Cu toții am cunoscut o astfel de persoană, la școală sau la muncă: acel coleg care are impresia, eronată, că este foarte competent în ceea ce face, însă realitatea este cu totul alta. Acest lucru nu este doar enervant, dar poate duce la un dezastru, dacă vorbim de muncă în echipă.
Psihologul David Dunning a studiat de ce oamenii, în general, nu își judecă în mod corect abilitățile, iar fenomenul a fost denumit Efectul Dunning-Kruger, notează Vox.
Studiile au demonstrat că oamenii nu reușesc să se evalueaze pe ei înșiși cu precizie. De fapt, deseori ei se supraestimează, amintește psihologul Addison Anderson.
Explicația este una simplă: „Când psihologii Dunning și Kruger au descris prima dată efectul, în 1999, ei au evidențiat faptul că oamenii cu o cunoaștere lacunară și cu abilități în diverse domenii suferă de un dublu blestem. În primul rând, ei fac greșeli și nu iau deciziile bune. În al doilea rând, aceeași lipsă de cunoaștere îi împiedică pe aceștia să-și dea seama de propriile greșeli. Cu alte cuvinte, ei nu sunt calificați să-și recunoască erorile”.
De exemplu, cum poate cineva să-și dea seama că nu scrie corect dacă el nu cunoaște regulile gramaticale?
„Aceasta poate fi o explicație pentru care oamenii cu o cunoaștere moderată sau care excelează la ceva să aibă mai puțină încredere în abilitățile lor. Ei știu destule ca să-și dea seama că sunt multe pe care nu le știu”, adaugă Addison.
Există însă și cazurile oamenilor care știu multe și sunt conștienți de asta. Ei fac însă altă greșeală: au impresia că și cei din jur știu la fel de mult ca ei și deseori îi supraestimează pe ceilalți.
„Rezultatul este că, deseori, indiferent dacă sunt inapți sau foarte calificați, oamenii tind să fie prinși într-o bulă a percepție de sine inexactă. Când sunt incompeteți, nu-și văd defectele. Când sunt excepțional de competenți, nu-și dau seama cât de neobișnuite sunt calitățile lor”, explică Addison.
Pentru a preveni aceste situații, psihologii recomandă cererea unui feedback de la alte persoane și mai ales acceptarea că ceea ce auzim ar putea fi adevărat. În al doilea rând, oamenii trebuie să continue să învețe cât mai mult. Cu cât știm mai multe, cu atât avem mai multe șanse să ne observăm propriile greșeli.
Cu toții am cunoscut o astfel de persoană, la școală sau la muncă: acel coleg care are impresia, eronată, că este foarte competent în ceea ce face, însă realitatea este cu totul alta. Acest lucru nu este doar enervant, dar poate duce la un dezastru, dacă vorbim de muncă în echipă.
Psihologul David Dunning a studiat de ce oamenii, în general, nu își judecă în mod corect abilitățile, iar fenomenul a fost denumit Efectul Dunning-Kruger, notează Vox.
Studiile au demonstrat că oamenii nu reușesc să se evalueaze pe ei înșiși cu precizie. De fapt, deseori ei se supraestimează, amintește psihologul Addison Anderson.
Explicația este una simplă: „Când psihologii Dunning și Kruger au descris prima dată efectul, în 1999, ei au evidențiat faptul că oamenii cu o cunoaștere lacunară și cu abilități în diverse domenii suferă de un dublu blestem. În primul rând, ei fac greșeli și nu iau deciziile bune. În al doilea rând, aceeași lipsă de cunoaștere îi împiedică pe aceștia să-și dea seama de propriile greșeli. Cu alte cuvinte, ei nu sunt calificați să-și recunoască erorile”.
De exemplu, cum poate cineva să-și dea seama că nu scrie corect dacă el nu cunoaște regulile gramaticale?
„Aceasta poate fi o explicație pentru care oamenii cu o cunoaștere moderată sau care excelează la ceva să aibă mai puțină încredere în abilitățile lor. Ei știu destule ca să-și dea seama că sunt multe pe care nu le știu”, adaugă Addison.
Există însă și cazurile oamenilor care știu multe și sunt conștienți de asta. Ei fac însă altă greșeală: au impresia că și cei din jur știu la fel de mult ca ei și deseori îi supraestimează pe ceilalți.
„Rezultatul este că, deseori, indiferent dacă sunt inapți sau foarte calificați, oamenii tind să fie prinși într-o bulă a percepție de sine inexactă. Când sunt incompeteți, nu-și văd defectele. Când sunt excepțional de competenți, nu-și dau seama cât de neobișnuite sunt calitățile lor”, explică Addison.
Pentru a preveni aceste situații, psihologii recomandă cererea unui feedback de la alte persoane și mai ales acceptarea că ceea ce auzim ar putea fi adevărat. În al doilea rând, oamenii trebuie să continue să învețe cât mai mult. Cu cât știm mai multe, cu atât avem mai multe șanse să ne observăm propriile greșeli.