Republica Moldova a avut rare guverne care au fost capabile să finalizeze elaborarea bugetului pentru anul viitor în timpul prevăzut de legislație și niciunul care ar fi scris proiectul bugetului fără argumentările necesare în nota informativă – care explică cifrele și de obicei vine la pachet cu acest document important. Până acum. Transmite mold-street.com.
Bugetul pentru anul 2019 a trecut prima fază de aprobări în executivul condus de Pavel Filip pe 8 noiembrie 2018. Este pentru prima dată când un proiect de buget anual a fost prezentat fără a fi însoțit și de nota informativă la el, atașarea notei fiind o procedură obligatorie. Ministerul Finanțelor a făcut publică nota respectivă abia peste aproape o săptămână, pe 12 noiembrie.
Ce spune legea
Chiar și în primăvara anului 2015, când bugetul anual a fost aprobat prin asumarea de răspundere a cabinetului condus de Chiril Gaburici – este vorba despre bugetul anului 2015 (!), ocolind discuțiile și adoptarea în Parlament, totuși, au fost respectate prevederile legale cu privire la materialele de prezentare și aprobare a legii bugetare anuale.
Conform calendarului bugetar stabilit în Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, art. 47, Guvernul aprobă şi prezintă Parlamentului proiectele legilor bugetare pe anul următor până la 15 octombrie, iar Parlamentul adoptă legile bugetare până pe 1 decembrie.
Totodată, autoritățile Republicii Moldova convenise anterior cu misiunea FMI și au și semnat pe 15 iunie 2018 o scrisoare de intenții, prin care și-au asumat aprobarea în iunie a cadrului bugetar pe termen mediu pentru 2019-2021 și adoptarea legii bugetului pentru 2019 până în iulie 2018 (p. 14 din Memorandumul suplimentar cu privire la politicile economice și financiare).
Din materialele prezentate, totuși, putem deduce câteva aspecte bugetare interesante, din punct de vedere al declarațiilor făcute publice și reflectarea acestora în cifrele bugetului anului 2019.
Indicatori / Sursa: mold-street
Fără venituri din amnistia capitalului?
În primul rând, chiar dacă autoritățile au insistat în ultimii anii să adopte prevederi de amnistiere a capitalurilor cu plata unui procent anumit la buget de către beneficiarii activelor deținute ilegal (proiectul din 2016 prevedea 2%, Legea nr. 180 din 26 iulie 2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală a stabilit inițial 3%, după modificările operate de Parlament la propunerea președintelui Andrian Candu pe 8 noiembrie 2018 acestea au fost majorate la 6%), totuși – surpriză mare – bugetul pentru 2019 nu prevede încasări la acest capitol.
Lipsește și o estimare a posibilelor încasări, dar și linia de buget pentru astfel de venituri în proiectul aprobat de către Guvern. În plus nu există măcar o referință privitor la costul aplicării acestei legi pentru bugetul 2019.
Comercializarea carburanţilor în regim duty free - ignorată
Doi, în iulie 2018 Parlamentul a decis, prin Legea nr. 172 din 27 iulie 2018 (art. XVI), să legalizeze scutirea de plata TVA și accizelor a importului de produse petroliere destinat alimentării unui rezervor al mijloacelor de transport care ies în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.
Contrar, acestor prevederi, criticate de altfel atât pe intern cât și pe extern, bugetul anului 2019 nu prevede aplicarea acestei norme.
Nota explicativă la bugetul 2019 face referință doar la scutirea importului de produse petroliere cu destinația alimentării aeronavelor, nu și a vehiculelor/autoturismelor care ies din Republica Moldova (Nota informativă la proiectul legii bugetului de stat 2019, pag. 35). Respectiv, putem deduce că norma dată, chiar dacă este în vigoare din momentul publicării în Monitorul oficial, prin derogare de la normele standard, urmează să fie eliminată. Eliminarea ar putea să fie operată având la bază contestarea constituționalității acestei prevederi de către președintele Igor Dodon, (chiar dacă a promulgat această prevedere), fie ca urmare a unei inițiative din partea prim-ministrului Pavel Filip, care s-a expus în acest sens, vorbind despre permisiunea comercializării produselor petroliere fără achitarea impozitelor la buget.
Derogare și de la legea salarizării
Trei, introducerea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, de rând cu efectele calitative, implică aspecte cantitative diferite în bugetul 2019 comparativ cu 2018. Este de remarcat că chiar dacă noua lege cu privire la salarizare în sectorul bugetar încă nu a fost adoptată de Parlament, textul Legii bugetului pentru 2019 introduce deja primele deformări de la obiectivul și scopul declarat la promovarea legii noi a salarizării în sectorul bugetar.
Astfel, art. 10 din legea bugetului 2019 prevede valoarea de referință pentru calcularea în anul 2019 a salariilor angajaților din sectorul bugetar în mărime de 1.500 lei. Dar, prin derogare de la valoarea de referință de bază sunt stabilite, contrar principiilor unui sistem unitar, valori de referință diferite pentru categorii de bugetari: 1.300 lei – pentru persoanele cu funcții de demnitate publică, cu excepția judecătorilor, procurorilor, inspectorilor-judecători; 1.600 lei – pentru personalul didactic, inclusiv cu funcții de conducere, precum și pentru personal care se încadrează în clasele de salarizare de la 1 la 25; 2.000 lei – pentru personalul SIS; 2.500 lei – pentru judecători, procurori, inspectori-judecători, inspectori din Inspecția procurorilor. Deci, din nou practicile ”prin derogare” sunt aplicate față de legi noi care încă nici nu sunt legi, dar conceptul și integritatea cărora poate fi șubrezită considerabil.
Cu referință la aspectele cantitative și financiare, este de remarcat că creșterea prevăzută a fondului de salarizare pe sectorul bugetar integral, precum și pentru instituțiile cu finanțare de la bugetul de stat, sunt în limitele creșterilor medii anuale din perioadele anterioare. În acest sens este greu de înțeles explicațiile din nota informativă cum creșterile declarate procentuale vor fi susținute financiar și dacă resursele prevăzute vor fi și suficiente. Astfel Fondul de salarizare în sectorul bugetar în 2019 va crește comparativ cu 2018, conform documentelor bugetare, doar cu 7%.
Infografic / Sursa: mold-street
Deficitul de 2,8 miliarde lei în asigurările sociale - din bugetul de stat
Patru, un aspect important pentru 2019 este legat de aplicarea unor prevederi de politici fiscale noi, cu începere din 1 octombrie 2018. Respectiv, atât bugetul asigurărilor sociale cât și bugetele locale vor resimți aceste noi prevederi puse în aplicare prin derogare în venituri proprii mai mici. Bugetul de stat urmează să compenseze pierderile acestor bugete cu transferuri adiționale.
În consecinţă, vor fi înregistrate sume record de transferuri din bugetul de stat pentru acoperirea deficitului asigurărilor sociale de stat – 2,8 miliarde lei, pentru bugetele locale – 11 miliarde lei, dintre care doar 311,8 milioane lei pentru acoperirea veniturilor ratate de la impozitul pe venit din salariul persoanelor fizice și de la alte impozite, deși calculele unor autorități publice locale arată sume mult mai mari ca pierderi pentru bugetele locale.
Risc de ratare a tranşelor FMI
Cinci, sursele de finanțare a deficitului bugetar sunt optimiste și presupun că toate angajamentele financiare ale partenerilor de dezvoltare vor fi realizate. Dacă luăm în considerație că după alegerile parlamentare noul guvern ar putea să devină funcțional abia spre sfârșit de martie – început de aprilie, iar programul cu FMI expiră în anul 2019, vedem că există un risc major de ratare a tranșelor amânate din 2018 pentru mai târziu, comparativ cu programul de debursări convenit în 2016.
Totodată, incertitudinea finanțării de la Uniunea Europeană, inclusiv suportul bugetar sectorial și asistența macro-financiară, planează în continuare și creează nesiguranță pentru construcția bugetară 2019. Chiar dacă Guvernul prevede că toate tranșele vor fi debursate, eventualele situații contrare vor impune revizuire de buget și măsuri de stabilizare a finanțelor publice.
Datoria de stat şi soldurile
Șase, proiectul bugetului 2019 la această etapă conține o serie de riscuri și incertitudini, pe de o parte, dar și angajamente caracteristice perioadelor electorale, pe de altă parte. Sunt riscante angajamentele de intervenții pe piața împrumuturilor interne și prevederi de împrumutare crescândă. Proiectul bugetului 2019 prevede că datoria internă de stat va atinge suma de 25,8 miliarde lei, iar datoria externă va depăși suma de 2,1 miliarde dolari.
Îngrijorătoare este și tendința în creștere a soldului garanțiilor interne emise de către Guvern – un miliard de lei. Respectiv, una din cele mai mari creșteri pe categorii de cheltuieli înregistrată în 2019 față de 2018 va fi cea a cheltuielilor pentru deservirea datoriilor de stat – cu 17,6%.
În concluzie, exercițiul bugetar în 2019 va fi asemenea condusului pe mare a unui vas afectat de coroziune, la care se defectează, pe rând, unele mecanisme și echipamente, iar echipajul este nevoit tot timpul să improvizeze pentru a soluționa problemele ce apar. Chiar dacă sistemul de comunicare funcționează, s-ar putea ca nimeni să nu mai răspundă la semnalul SOS unui vas capturat.
Republica Moldova a avut rare guverne care au fost capabile să finalizeze elaborarea bugetului pentru anul viitor în timpul prevăzut de legislație și niciunul care ar fi scris proiectul bugetului fără argumentările necesare în nota informativă – care explică cifrele și de obicei vine la pachet cu acest document important. Până acum. Transmite mold-street.com.
Bugetul pentru anul 2019 a trecut prima fază de aprobări în executivul condus de Pavel Filip pe 8 noiembrie 2018. Este pentru prima dată când un proiect de buget anual a fost prezentat fără a fi însoțit și de nota informativă la el, atașarea notei fiind o procedură obligatorie. Ministerul Finanțelor a făcut publică nota respectivă abia peste aproape o săptămână, pe 12 noiembrie.
Ce spune legea
Chiar și în primăvara anului 2015, când bugetul anual a fost aprobat prin asumarea de răspundere a cabinetului condus de Chiril Gaburici – este vorba despre bugetul anului 2015 (!), ocolind discuțiile și adoptarea în Parlament, totuși, au fost respectate prevederile legale cu privire la materialele de prezentare și aprobare a legii bugetare anuale.
Conform calendarului bugetar stabilit în Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, art. 47, Guvernul aprobă şi prezintă Parlamentului proiectele legilor bugetare pe anul următor până la 15 octombrie, iar Parlamentul adoptă legile bugetare până pe 1 decembrie.
Totodată, autoritățile Republicii Moldova convenise anterior cu misiunea FMI și au și semnat pe 15 iunie 2018 o scrisoare de intenții, prin care și-au asumat aprobarea în iunie a cadrului bugetar pe termen mediu pentru 2019-2021 și adoptarea legii bugetului pentru 2019 până în iulie 2018 (p. 14 din Memorandumul suplimentar cu privire la politicile economice și financiare).
Din materialele prezentate, totuși, putem deduce câteva aspecte bugetare interesante, din punct de vedere al declarațiilor făcute publice și reflectarea acestora în cifrele bugetului anului 2019.
Indicatori / Sursa: mold-street
Fără venituri din amnistia capitalului?
În primul rând, chiar dacă autoritățile au insistat în ultimii anii să adopte prevederi de amnistiere a capitalurilor cu plata unui procent anumit la buget de către beneficiarii activelor deținute ilegal (proiectul din 2016 prevedea 2%, Legea nr. 180 din 26 iulie 2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală a stabilit inițial 3%, după modificările operate de Parlament la propunerea președintelui Andrian Candu pe 8 noiembrie 2018 acestea au fost majorate la 6%), totuși – surpriză mare – bugetul pentru 2019 nu prevede încasări la acest capitol.
Lipsește și o estimare a posibilelor încasări, dar și linia de buget pentru astfel de venituri în proiectul aprobat de către Guvern. În plus nu există măcar o referință privitor la costul aplicării acestei legi pentru bugetul 2019.
Comercializarea carburanţilor în regim duty free - ignorată
Doi, în iulie 2018 Parlamentul a decis, prin Legea nr. 172 din 27 iulie 2018 (art. XVI), să legalizeze scutirea de plata TVA și accizelor a importului de produse petroliere destinat alimentării unui rezervor al mijloacelor de transport care ies în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.
Contrar, acestor prevederi, criticate de altfel atât pe intern cât și pe extern, bugetul anului 2019 nu prevede aplicarea acestei norme.
Nota explicativă la bugetul 2019 face referință doar la scutirea importului de produse petroliere cu destinația alimentării aeronavelor, nu și a vehiculelor/autoturismelor care ies din Republica Moldova (Nota informativă la proiectul legii bugetului de stat 2019, pag. 35). Respectiv, putem deduce că norma dată, chiar dacă este în vigoare din momentul publicării în Monitorul oficial, prin derogare de la normele standard, urmează să fie eliminată. Eliminarea ar putea să fie operată având la bază contestarea constituționalității acestei prevederi de către președintele Igor Dodon, (chiar dacă a promulgat această prevedere), fie ca urmare a unei inițiative din partea prim-ministrului Pavel Filip, care s-a expus în acest sens, vorbind despre permisiunea comercializării produselor petroliere fără achitarea impozitelor la buget.
Derogare și de la legea salarizării
Trei, introducerea sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, de rând cu efectele calitative, implică aspecte cantitative diferite în bugetul 2019 comparativ cu 2018. Este de remarcat că chiar dacă noua lege cu privire la salarizare în sectorul bugetar încă nu a fost adoptată de Parlament, textul Legii bugetului pentru 2019 introduce deja primele deformări de la obiectivul și scopul declarat la promovarea legii noi a salarizării în sectorul bugetar.
Astfel, art. 10 din legea bugetului 2019 prevede valoarea de referință pentru calcularea în anul 2019 a salariilor angajaților din sectorul bugetar în mărime de 1.500 lei. Dar, prin derogare de la valoarea de referință de bază sunt stabilite, contrar principiilor unui sistem unitar, valori de referință diferite pentru categorii de bugetari: 1.300 lei – pentru persoanele cu funcții de demnitate publică, cu excepția judecătorilor, procurorilor, inspectorilor-judecători; 1.600 lei – pentru personalul didactic, inclusiv cu funcții de conducere, precum și pentru personal care se încadrează în clasele de salarizare de la 1 la 25; 2.000 lei – pentru personalul SIS; 2.500 lei – pentru judecători, procurori, inspectori-judecători, inspectori din Inspecția procurorilor. Deci, din nou practicile ”prin derogare” sunt aplicate față de legi noi care încă nici nu sunt legi, dar conceptul și integritatea cărora poate fi șubrezită considerabil.
Cu referință la aspectele cantitative și financiare, este de remarcat că creșterea prevăzută a fondului de salarizare pe sectorul bugetar integral, precum și pentru instituțiile cu finanțare de la bugetul de stat, sunt în limitele creșterilor medii anuale din perioadele anterioare. În acest sens este greu de înțeles explicațiile din nota informativă cum creșterile declarate procentuale vor fi susținute financiar și dacă resursele prevăzute vor fi și suficiente. Astfel Fondul de salarizare în sectorul bugetar în 2019 va crește comparativ cu 2018, conform documentelor bugetare, doar cu 7%.
Infografic / Sursa: mold-street
Deficitul de 2,8 miliarde lei în asigurările sociale - din bugetul de stat
Patru, un aspect important pentru 2019 este legat de aplicarea unor prevederi de politici fiscale noi, cu începere din 1 octombrie 2018. Respectiv, atât bugetul asigurărilor sociale cât și bugetele locale vor resimți aceste noi prevederi puse în aplicare prin derogare în venituri proprii mai mici. Bugetul de stat urmează să compenseze pierderile acestor bugete cu transferuri adiționale.
În consecinţă, vor fi înregistrate sume record de transferuri din bugetul de stat pentru acoperirea deficitului asigurărilor sociale de stat – 2,8 miliarde lei, pentru bugetele locale – 11 miliarde lei, dintre care doar 311,8 milioane lei pentru acoperirea veniturilor ratate de la impozitul pe venit din salariul persoanelor fizice și de la alte impozite, deși calculele unor autorități publice locale arată sume mult mai mari ca pierderi pentru bugetele locale.
Risc de ratare a tranşelor FMI
Cinci, sursele de finanțare a deficitului bugetar sunt optimiste și presupun că toate angajamentele financiare ale partenerilor de dezvoltare vor fi realizate. Dacă luăm în considerație că după alegerile parlamentare noul guvern ar putea să devină funcțional abia spre sfârșit de martie – început de aprilie, iar programul cu FMI expiră în anul 2019, vedem că există un risc major de ratare a tranșelor amânate din 2018 pentru mai târziu, comparativ cu programul de debursări convenit în 2016.
Totodată, incertitudinea finanțării de la Uniunea Europeană, inclusiv suportul bugetar sectorial și asistența macro-financiară, planează în continuare și creează nesiguranță pentru construcția bugetară 2019. Chiar dacă Guvernul prevede că toate tranșele vor fi debursate, eventualele situații contrare vor impune revizuire de buget și măsuri de stabilizare a finanțelor publice.
Datoria de stat şi soldurile
Șase, proiectul bugetului 2019 la această etapă conține o serie de riscuri și incertitudini, pe de o parte, dar și angajamente caracteristice perioadelor electorale, pe de altă parte. Sunt riscante angajamentele de intervenții pe piața împrumuturilor interne și prevederi de împrumutare crescândă. Proiectul bugetului 2019 prevede că datoria internă de stat va atinge suma de 25,8 miliarde lei, iar datoria externă va depăși suma de 2,1 miliarde dolari.
Îngrijorătoare este și tendința în creștere a soldului garanțiilor interne emise de către Guvern – un miliard de lei. Respectiv, una din cele mai mari creșteri pe categorii de cheltuieli înregistrată în 2019 față de 2018 va fi cea a cheltuielilor pentru deservirea datoriilor de stat – cu 17,6%.
În concluzie, exercițiul bugetar în 2019 va fi asemenea condusului pe mare a unui vas afectat de coroziune, la care se defectează, pe rând, unele mecanisme și echipamente, iar echipajul este nevoit tot timpul să improvizeze pentru a soluționa problemele ce apar. Chiar dacă sistemul de comunicare funcționează, s-ar putea ca nimeni să nu mai răspundă la semnalul SOS unui vas capturat.