii pentru creștere în carieră
E interesant că diferențele între bărbați și femei la acest capitol sunt nesemnificative: 27% dintre bărbați au pus nota 10, față de 24% dintre femei.
Iarăși, contrar așteptărilor, în mediul rural, cota celor care au dat nota maximă este cu 5 puncte procentuale mai mare decât în cel urban (27%, față de 21% în Chișinău și 23% - în alte orașe). Oare ar însemna aceasta că tinerii din sate, pentru care diversitatea de joburi este mai mică, sunt mai motivați să depună un extra efort pentru a avea succes la locul de muncă?
De asemenea, acei din sudul republicii (unde, conform datelor statisticii oficiale, sunt cele mai mici salarii din țară), au înregistrat cea mai mare cotă de note maxime – 31%, față de 22% în Chișinău și la Nord și 25% - în regiunea centrală.
Venitul mic al gospodăriei este un factor care nu contribuie la dispunerea tinerilor spre sacrificii, dar nici venitul peste mediu. Aceasta se poate datora faptului că că atunci când banii sunt prea puțini în familie – nu este alături un exemplu de om ambițios care ar putea fi urmat, iar atunci când totul e asigurat și jobul e mai curând o autorealizare decât o sursă de existență, tânărul este mai puțin dispus spre sacrificii.
Tinerii care se mută cu traiul peste hotare, vor lucra acolo cu dedicație
În rândul persoanelor care planifică să se mute cu traiul peste hotare, cota ambițioșilor care sunt gata să facă sacrificii pentru carieră este mai mare – 46%, iar cea mai mică rată a tinerilor ambițioși este în segmentul celor care planifică să plece peste hotare la lucru (30%). Probabil, am putea explica acest fenomen prin faptul că persoanele care planifică să emigreze definitiv peste hotare, doresc să înceapă acolo o viață nouă și înțeleg că vor trebui să muncească mult, până vor fi acceptați de acea societate; vor trebui să lucreze peste program, să învețe lucruri noi, posibil chiar și să-și continue studiile sau să se recalifice. În același timp, acei care pleacă peste hotare temporar, în scopuri de lucru, conștientizează că au puține șanse la creșterea în carieră, deoarece vor munci la negru și vor practica joburi care nu cer studii sau înaltă calificare.
Încă o tendință interesantă aici este că, în segmentul tinerilor care planifică să facă studii peste hotare, cota celor care au pus note până la 6 este cea mai mare – 31% (față de 19-26% în alte segmente). Pe de o parte, e clar – dacă vrei să faci studii peste hotare, mai bine să fii gata să te dedici totalmente acestui proces, fără să cauți joburi până nu ai diploma la mână. Pe de altă parte, e important ca în momentul finalizării studiilor să fii deja pregătit de sacrificii, până devii expert în domeniu.
O concluzie de HR este că există tineri care sunt dispuși spre sacrificii pentru creștere în carieră. Ei nu sunt mulți și nu sunt concentrați doar în Chișinău. Dar cum oare să îi găsești, dacă puțini ar spune sincer că nu le trebuie carieră și nu vor sacrificii, principalul este ca salariul să fie decent, dar în rest, nu-i captivează perspectivele mărețe…?
Acest studiu a fost realizat de Magenta Consulting în parteneriat cu METRO Cash&Carry Moldova și Efes Vitanta Moldova Brewery.
Metodologie: Rezultatele cercetării sunt reprezentative la nivel național în rândul populației de 18-25 de ani, cu o marjă de eroare de +/- 4.8%, la un nivel de încredere de 95%. Studiul a fost realizat pe un eșantion probabilistic stratificat multistadial pe 409 respondenți. Datele au fost colectate în perioada 9 - 18 iulie 2017 la telefon prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).