Trăim într-o epocă în care productivitatea, pilonul principal pentru creșterea economică, începe să se clatine. Statele Unite, Uniunea Europeană și alte națiuni avansate dau semne de slăbiciune din acest punct de vedere. Astfel, o soluție poate fi o eficientizare și mai mare a muncii, ceea ce presupune ca oamenii să muncească cot la cot cu roboții într-un mod care să avantajeze pe toată lumea.
O mână de ajutor în creșterea productivității muncii poate fi dată de roboții avansați, inteligență artificială și alte tehnologii noi, care performează deja mai bine ca oamenii în domenii diverse, de la cititul pe buze la interpretarea analizelor realizate cu ajutorul razelor X.
Beneficiile pentru companiile care le folosesc sunt nenumărate și nu se reduc doar la reducerea costurilor cu munca: automatizarea poate crea modele de business cu totul noi și îmbunătățiri care transcend abilitățile umane, cum ar fi creșterea ratei de transfer a datelor și a răspunsurilor pentru diverse sarcini. Trăgând linie, va ajuta la creșterea productivității de care lumea are atât de multă nevoie pentru a se dezvolta. De asemenea, noile tehnologii deschid noi căi de combatere a bolilor și de reducere a poluării.
Într-un articol publicat de Harvard Business Review, semnat de Michael Spence (economist laureat cu Premiul Nobel) și James Manyika (directorul McKinsey Global Institute) se ridică următoarea întrebare: cum vor fi afectați oamenii de această nouă revoluție a muncii? Ei bine, unele joburi vor dispărea, fiind înlocuite de mașinării, dar se vor crea alte locuri de muncă, care vor putea acoperi golul lăsat.
Autorii susțin că schimbarea nu va fi una simplă, căci noile joburi vor necesita un nivel educațional superior, dar și abilități cognitive și de comunicare mai bune din partea oamenilor. Doar prin reinventare și învățare continuă vom putea ajunge în acel punct în care munca noastră să fie mai bine pusă în valoare de colaborarea cu roboții și tehnologiile avansate.
Cei doi specialiști susțin că soluția optimă este să îmbrățișăm automatizarea pentru beneficiile legate de productivitate și să luăm măsuri proactive care să ajute oamenii să obțină acele aptitudini relevante pentru piața muncii a viitorului. Cele mai importante ar fi:
1. Axarea pe îmbunătățirea competențelor oamenilor și traininguri. Vom fi nevoiți să ne dezvoltăm mai mult pe plan profesional, așa că autorităţile și companiile trebuie să investească mai mult în calificarea și recalificarea angajaților în așa fel încât competențele lor să fie relevante pentru vremurile care vin.
2. Piața muncii ar trebui să fie mai fluidă. Adică ar trebui încurajate activitățile de freelancing, munca de acasă și relocarea.
3. Reevaluarea surselor de venit și sprijin pentru tranziția angajaților relocați. Autorităţile și mediul de business trebuie să colaboreze în așa fel încât oamenii care aleg să lucreze în alte părți să aibă parte de o acomodare facilă.
Implementarea unei noi paradigme a muncii nu va fi ușoară și va fi un proces de durată. Însă, în cele din urmă, cu un efort comun, oamenii vor ajunge să lucreze cot la cot cu roboții în așa fel încât toată lumea să aibă de câștigat, mai susțin autorii articolului din HBR.
Opinia specialistului: Educația – punctul de pornire pentru România
Pentru a vedea care e situația din România, am stat de vorbă cu Corina Neagu, fondator al DARE DEVELOPMENT, trainer şi HR Consultant.
Am vrut să aflăm dacă trebuie să îmbrățișăm digitalizarea și automatizarea că parte a unui flux normal de lucru, pentru a ne putea ajuta să creștem productivitatea muncii și pentru ca noi, oamenii, să ne axam pe abilități și meserii care ne maximizează trăsăturile profund umane. Cu alte cuvinte, de ce e nevoie ca să găsim formulă potrivită pentru ca oamenii să lucreze cot la cot cu roboții, astfel încât distribuția sarcinilor să fie echitabilă și deșteaptă.
"În ultimii ani am călătorit foarte mult și că trainer am livrat cursuri în mai multe țări din Asia. Am reușit astfel să fac o comparație între ceea ce se întâmplă în România și cum văd viitorul oamenii de pe alte continente. Am încercat să înțeleg de ce și de unde aceste discrepanțe, iar totul pornește de la sistemul de învățământ. Dacă în România sistemul de învățământ este unul perimat, deficitar, care nu este deloc orientat către viitor și prin urmare nu îndrumă tinerii către joburile sau tehnologiile viitorului, în alte țări vorbim de robotizare la cel mai înalt nivel, de rebranding, de revoluție tehnologică, de inteligență artificială, de specializare și noi meserii, de recalificare și investiții masive în training și educație", atrage atenția Corina Neagu.
Ea crede că este vorba despre adaptare, despre crearea unei noi strategii de învățare, de a experimenta în colaborare cu alte țări ce presupune efectiv lucrul împreună cu roboții, despre a înțelege beneficiile, pentru că toată lumea se sperie că roboții vor înlocui oamenii.
"Sperietura" e doar parțial fundamentată, căci se vor crea joburi noi, numai că trebuie să fim pregătiți pentru ele.
Un studiu McKinsey Global Institute arată că între 75 de milioane și 375 de milioane de oameni la nivel global vor trebui să se reprofileze până în 2030. Ce presupune exact asta? Corina Neagu sumarizează ce ar trebui să facem prin următorul citat: „Dacă copiii nu învaţă după cum le predăm noi, poate ar trebui să le predăm după cum învaţă ei.” Ce vrea să spună mai exact?
"Tinerii de azi trăiesc în era tehnologiei, fie că ne place, fie că nu. Ei sunt în permanentă căutare de nou, inovează, creează, utilizează telefoanele și tabletele mult mai bine decât o face un adult, se conectează cu tineri de peste tot din lume, intră în grupuri, călătoresc, lucrează în proiecte internaționale și sunt expuși altor experiențe decât ce știam noi acum 20 de ani. Elevii români sunt premiați la nivel internațional pentru aplicații, roboți, deci știu foarte clar ce vor și cum să folosească tehnologia. Din păcate, cei mai mulţi nu din școală au deprins aceste abilități și sunt relativ puțini profesori care-i încurajează în acest sens, pentru că nici ei nu se pricep", explică Corina Neagu.
În opinia sa, este nevoie de o reformă la nivel național în sensul în care autoritățile să conștientizeze nevoia și cerințele și să se adapteze secolului în care trăim, astfel încât tinerii să aibă posibilitatea să învețe în concordanță cu cerințele viitorului, profesorii să fie pregătiți pentru a face față provocărilor tehnologiei și a avalanșei de informații astfel încât să îndrume cât mai pertinent și responsabil noile generații, angajatorii și angajații să treacă printr-un proces de reînvățare, reprofilare, adaptare la noile cerințe și noile tehnologii. Este un efort comun care necesită timp, răbdare, oameni cu experiență și investiții majore.
"Cred că trebuie să privim automatizarea ca pe o provocare de a ne ridică standardele, de a învață lucruri noi, de a deveni mai flexibili, de a adaugă abilități și competențe noi celor deja dobândite, de a ne reorienta în carieră și chiar de a ne regăsi echilibrul într-un nouă oportunitate profesională. Indiferent de ce decizie luăm, tehnologia ne ajunge și ne atinge și trebuie să fim pregătiți pentru schimbare", punctează Corina Neagu.
Trăim într-o epocă în care productivitatea, pilonul principal pentru creșterea economică, începe să se clatine. Statele Unite, Uniunea Europeană și alte națiuni avansate dau semne de slăbiciune din acest punct de vedere. Astfel, o soluție poate fi o eficientizare și mai mare a muncii, ceea ce presupune ca oamenii să muncească cot la cot cu roboții într-un mod care să avantajeze pe toată lumea.
O mână de ajutor în creșterea productivității muncii poate fi dată de roboții avansați, inteligență artificială și alte tehnologii noi, care performează deja mai bine ca oamenii în domenii diverse, de la cititul pe buze la interpretarea analizelor realizate cu ajutorul razelor X.
Beneficiile pentru companiile care le folosesc sunt nenumărate și nu se reduc doar la reducerea costurilor cu munca: automatizarea poate crea modele de business cu totul noi și îmbunătățiri care transcend abilitățile umane, cum ar fi creșterea ratei de transfer a datelor și a răspunsurilor pentru diverse sarcini. Trăgând linie, va ajuta la creșterea productivității de care lumea are atât de multă nevoie pentru a se dezvolta. De asemenea, noile tehnologii deschid noi căi de combatere a bolilor și de reducere a poluării.
Într-un articol publicat de Harvard Business Review, semnat de Michael Spence (economist laureat cu Premiul Nobel) și James Manyika (directorul McKinsey Global Institute) se ridică următoarea întrebare: cum vor fi afectați oamenii de această nouă revoluție a muncii? Ei bine, unele joburi vor dispărea, fiind înlocuite de mașinării, dar se vor crea alte locuri de muncă, care vor putea acoperi golul lăsat.
Autorii susțin că schimbarea nu va fi una simplă, căci noile joburi vor necesita un nivel educațional superior, dar și abilități cognitive și de comunicare mai bune din partea oamenilor. Doar prin reinventare și învățare continuă vom putea ajunge în acel punct în care munca noastră să fie mai bine pusă în valoare de colaborarea cu roboții și tehnologiile avansate.
Cei doi specialiști susțin că soluția optimă este să îmbrățișăm automatizarea pentru beneficiile legate de productivitate și să luăm măsuri proactive care să ajute oamenii să obțină acele aptitudini relevante pentru piața muncii a viitorului. Cele mai importante ar fi:
1. Axarea pe îmbunătățirea competențelor oamenilor și traininguri. Vom fi nevoiți să ne dezvoltăm mai mult pe plan profesional, așa că autorităţile și companiile trebuie să investească mai mult în calificarea și recalificarea angajaților în așa fel încât competențele lor să fie relevante pentru vremurile care vin.
2. Piața muncii ar trebui să fie mai fluidă. Adică ar trebui încurajate activitățile de freelancing, munca de acasă și relocarea.
3. Reevaluarea surselor de venit și sprijin pentru tranziția angajaților relocați. Autorităţile și mediul de business trebuie să colaboreze în așa fel încât oamenii care aleg să lucreze în alte părți să aibă parte de o acomodare facilă.
Implementarea unei noi paradigme a muncii nu va fi ușoară și va fi un proces de durată. Însă, în cele din urmă, cu un efort comun, oamenii vor ajunge să lucreze cot la cot cu roboții în așa fel încât toată lumea să aibă de câștigat, mai susțin autorii articolului din HBR.
Opinia specialistului: Educația – punctul de pornire pentru România
Pentru a vedea care e situația din România, am stat de vorbă cu Corina Neagu, fondator al DARE DEVELOPMENT, trainer şi HR Consultant.
Am vrut să aflăm dacă trebuie să îmbrățișăm digitalizarea și automatizarea că parte a unui flux normal de lucru, pentru a ne putea ajuta să creștem productivitatea muncii și pentru ca noi, oamenii, să ne axam pe abilități și meserii care ne maximizează trăsăturile profund umane. Cu alte cuvinte, de ce e nevoie ca să găsim formulă potrivită pentru ca oamenii să lucreze cot la cot cu roboții, astfel încât distribuția sarcinilor să fie echitabilă și deșteaptă.
"În ultimii ani am călătorit foarte mult și că trainer am livrat cursuri în mai multe țări din Asia. Am reușit astfel să fac o comparație între ceea ce se întâmplă în România și cum văd viitorul oamenii de pe alte continente. Am încercat să înțeleg de ce și de unde aceste discrepanțe, iar totul pornește de la sistemul de învățământ. Dacă în România sistemul de învățământ este unul perimat, deficitar, care nu este deloc orientat către viitor și prin urmare nu îndrumă tinerii către joburile sau tehnologiile viitorului, în alte țări vorbim de robotizare la cel mai înalt nivel, de rebranding, de revoluție tehnologică, de inteligență artificială, de specializare și noi meserii, de recalificare și investiții masive în training și educație", atrage atenția Corina Neagu.
Ea crede că este vorba despre adaptare, despre crearea unei noi strategii de învățare, de a experimenta în colaborare cu alte țări ce presupune efectiv lucrul împreună cu roboții, despre a înțelege beneficiile, pentru că toată lumea se sperie că roboții vor înlocui oamenii.
"Sperietura" e doar parțial fundamentată, căci se vor crea joburi noi, numai că trebuie să fim pregătiți pentru ele.
Un studiu McKinsey Global Institute arată că între 75 de milioane și 375 de milioane de oameni la nivel global vor trebui să se reprofileze până în 2030. Ce presupune exact asta? Corina Neagu sumarizează ce ar trebui să facem prin următorul citat: „Dacă copiii nu învaţă după cum le predăm noi, poate ar trebui să le predăm după cum învaţă ei.” Ce vrea să spună mai exact?
"Tinerii de azi trăiesc în era tehnologiei, fie că ne place, fie că nu. Ei sunt în permanentă căutare de nou, inovează, creează, utilizează telefoanele și tabletele mult mai bine decât o face un adult, se conectează cu tineri de peste tot din lume, intră în grupuri, călătoresc, lucrează în proiecte internaționale și sunt expuși altor experiențe decât ce știam noi acum 20 de ani. Elevii români sunt premiați la nivel internațional pentru aplicații, roboți, deci știu foarte clar ce vor și cum să folosească tehnologia. Din păcate, cei mai mulţi nu din școală au deprins aceste abilități și sunt relativ puțini profesori care-i încurajează în acest sens, pentru că nici ei nu se pricep", explică Corina Neagu.
În opinia sa, este nevoie de o reformă la nivel național în sensul în care autoritățile să conștientizeze nevoia și cerințele și să se adapteze secolului în care trăim, astfel încât tinerii să aibă posibilitatea să învețe în concordanță cu cerințele viitorului, profesorii să fie pregătiți pentru a face față provocărilor tehnologiei și a avalanșei de informații astfel încât să îndrume cât mai pertinent și responsabil noile generații, angajatorii și angajații să treacă printr-un proces de reînvățare, reprofilare, adaptare la noile cerințe și noile tehnologii. Este un efort comun care necesită timp, răbdare, oameni cu experiență și investiții majore.
"Cred că trebuie să privim automatizarea ca pe o provocare de a ne ridică standardele, de a învață lucruri noi, de a deveni mai flexibili, de a adaugă abilități și competențe noi celor deja dobândite, de a ne reorienta în carieră și chiar de a ne regăsi echilibrul într-un nouă oportunitate profesională. Indiferent de ce decizie luăm, tehnologia ne ajunge și ne atinge și trebuie să fim pregătiți pentru schimbare", punctează Corina Neagu.