Doi studenți de la UTM, Maxim Sîtnic și Cristian Iaconi, au realizat o schiță de restaurare a Morii Roșii.
Proiectul lor, început ceva timp în urmă, a fost prezentat recent în cadrul unei conferințe științifice. Tinerii spun că vor să sensibilizeze atât societatea civilă, cât și autoritățile, sperând că cei din urmă se vor autosesiza în privința unor astfel de monumente arhitecturale, transmite Știri.md cu referire la diez.md.
Autorii proiectului sunt ambii studenți la facultatea de Urbanism și Arhitectură a Universității Tehnice a Moldovei, specialitatea Arhitectură.
„Moara Roșie – o clădire din cărămidă roșie, cu ferestrele zidite de parcă i-ar astupa cineva gura – stă să se prăbușească în centrul orașului, sub ochii a mii de trecători. Este un monument care, la fel ca multe altele, își așteaptă soarta, o soartă cu care, poate, s-a resemnat deja, întrucât clădirea se va nărui din cauza indiferenței autorităților”, este de părere Maxim.
Tânărul spune că monumentul are un potențial cultural și economic foarte mare: „Viziunea noastră pentru această construcție ar fi transformarea acesteia într-un complex cultural cu nivelurile superioare alocate pentru un muzeu, iar parterul și primul etaj destinate amenajării unei cafenele. Un alt scenariu ar putea fi amenajarea interiorului pentru oficii cu prestarea serviciilor la parter. Indiferent de funcția pe care urmează să o obțină, acest edificiu poate fi readus la viață iar bunul simț – reanimat.”
Proiectul celor doi a fost prezentat recent la Conferinţa ştiinţifică „Patrimoniul cultural românesc – Centenar 2018”, eveniment la care au participat personalităţi marcante şi specialişti din mai multe ţări, „în vederea sprijinirii unor viitoare acţiuni de cooperare culturală, dar şi pentru identificarea şi difuzarea elementelor culturale ale spaţiului românesc”.
Tinerii spun că își doresc să meargă mai departe cu acest proiect, dar că vor începe, în același timp și altele noi, cu scopul de a crea parteneriate publice private pentru valorificarea patrimoniului cultural, arhitectural și istoric. „Suntem tineri, avem viziune și credem că orașul Chișinău merită mai mult.”
Într-unul din articolele Anastasiei Taburceanu, în care tânăra face „Descoperiri Urbane”, ea scrie că Moara Roșie este un monument de arhitectură de valoare locală, inclus în Registrul de monumente de istorie şi cultură al municipiului Chişinău. A fost construit la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, în stil eclectic și, potrivit legislaţiei, nu poate fi demolat. Eliberarea unei autorizaţii de demolare ar putea avea loc doar în cazul în care clădirea n-ar mai fi monument. Ceea ce, de fapt, a încercat să obţină Primăria prin 2010, când solicita „examinarea chestiunii privind excluderea imobilului din str. Moara Roşie, 5 din Registrele respective, în ordinea stabilită, pentru ca ulterior să fie posibilă eliberarea autorizaţiei de desfiinţare”.
„Moara Roșie este mai degrabă o clădire incomodă, dar credeți-mă, e o clădire tare frumoasă care nu deranjează pe nimeni decât pe cei care cu drag și-ar parca mașina pe locul morii”, mai spune tânăra.
Registrul de monumente de istorie şi cultură alcătuit de Academia de Ştiinţe spune că această clădire „făcea parte dintr-un complex industrial din care a rămas singură, izolată de construcţiile aferente. Iniţial moara avea trei niveluri ridicate înainte de 1884, aparţinând negustorului Abram Levenzon. Ulterior, la sfârşitul secolului al XIX-lea, al treilea nivel a ars, iar la începutul secolului al XX-lea au fost adăugate două etaje şi o mansardă din piatră, căptuşite cu cărămidă roşie, după care moara de abur este cunoscută sub denumirea Moara Roșie”.
Cum arată clădirea acum:
Doi studenți de la UTM, Maxim Sîtnic și Cristian Iaconi, au realizat o schiță de restaurare a Morii Roșii.
Proiectul lor, început ceva timp în urmă, a fost prezentat recent în cadrul unei conferințe științifice. Tinerii spun că vor să sensibilizeze atât societatea civilă, cât și autoritățile, sperând că cei din urmă se vor autosesiza în privința unor astfel de monumente arhitecturale, transmite Știri.md cu referire la diez.md.
Autorii proiectului sunt ambii studenți la facultatea de Urbanism și Arhitectură a Universității Tehnice a Moldovei, specialitatea Arhitectură.
„Moara Roșie – o clădire din cărămidă roșie, cu ferestrele zidite de parcă i-ar astupa cineva gura – stă să se prăbușească în centrul orașului, sub ochii a mii de trecători. Este un monument care, la fel ca multe altele, își așteaptă soarta, o soartă cu care, poate, s-a resemnat deja, întrucât clădirea se va nărui din cauza indiferenței autorităților”, este de părere Maxim.
Tânărul spune că monumentul are un potențial cultural și economic foarte mare: „Viziunea noastră pentru această construcție ar fi transformarea acesteia într-un complex cultural cu nivelurile superioare alocate pentru un muzeu, iar parterul și primul etaj destinate amenajării unei cafenele. Un alt scenariu ar putea fi amenajarea interiorului pentru oficii cu prestarea serviciilor la parter. Indiferent de funcția pe care urmează să o obțină, acest edificiu poate fi readus la viață iar bunul simț – reanimat.”
Proiectul celor doi a fost prezentat recent la Conferinţa ştiinţifică „Patrimoniul cultural românesc – Centenar 2018”, eveniment la care au participat personalităţi marcante şi specialişti din mai multe ţări, „în vederea sprijinirii unor viitoare acţiuni de cooperare culturală, dar şi pentru identificarea şi difuzarea elementelor culturale ale spaţiului românesc”.
Tinerii spun că își doresc să meargă mai departe cu acest proiect, dar că vor începe, în același timp și altele noi, cu scopul de a crea parteneriate publice private pentru valorificarea patrimoniului cultural, arhitectural și istoric. „Suntem tineri, avem viziune și credem că orașul Chișinău merită mai mult.”
Într-unul din articolele Anastasiei Taburceanu, în care tânăra face „Descoperiri Urbane”, ea scrie că Moara Roșie este un monument de arhitectură de valoare locală, inclus în Registrul de monumente de istorie şi cultură al municipiului Chişinău. A fost construit la sfârşitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea, în stil eclectic și, potrivit legislaţiei, nu poate fi demolat. Eliberarea unei autorizaţii de demolare ar putea avea loc doar în cazul în care clădirea n-ar mai fi monument. Ceea ce, de fapt, a încercat să obţină Primăria prin 2010, când solicita „examinarea chestiunii privind excluderea imobilului din str. Moara Roşie, 5 din Registrele respective, în ordinea stabilită, pentru ca ulterior să fie posibilă eliberarea autorizaţiei de desfiinţare”.
„Moara Roșie este mai degrabă o clădire incomodă, dar credeți-mă, e o clădire tare frumoasă care nu deranjează pe nimeni decât pe cei care cu drag și-ar parca mașina pe locul morii”, mai spune tânăra.
Registrul de monumente de istorie şi cultură alcătuit de Academia de Ştiinţe spune că această clădire „făcea parte dintr-un complex industrial din care a rămas singură, izolată de construcţiile aferente. Iniţial moara avea trei niveluri ridicate înainte de 1884, aparţinând negustorului Abram Levenzon. Ulterior, la sfârşitul secolului al XIX-lea, al treilea nivel a ars, iar la începutul secolului al XX-lea au fost adăugate două etaje şi o mansardă din piatră, căptuşite cu cărămidă roşie, după care moara de abur este cunoscută sub denumirea Moara Roșie”.
Cum arată clădirea acum: