Este indubitabil: tehnologia va înlocui o parte din joburi. Mai precis, va lua locul oamenilor care execută cu precădere sarcini repetitive. Nu va exista industrie afectată de revoluţia digitală, de ascensiunea inteligenţei artificiale şi Internet of Things. În fapt, specialiştii apreciază că între 5 şi 10 milioane de joburi vor fi preluate de roboţi până în 2020.
Iar liderii trebuie să reziste tentaţiei de a privi această nouă realitate ca în „Vrăjitorul din Oz”. Nu, nu vor putea controla imperii vaste din spatele unei cortine. În schimb, trebuie să recunoască faptul că maşinăriile vor aduce un avantaj tactic afacerii lor şi – mai important - că oamenii trebuie redirecţionaţi cât mai mult către o muncă strategică.
Tocmai de aceea, creativitatea – o caracteristică profund umană – joacă un rol crucial în noua ecuaţie ce descrie viitorul organizaţiilor. Joburile creative vor căpăta o valenţă superioară, iar fiecare angajat va fi nevoit să îşi cultive această trăsătură definitorie. Şi nu e vorba numai de faptul că vor apărea meserii noi. În principal, rolurile din organizaţii vor fi regândite în aşa fel încât creativitatea să primeze şi să fie un factor important în dezvoltarea companiei şi în conturarea traseului profesional al fiecărui individ.
Toate acestea sunt abordările temei-serial “Creativitatea este un must have pe o piaţă a muncii în continuă transformare”.
Oamenii creativi din spatele codului
Chiar dacă roboţii vor prelua multe dintre sarcinile noastre, acest lucru nu înseamnă că întreg sectorul IT se va rezuma doar la aceştia. Nimic mai fals. Oamenii vor fi în continuare nucleul, și o doză din „energizantul” numit creativitate le este mai mult decât necesară celor care lucrează cu sisteme binare, coduri HTML ş.a.m.d.
Iar în contextul evoluţiei tehnologiei, specialiştii din acest domeniu vor trebui să mărească doza de creativitate pentru a putea face faţă noilor provocări, dar şi pentru ca munca lor să rămână relevantă într-o piaţă tot mai competitivă.
Costin Bleotu (foto) are 28 de ani și programează deja de jumătate din viaţa sa. El face parte din echipa 
Code4Romania, o comunitate care oferă soluţii IT la probleme civice, iar în timpul liber joacă în spectacolele Auăleu Teatru. Aşa că are o viziune ambivalentă în ceea ce priveşte creativitatea.
„Din punctul de vedere al creativității, nu cred că există diferență între a scrie cod sau a găti. Totul ține de cât de mult îți dorești să îți iasă o cină bună, iar apoi să te bucuri de ea. Până la urmă, a scrie cod înseamnă a vorbi cu o mașină, a-i explica bine ce ți-ai dori să facă și să înveți continuu cum poți să îți îmbunătățești vocabularul. După ce ai mai multe «discuții» de genul ăsta și cunoști mai multe tehnici, poți fi sigur că folosești tehnologia pentru a realiza o aplicație practică”, spune programatorul.
Costin Bleotu crede că totul se reduce la a pune rotițele creierului în mișcare, dar contează şi gradul de implicare. „Cred că doar atunci când te implici ești creativ. Cel mai important factor când vorbim despre creativitate este mediul în care lucrezi, oamenii de care ești înconjurat și impactul pe care îl ai prin munca ta. Cel mai mare impediment al creativității cred că îl reprezintă ritmul alert al societății, care încearcă să standardizeze și să aplice șabloane peste fluxurile de lucru, pentru productivitate. Este ceva ce se simte în multe medii, unde ajungi practic să lucrezi pe bandă rulantă, fără să îți mai pese de ceea ce faci. Trebuie sa livrezi... și cam atât. Pe scurt, dacă ar fi să o spui pe Facebook – «It’s complicated», continuă acesta.
Bogdan Vizureanu (foto), unul dintre co-fondatorii Code4Romania, este pe timp de zi Development Team Lead într-o companie de software development, iar în tura de seară este responsabil de Business Analysis în cadrul proiectelor asociației.
Cu alte cuvinte, disecă problemele și le transformă în soluții. Întrebat despre relaţia unui programator cu creativitatea, el spune că dacă abia faci primii pași și scopul tău este doar să transformi specificații tehnice în cod, atunci spațiul tău de joacă este destul de restrâns și de obicei e format din cel mult un scrânciob. Dar dacă ești arhitect și rolul tău este să pui cărămizile structurii unei soluții, să iei contact direct cu problema și cu beneficiarii finali ai soluției tale, atunci lucrurile stau puțin diferit. Aici ai voie să fii creativ.
„Și spun «ai voie», pentru că deși nimeni nu te oprește să vii cu o soluție complet out-of-the box, tehnologiile, resursele și contextul te blochează foarte mult. Așadar ai voie, dar nu știm dacă și poți. Fie că vorbim de deadline-uri strânse sau de alte soluții tehnice (iar cea pe care o construiești tu trebuie să se integreze), adesea creativitatea ta este lovită de replica: «E minunat, dar nu cred că putem…». De asemenea, este posibil să fii creativ doar pe meridianul tău. Fiind un domeniu cu o dezvoltare atât de rapidă, este aproape imposibil să ții pasul cu tot ce nou, tot ce e bun din ce e nou și cu tot ce urmează să mai apară. Există și cazul în care cel mai adesea, lucrând mulți ani pe un singur produs sau tip de produs, pierzi contactul cu exteriorul, nu mai ești în rând cu cele mai «la modă», optime sau inovatoare tehnologii, și atunci pleci din start cu un minus în drumul spre soluția creativă”, spune Bogdan Vizureanu.
El adaugă că arhitectul are libertatea de a jongla cu scenariile, de a cerceta soluții anterioare și de a descoperi noi tehnologii care să îl ajute în a livra un produs cât mai actual, implicit de a găsi cel mai bun mod prin care să rezolve problema. Dar mai există şi obstacole. „Bineînțeles, mai ai o serie de filtre prin care să îl treci - costurile, care adesea sunt cele care ucid creativitatea din fașă, iar apoi know-how-ul şi resursele pe care le ai la dispoziție”, punctează acesta.
Articol preluat din numărul 244/februarie 2018 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.
Este indubitabil: tehnologia va înlocui o parte din joburi. Mai precis, va lua locul oamenilor care execută cu precădere sarcini repetitive. Nu va exista industrie afectată de revoluţia digitală, de ascensiunea inteligenţei artificiale şi Internet of Things. În fapt, specialiştii apreciază că între 5 şi 10 milioane de joburi vor fi preluate de roboţi până în 2020.
Iar liderii trebuie să reziste tentaţiei de a privi această nouă realitate ca în „Vrăjitorul din Oz”. Nu, nu vor putea controla imperii vaste din spatele unei cortine. În schimb, trebuie să recunoască faptul că maşinăriile vor aduce un avantaj tactic afacerii lor şi – mai important - că oamenii trebuie redirecţionaţi cât mai mult către o muncă strategică.
Tocmai de aceea, creativitatea – o caracteristică profund umană – joacă un rol crucial în noua ecuaţie ce descrie viitorul organizaţiilor. Joburile creative vor căpăta o valenţă superioară, iar fiecare angajat va fi nevoit să îşi cultive această trăsătură definitorie. Şi nu e vorba numai de faptul că vor apărea meserii noi. În principal, rolurile din organizaţii vor fi regândite în aşa fel încât creativitatea să primeze şi să fie un factor important în dezvoltarea companiei şi în conturarea traseului profesional al fiecărui individ.
Toate acestea sunt abordările temei-serial “Creativitatea este un must have pe o piaţă a muncii în continuă transformare”.
Oamenii creativi din spatele codului
Chiar dacă roboţii vor prelua multe dintre sarcinile noastre, acest lucru nu înseamnă că întreg sectorul IT se va rezuma doar la aceştia. Nimic mai fals. Oamenii vor fi în continuare nucleul, și o doză din „energizantul” numit creativitate le este mai mult decât necesară celor care lucrează cu sisteme binare, coduri HTML ş.a.m.d.
Iar în contextul evoluţiei tehnologiei, specialiştii din acest domeniu vor trebui să mărească doza de creativitate pentru a putea face faţă noilor provocări, dar şi pentru ca munca lor să rămână relevantă într-o piaţă tot mai competitivă.
Costin Bleotu (foto) are 28 de ani și programează deja de jumătate din viaţa sa. El face parte din echipa
Code4Romania, o comunitate care oferă soluţii IT la probleme civice, iar în timpul liber joacă în spectacolele Auăleu Teatru. Aşa că are o viziune ambivalentă în ceea ce priveşte creativitatea.
„Din punctul de vedere al creativității, nu cred că există diferență între a scrie cod sau a găti. Totul ține de cât de mult îți dorești să îți iasă o cină bună, iar apoi să te bucuri de ea. Până la urmă, a scrie cod înseamnă a vorbi cu o mașină, a-i explica bine ce ți-ai dori să facă și să înveți continuu cum poți să îți îmbunătățești vocabularul. După ce ai mai multe «discuții» de genul ăsta și cunoști mai multe tehnici, poți fi sigur că folosești tehnologia pentru a realiza o aplicație practică”, spune programatorul.
Costin Bleotu crede că totul se reduce la a pune rotițele creierului în mișcare, dar contează şi gradul de implicare. „Cred că doar atunci când te implici ești creativ. Cel mai important factor când vorbim despre creativitate este mediul în care lucrezi, oamenii de care ești înconjurat și impactul pe care îl ai prin munca ta. Cel mai mare impediment al creativității cred că îl reprezintă ritmul alert al societății, care încearcă să standardizeze și să aplice șabloane peste fluxurile de lucru, pentru productivitate. Este ceva ce se simte în multe medii, unde ajungi practic să lucrezi pe bandă rulantă, fără să îți mai pese de ceea ce faci. Trebuie sa livrezi... și cam atât. Pe scurt, dacă ar fi să o spui pe Facebook – «It’s complicated», continuă acesta.
Bogdan Vizureanu (foto), unul dintre co-fondatorii Code4Romania, este pe timp de zi Development Team Lead într-o companie de software development, iar în tura de seară este responsabil de Business Analysis în cadrul proiectelor asociației.
„Și spun «ai voie», pentru că deși nimeni nu te oprește să vii cu o soluție complet out-of-the box, tehnologiile, resursele și contextul te blochează foarte mult. Așadar ai voie, dar nu știm dacă și poți. Fie că vorbim de deadline-uri strânse sau de alte soluții tehnice (iar cea pe care o construiești tu trebuie să se integreze), adesea creativitatea ta este lovită de replica: «E minunat, dar nu cred că putem…». De asemenea, este posibil să fii creativ doar pe meridianul tău. Fiind un domeniu cu o dezvoltare atât de rapidă, este aproape imposibil să ții pasul cu tot ce nou, tot ce e bun din ce e nou și cu tot ce urmează să mai apară. Există și cazul în care cel mai adesea, lucrând mulți ani pe un singur produs sau tip de produs, pierzi contactul cu exteriorul, nu mai ești în rând cu cele mai «la modă», optime sau inovatoare tehnologii, și atunci pleci din start cu un minus în drumul spre soluția creativă”, spune Bogdan Vizureanu.
El adaugă că arhitectul are libertatea de a jongla cu scenariile, de a cerceta soluții anterioare și de a descoperi noi tehnologii care să îl ajute în a livra un produs cât mai actual, implicit de a găsi cel mai bun mod prin care să rezolve problema. Dar mai există şi obstacole. „Bineînțeles, mai ai o serie de filtre prin care să îl treci - costurile, care adesea sunt cele care ucid creativitatea din fașă, iar apoi know-how-ul şi resursele pe care le ai la dispoziție”, punctează acesta.
Articol preluat din numărul 244/februarie 2018 al Revistei CARIERE. Pentru detalii legate de abonare, click aici.