O tânără din Ialoveni crește 130 de soiuri de roșii în grădină
12 июля 2019, 13:32
2 928
1
Semințe adaptate schimbărilor climatice, un sol ferit de produse chimice și multă responsabilitate față de mediu este formula perfectă pentru o grădină eco.
La Cigârleni, raionul Ialoveni, putem găsi o grădină experimentală în care cresc, fără insecticide, peste 130 de varietăți de tomate rezistente la provocările climatice, transmite Știri.md cu referire laEa.md.
Acest „laborator în aer liber” a fost creat de fondatoarea Asociației „Grădina Moldovei”, Mariana Șeremet. Ea a fost „descoperită” de cei de la ecopresa.md, la Ziua Mediului 2019, care au mers să vadă cum arată neobişnuita grădină experimentală.
Cu diplomă de designer peisajer, Mariana Şeremet, deja de trei ani, se dedică formării unei bănci de seminţe în R. Moldova. „Lucrăm cu semințe care au fost selectate, de-a lungul anilor și care sunt rezistente și adaptate la spațiul nostru, la situații climaterice, precum secetele frecvente”, spune Mariana.
Semințele folosite în grădina de la Cigârleni provin şi de la bănci de semințe din străinătate. Foarte multe sunt achiziționate din România, de la o asociație similară. Mariana Șeremet spune că multe soiuri autohtone s-au pierdut în timp.
„Am găsit soiurile noastre în bănci de seminţe din străinătate şi, treptat, le readucem acasă”, menţionează agricultoarea.
Despre importanța calității semințelor menționează și cercetătorul principal de la Grădina Botanică, Alexei Palanceanu. Expertul spune că actualmente se atestă o problemă cu soiurile de roșii și nu doar.
„Soiurile autohtone au fost înlocuite cu cele tehnice, destinate pentru cultivarea pe suprafețe extinse. Cele din urmă, nu sunt bune pentru seminţe. În această situație trebuie să revenim mereu la prima generație, iar aceasta implică costuri suplimentare. Iată de ce trebuie să readucem soiurile noastre vechi”, accentuează Palanceanu.
Răsadul de la Cigârleni este crescut în aer liber, nu în sere. Grădina este bine structurată, toate elementele se află în armonie, completându-se reciproc: arbuștii, pomii fructiferi, legumele, chiar şi florile. Este şi o metodă naturală de combatere a dăunătorilor.
Marina este convinsă că grija pentru mediu nu se rezumă doar la reducerea folosirii plasticului, refolosirea materialelor, consumul responsabil și eficiență energetică. Și cultivând o plantă adaptată la schimbările climatice, chiar și în condiții de oraș (în ghiveci) contribui la protejarea mediului. Este o metodă de a reduce exploatarea resurselor naturale, a renunța la produse chimice pentru creșterea legumelor.
Semințe adaptate schimbărilor climatice, un sol ferit de produse chimice și multă responsabilitate față de mediu este formula perfectă pentru o grădină eco.
La Cigârleni, raionul Ialoveni, putem găsi o grădină experimentală în care cresc, fără insecticide, peste 130 de varietăți de tomate rezistente la provocările climatice, transmite Știri.md cu referire la Ea.md.
Acest „laborator în aer liber” a fost creat de fondatoarea Asociației „Grădina Moldovei”, Mariana Șeremet. Ea a fost „descoperită” de cei de la ecopresa.md, la Ziua Mediului 2019, care au mers să vadă cum arată neobişnuita grădină experimentală.
Cu diplomă de designer peisajer, Mariana Şeremet, deja de trei ani, se dedică formării unei bănci de seminţe în R. Moldova. „Lucrăm cu semințe care au fost selectate, de-a lungul anilor și care sunt rezistente și adaptate la spațiul nostru, la situații climaterice, precum secetele frecvente”, spune Mariana.
Semințele folosite în grădina de la Cigârleni provin şi de la bănci de semințe din străinătate. Foarte multe sunt achiziționate din România, de la o asociație similară. Mariana Șeremet spune că multe soiuri autohtone s-au pierdut în timp.
„Am găsit soiurile noastre în bănci de seminţe din străinătate şi, treptat, le readucem acasă”, menţionează agricultoarea.
Despre importanța calității semințelor menționează și cercetătorul principal de la Grădina Botanică, Alexei Palanceanu. Expertul spune că actualmente se atestă o problemă cu soiurile de roșii și nu doar.
„Soiurile autohtone au fost înlocuite cu cele tehnice, destinate pentru cultivarea pe suprafețe extinse. Cele din urmă, nu sunt bune pentru seminţe. În această situație trebuie să revenim mereu la prima generație, iar aceasta implică costuri suplimentare. Iată de ce trebuie să readucem soiurile noastre vechi”, accentuează Palanceanu.
Răsadul de la Cigârleni este crescut în aer liber, nu în sere. Grădina este bine structurată, toate elementele se află în armonie, completându-se reciproc: arbuștii, pomii fructiferi, legumele, chiar şi florile. Este şi o metodă naturală de combatere a dăunătorilor.
Marina este convinsă că grija pentru mediu nu se rezumă doar la reducerea folosirii plasticului, refolosirea materialelor, consumul responsabil și eficiență energetică. Și cultivând o plantă adaptată la schimbările climatice, chiar și în condiții de oraș (în ghiveci) contribui la protejarea mediului. Este o metodă de a reduce exploatarea resurselor naturale, a renunța la produse chimice pentru creșterea legumelor.