Pe lângă decalajul între teorie şi practică, am observat că anumite comportamente pe care le admirăm la liderii pe care îi vedeam ocazional la evenimente nu le apreciam deloc la cei cu care lucram zi de zi. Este vorba despre charismă.
Mi-a plăcut întotdeauna să-i observ atent pe lideri: cum îşi formează echipele, cum reuşesc să îşi ţină subordonaţii motivaţi şi uniţi mai ales în momentele grele, cum reuşesc să creeze un mediu în care să scoată ce este mai bun la fiecare membru al echipei.
Mă pot încadra, fără teamă de greşeală, în categoria unui observator critic, pentru că obișnuiam să îmi compar mereu colegii cu liderii pe care îi vedeam la conferinţe sau congrese şi, în plus, îi comparam cu ceea ce spune teoria despre un lider bun.
Când ne place şi când ne displace un lider charismatic?
Ne plac liderii siguri pe ei, care au răspuns la orice întrebare, au farmec şi ne captează uşor atenţia. Ce se întâmplă însă când lucrăm zilnic cu un asemenea lider? Vedem că „ştie tot”, nu cere şi nu ascultă feedback – pentru că ştie mai bine –, nu îşi asumă greşelile – pentru că alţii sunt de vină –, monopolizează atenţia şi discuţiile, face mult zgomot, confundând activismul cu eficiența.
Cum se vor simţi subordonaţii? În mintea unui asemenea lider, ei ar trebui să aibă acelaşi nivel de energie şi determinare ca şi el. În realitate, se vor simţi neimplicaţi, inutili şi demotivaţi, deoarece nu mai este loc şi pentru ei, întrucât cineva le ştie pe toate, întrucât ceea ce spun ei nu contează şi deoarece au învăţat că eşecul va fi al lor.
De ce sunt promovate persoanele charismatice?
Psihologul Amy Brunnell de la Ohio State University a demonstrat că persoanele care au trăsături de personalitate narcisiste au şanse mai mari să ajungă lideri decât cei care nu au aceste trăsături. Psihologul spune că lor le place puterea, sunt centraţi pe propriile rezultate, fermecători şi extraverți. Ei arată că vor şi pot să îşi asume responsabilităţi. Au abilitatea de a proiecta o imagine dezirabilă la prima vedere.
Ce riscuri sunt asociate charismei?
Liderii charismatici pot pierde şansa de a progresa, de a-şi dezvolta membrii echipei şi de a folosi forţa grupului pentru a găsi soluţii la problemele de business care apar. Dacă vor continua să se comporte în calitate de lider cum s-au comportat în calitate de „star”, pe termen mediu, starea de demotivare a echipei se va vedea şi în rezultate. Atunci când companiile încurajează charisma în cadrul echipei de top management, pot subestima concurenţa şi pot pierde oportunităţi de dezvoltare şi inovare.
Ce pot face liderii charismatici pentru a nu-şi transforma punctele forte în bariere?
Primul exerciţiu util pentru orice lider, mai ales pentru unul charismatic, este să se uite în oglindă şi, dacă vede perfecţiunea, să ceară şi să asculte ce spun alţii, mai ales egalii şi subordonaţii. De asemenea, testele de personalitate ne oferă o perspectivă structurată şi obiectivă asupra propriilor tipare de comportament. Al doilea lucru este să îşi răspundă sincer la întrebarea: Comportamentul cui pot să îl controlez?
Fiecare dintre noi poate controla doar propriul său comportament, şi atunci când încercăm să îi controlăm pe alţii nu facem decât să introducem tensiune şi frustrare în relaţii. În orice moment alegem comportamentele care să ne ajute să ajungem acolo unde ne dorim. Este util ca, periodic, să evaluăm măsura în care ceea ce facem este eficient şi, când ajungem la concluzia că nu este, să alegem un comportament diferit, în loc să aşteptăm sau să impunem o schimbare altcuiva.
Pe lângă decalajul între teorie şi practică, am observat că anumite comportamente pe care le admirăm la liderii pe care îi vedeam ocazional la evenimente nu le apreciam deloc la cei cu care lucram zi de zi. Este vorba despre charismă.
Mi-a plăcut întotdeauna să-i observ atent pe lideri: cum îşi formează echipele, cum reuşesc să îşi ţină subordonaţii motivaţi şi uniţi mai ales în momentele grele, cum reuşesc să creeze un mediu în care să scoată ce este mai bun la fiecare membru al echipei.
Mă pot încadra, fără teamă de greşeală, în categoria unui observator critic, pentru că obișnuiam să îmi compar mereu colegii cu liderii pe care îi vedeam la conferinţe sau congrese şi, în plus, îi comparam cu ceea ce spune teoria despre un lider bun.
Când ne place şi când ne displace un lider charismatic?
Ne plac liderii siguri pe ei, care au răspuns la orice întrebare, au farmec şi ne captează uşor atenţia. Ce se întâmplă însă când lucrăm zilnic cu un asemenea lider? Vedem că „ştie tot”, nu cere şi nu ascultă feedback – pentru că ştie mai bine –, nu îşi asumă greşelile – pentru că alţii sunt de vină –, monopolizează atenţia şi discuţiile, face mult zgomot, confundând activismul cu eficiența.
Cum se vor simţi subordonaţii? În mintea unui asemenea lider, ei ar trebui să aibă acelaşi nivel de energie şi determinare ca şi el. În realitate, se vor simţi neimplicaţi, inutili şi demotivaţi, deoarece nu mai este loc şi pentru ei, întrucât cineva le ştie pe toate, întrucât ceea ce spun ei nu contează şi deoarece au învăţat că eşecul va fi al lor.
De ce sunt promovate persoanele charismatice?
Psihologul Amy Brunnell de la Ohio State University a demonstrat că persoanele care au trăsături de personalitate narcisiste au şanse mai mari să ajungă lideri decât cei care nu au aceste trăsături. Psihologul spune că lor le place puterea, sunt centraţi pe propriile rezultate, fermecători şi extraverți. Ei arată că vor şi pot să îşi asume responsabilităţi. Au abilitatea de a proiecta o imagine dezirabilă la prima vedere.
Ce riscuri sunt asociate charismei?
Liderii charismatici pot pierde şansa de a progresa, de a-şi dezvolta membrii echipei şi de a folosi forţa grupului pentru a găsi soluţii la problemele de business care apar. Dacă vor continua să se comporte în calitate de lider cum s-au comportat în calitate de „star”, pe termen mediu, starea de demotivare a echipei se va vedea şi în rezultate. Atunci când companiile încurajează charisma în cadrul echipei de top management, pot subestima concurenţa şi pot pierde oportunităţi de dezvoltare şi inovare.
Ce pot face liderii charismatici pentru a nu-şi transforma punctele forte în bariere?
Primul exerciţiu util pentru orice lider, mai ales pentru unul charismatic, este să se uite în oglindă şi, dacă vede perfecţiunea, să ceară şi să asculte ce spun alţii, mai ales egalii şi subordonaţii. De asemenea, testele de personalitate ne oferă o perspectivă structurată şi obiectivă asupra propriilor tipare de comportament. Al doilea lucru este să îşi răspundă sincer la întrebarea: Comportamentul cui pot să îl controlez?
Fiecare dintre noi poate controla doar propriul său comportament, şi atunci când încercăm să îi controlăm pe alţii nu facem decât să introducem tensiune şi frustrare în relaţii. În orice moment alegem comportamentele care să ne ajute să ajungem acolo unde ne dorim. Este util ca, periodic, să evaluăm măsura în care ceea ce facem este eficient şi, când ajungem la concluzia că nu este, să alegem un comportament diferit, în loc să aşteptăm sau să impunem o schimbare altcuiva.