Astăzi, lupta pentru influența și controlul asupra informației se dă între marile companii precum Google, Facebook, Amazon și Microsoft. În prezent, există peste 370 de cabluri care operează sub nivelul mării. Acestea sunt cam cea mai importantă parte a internetului. Sistemul subacvatic transmite aproximativ 95% dintre traficul de date la nivel internațional. Face asta prin cabluri de fibră optică cu diametrul unui furtun de grădină.
Lungimea totală a acestora depășește 1,2 milioane de kilometri iar „speranța de viață” a fiecăruia este de aproximativ 25 de ani.
Cablurile submarine datează din secolul 19. Totuși, primul a fost un relativ eșec. După mai multe încercări, au reușit să îl scufunde. Totuși, viteza cu care funcționa nu era una foarte bună. De exemplu, dura cam 16 ore pentru ca Regina Victoria și președintele Statelor Unite, James Buchanan, să-și poată trimite telegrame. Pentru a rezolva situația, inginerul șef al proiectului a considerat că ar trebui să mărească tensiunea, dar asta nu a făcut decât să distrugă cablul, scrie playtech.ro.
Din 1866 totuși, montarea acestor cabluri a devenit ceva obișnuit.
150 de ani mai târziu, cablurile au ajuns tot mai mult în posesia marilor companii tech.
În februarie 2019, Google a anunțat că vrea să construiască un nou cablu subacvatic între California și Chile, cablul Curie. Acesta urmează să fie primul cablu intercontinental construit vreodată de o companie majoră din afara sectorului telecomunicațiilor. Dar Google nu e singurul gigant tech care se ocupă cu asta.
În mod normal, aceste cabluri sunt deținute de companii din sectorul telecomunicațiilor. 2016 a venit cu o schimbare. De atunci, tot mai multe companii furnizoare de conținut au fost cele care au cumpărat aceste sisteme subacvatice. Facebook, Microsoft și Amazon, toate par să împărtășească aspirația pe care Google o are: să domine sistemul din ocean.
Aceste companii capătă tot mai mult acces în viețile personale ale consumatorilor, iar dominația companiilor tech asupra acestui stâlp de susținere al internetului are și alte implicații. Pe scurt, asta înseamnă un sistem mai convenabil pentru utilizatori, dar mai puțin control și confidențialitate.
Dacă în trecut companiile foloseau cablurile pentru a vinde lățime de bandă, furnizorii de conținut construiesc în mod intenționat cabluri private. Iar Google e pe cale să ajungă să dețină un număr alarmant de mare. Va deține peste 16.000 de kilometri de cabluri odată ce proiectul Curie este finalizat. Cu tot cu cablurile pe care le deține alături de Facebook, Microsoft și Amazon, lungimea totală ajunge la peste 100.000 de kilometri.
Acest boom al cablurilor are sens când ne uităm la creșterea traficului din ultimul deceniu. Datele utilizate de furnizorii de conținut a crescut de la aproximativ 8% la peste 40% în ultimii zece ani.
Astăzi, lupta pentru influența și controlul asupra informației se dă între marile companii precum Google, Facebook, Amazon și Microsoft. În prezent, există peste 370 de cabluri care operează sub nivelul mării. Acestea sunt cam cea mai importantă parte a internetului. Sistemul subacvatic transmite aproximativ 95% dintre traficul de date la nivel internațional. Face asta prin cabluri de fibră optică cu diametrul unui furtun de grădină.
Lungimea totală a acestora depășește 1,2 milioane de kilometri iar „speranța de viață” a fiecăruia este de aproximativ 25 de ani.
Cablurile submarine datează din secolul 19. Totuși, primul a fost un relativ eșec. După mai multe încercări, au reușit să îl scufunde. Totuși, viteza cu care funcționa nu era una foarte bună. De exemplu, dura cam 16 ore pentru ca Regina Victoria și președintele Statelor Unite, James Buchanan, să-și poată trimite telegrame. Pentru a rezolva situația, inginerul șef al proiectului a considerat că ar trebui să mărească tensiunea, dar asta nu a făcut decât să distrugă cablul, scrie playtech.ro.
Din 1866 totuși, montarea acestor cabluri a devenit ceva obișnuit.
150 de ani mai târziu, cablurile au ajuns tot mai mult în posesia marilor companii tech.
În februarie 2019, Google a anunțat că vrea să construiască un nou cablu subacvatic între California și Chile, cablul Curie. Acesta urmează să fie primul cablu intercontinental construit vreodată de o companie majoră din afara sectorului telecomunicațiilor. Dar Google nu e singurul gigant tech care se ocupă cu asta.
În mod normal, aceste cabluri sunt deținute de companii din sectorul telecomunicațiilor. 2016 a venit cu o schimbare. De atunci, tot mai multe companii furnizoare de conținut au fost cele care au cumpărat aceste sisteme subacvatice. Facebook, Microsoft și Amazon, toate par să împărtășească aspirația pe care Google o are: să domine sistemul din ocean.
Aceste companii capătă tot mai mult acces în viețile personale ale consumatorilor, iar dominația companiilor tech asupra acestui stâlp de susținere al internetului are și alte implicații. Pe scurt, asta înseamnă un sistem mai convenabil pentru utilizatori, dar mai puțin control și confidențialitate.
Dacă în trecut companiile foloseau cablurile pentru a vinde lățime de bandă, furnizorii de conținut construiesc în mod intenționat cabluri private. Iar Google e pe cale să ajungă să dețină un număr alarmant de mare. Va deține peste 16.000 de kilometri de cabluri odată ce proiectul Curie este finalizat. Cu tot cu cablurile pe care le deține alături de Facebook, Microsoft și Amazon, lungimea totală ajunge la peste 100.000 de kilometri.
Acest boom al cablurilor are sens când ne uităm la creșterea traficului din ultimul deceniu. Datele utilizate de furnizorii de conținut a crescut de la aproximativ 8% la peste 40% în ultimii zece ani.