Millennials și generația Z privesc munca cu alți ochi decât înaintașii lor. Ei abia descoperă acest univers și nu sunt umbriți de experiențele trecutului comunist (cunosc acea perioadă doar prin perspectiva părinților și bunicilor). La job, ei pun preț mai mult pe valorile din vârful Piramidei lui Maslow (despre autorealizare și dezvoltare personală), decât cele de la bază (legate de supraviețuire, siguranță și securitate personală).
Un studiu realizat de Unlock Marketing Research, publicat în acest an, arată cum ar trebui să arate un loc de muncă pentru ca românii cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani să se simtă împliniți.
Iată principalii factori motivatori, în ordinea importanței:
- să se autodepășească
- să le fie recunoscute meritele
- să urce în ierarhie / să fie promovați
- să lucreze într-un mediu plăcut/relaxat
- să se simtă importanți în companie
- să acumuleze cât mai multe cunoștințe în domeniul în care activează
- să aibă stabilitate financiară
- să aibă libertatea de a contribui/decide în legătură cu proiectele în care sunt implicați
- să existe o delimitare clară între viața personală și cea profesională
- să lucreze cu plăcere/să le placă ce fac
Interesant este faptul că stabilitatea financiară nici măcar nu se află în top 5. Asta nu înseamnă că tinerii nu vor să câștige bine, ci doar că scopul lor primordial la job nu este salariul. Banii sunt o consecință, iar alte aspecte – legate de autodezvoltare, de a face lumea puțin mai bună, de a fi apreciați pentru munca lor și de a avea oportunități de creștere și dezvoltare – sunt mult mai importante.
Asta înseamnă că tinerii simt că trebuie să fie plătiți astfel încât să nu își facă griji pentru ziua de mâine, pentru ca să poată să se axeze pe lucrurile care îi interesează cu adevărat. Pe de altă parte, odată cu acumularea de experiență și cunoștințe, ei simt nevoia de a fi promovați, iar salariul mai bun să fie o consecință firească.
Observăm o abordare diferită față de a generațiilor anterioare, marcate de comunism, de tip colectivist, în care angajatul tipic este supus șefului, iar cei care performează sunt sufocați și excluși de grup dacă nu se conformează normelor colective.
În acest sens, generațiile tinere tind să adopte mai mult valorile societăților individualiste, care încurajează autonomia. În același timp, colaborarea capătă un alt sens pentru ei. Nu renunță la a lucra împreună, ci au altă abordare a acestei idei, anume că, deși fiecare își aduce contribuția la un proiect, în același timp munca fiecăruia contează și e apreciată. De asemenea, ei își caută mentori (ideea de șef, așa cum a fost experimentată de generațiile anterioare, este în dezacord cu modul lor de funcționare), atât în rândul superiorilor, cât și în rândul colegilor. Și dincolo de organizația în care lucrează.
În plus, tinerii din România tind să se alăture la (sau să creeze) comunități în afara spațiului de lucru, prin networking și implicare socială. De asemenea, timpul liber este crucial pentru ei, căci conștientizează importanța familiei, a relaxării, a distracției, posibilitatea de a se dezvolta pe plan personal, de a face și alte activități și de a-și dezvolta și alte abilități.
După cum spune psihologul Daniel David, dacă munca le permite să câștige astfel încât să se emancipeze, românii sunt exemple de urmat. Dacă câștigul îi ajută doar să supraviețuiască, atunci românii se comportă ca în condiții de supraviețuire, după mentalități de genul “las’că merge și așa”.
Prin urmare, tinerii vor fi cei care vor aduce schimbarea în ceea ce privește mentalitatea de plată pentru muncă la nivelul valorilor de emancipare, nu a celor de supraviețuire.
Și, cumva, este normal, pentru că ne aflăm deja în era 4.0, dominată de nevoia angajaților ca munca lor să aibă un scop, spre deosebire de era agrară (unde accentul cel mai mare era pus pe supraviețuire) și chiar de era informației, mai recentă (unde accentul cel mai mare era pus pe implicare).
Am stat de vorbă cu Ana Nicoleta Zafiu, consilier în carieră, psiholog organizațional, General Manager la CareerInvest. Ea ne-a dat explicații, punctual, despre principalii factorii motivatori ai tinerilor în ceea ce privește munca.
Nevoia de autodepășire: ”La începutul traseului profesional, tinerii resimt nevoia de a-și demonstra lor înșile și celor din jur că au capacitatea de a obține rezultate. Totodată, în situația în care sunt pasionați de activitatea lor profesională, își doresc să pună în practică atât cunoștințele acumulate în anii de studiu, cât și abilitățile, pentru a-și construi o carieră solidă.”
Recunoașterea meritelor: ”Nevoia de validare este foarte pronunțată mai ales în rândul angajaților tineri. Ei au nevoie de repere, de îndrumare și de feedback. Tocmai de aceea este necesar ca managerii să fie atenți la oamenii din echipa lor și să le recunoască meritele atât verbal, cât și prin aplicarea unui sistem de recompense.”
Posibilitatea de promovare: ”Această așteptare a tinerilor are legătură tot cu nevoia lor de validare. Construirea unui statut profesional solid este un obiectiv mai ales în rândul persoanelor care sunt conștiente de propria valoare. În acest sens este util ca tinerii să aibă un set de obiective clare, precum și transparența cu privire la potențiala lor evoluție în cadrul companiei.”
Mediu de lucru relaxant: ”Mediul de lucru reprezintă un aspect esențial atunci când vorbim despre factorii care îi motivează pe oameni. Prin mediul de lucru înțelegem atât mediul fizic, cât și tipul de atmosferă din cadrul companiei. Mediul fizic are legătură cu dotările aferente postului și cu nivelul de confort asigurat de spațiul de lucru. Atmosfera din companie este un rezultat al relațiilor care se construiesc atât între membrii echipei, cât și între echipă și manager. O relaționare bazată pe transparență și comunicare asertivă este esențială în construirea unui climat organizațional optim. În acest context, este, de asemenea, util ca respectiva companie să aibă un set de valori clare și să recruteze persoane care rezonează cu acestea.”
Importanța angajatului pentru companie: ”Oamenii au nevoie să simtă că au posibilitatea să contribuie și că rolul lor este important în ecosistemul respectivului business. Tocmai de aceea este constructiv ca politica de management să fie transparentă, iar angajații să fie informați cu privire la aspectele importante care țin de business. Totodată este util ca angajații să cunoască obiectivele business-ului și să înțeleagă care va fi aportul lor la atingerea acestora.”
Acumularea de noi cunoștințe: ”Informațiile de specialitate îi ajută pe tineri să fie în contact cu domeniul lor de activitate, să-și consolideze statutul profesional și să evolueze.
Această nevoie poate fi satisfăcută prin oferirea posibilității ca angajații să participe la cursuri, training-uri, workshop-uri, conferințe, ș.a.m.d.”
Stabilitatea financiară: ”Deși tinerii își asumă ușor riscuri, pentru a se simți în siguranță au totuși nevoie de un anumit grad de predictibilitate. Această nevoie se manifestă mai ales în cazul acelora care au angajamente financiare cum sunt creditele bancare și în cazul celor care își întemeiază o familie.”
Libertatea de decizie: ”A avea libertatea de a decide și de a acționa este un semn că suntem apreciați și suntem percepuți ca fiind de încredere. Așadar, este util să le oferim angajaților îndrumare, dar să le lăsăm și spațiul necesar astfel încât să găsească independent soluții și să devină din ce în ce mai autonomi în desfășurarea activității.”
Echilibrul între viața personală și cea profesională: ”Din ce în ce mai mulți tineri conștientizează, din fericire, faptul că suntem ființe complexe și că avem nevoi și dorințe atât în plan personal, cât și în plan profesional. Atunci când cele două planuri intră în conflict se creează un dezechilibru, care influențează negativ calitatea vieții.”
Compatibilitatea cu activitatea desfășurată: ”Dintre toți factorii motivaționali prezentați acesta este singurul intrinsec. Cu alte cuvinte satisfacția regăsită în activitatea în sine este cea care are efecte pe termen lung. În acest sens, este util ca angajatorii să recruteze persoane compatibile cu job-ul. Iar tinerii trebuie să țină seama de faptul că, fără a fi motivați de ceea ce fac, orice alt beneficiu are efect doar pe moment.”
Millennials și generația Z privesc munca cu alți ochi decât înaintașii lor. Ei abia descoperă acest univers și nu sunt umbriți de experiențele trecutului comunist (cunosc acea perioadă doar prin perspectiva părinților și bunicilor). La job, ei pun preț mai mult pe valorile din vârful Piramidei lui Maslow (despre autorealizare și dezvoltare personală), decât cele de la bază (legate de supraviețuire, siguranță și securitate personală).
Un studiu realizat de Unlock Marketing Research, publicat în acest an, arată cum ar trebui să arate un loc de muncă pentru ca românii cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani să se simtă împliniți.
Iată principalii factori motivatori, în ordinea importanței:
Interesant este faptul că stabilitatea financiară nici măcar nu se află în top 5. Asta nu înseamnă că tinerii nu vor să câștige bine, ci doar că scopul lor primordial la job nu este salariul. Banii sunt o consecință, iar alte aspecte – legate de autodezvoltare, de a face lumea puțin mai bună, de a fi apreciați pentru munca lor și de a avea oportunități de creștere și dezvoltare – sunt mult mai importante.
Asta înseamnă că tinerii simt că trebuie să fie plătiți astfel încât să nu își facă griji pentru ziua de mâine, pentru ca să poată să se axeze pe lucrurile care îi interesează cu adevărat. Pe de altă parte, odată cu acumularea de experiență și cunoștințe, ei simt nevoia de a fi promovați, iar salariul mai bun să fie o consecință firească.
Observăm o abordare diferită față de a generațiilor anterioare, marcate de comunism, de tip colectivist, în care angajatul tipic este supus șefului, iar cei care performează sunt sufocați și excluși de grup dacă nu se conformează normelor colective.
În acest sens, generațiile tinere tind să adopte mai mult valorile societăților individualiste, care încurajează autonomia. În același timp, colaborarea capătă un alt sens pentru ei. Nu renunță la a lucra împreună, ci au altă abordare a acestei idei, anume că, deși fiecare își aduce contribuția la un proiect, în același timp munca fiecăruia contează și e apreciată. De asemenea, ei își caută mentori (ideea de șef, așa cum a fost experimentată de generațiile anterioare, este în dezacord cu modul lor de funcționare), atât în rândul superiorilor, cât și în rândul colegilor. Și dincolo de organizația în care lucrează.
În plus, tinerii din România tind să se alăture la (sau să creeze) comunități în afara spațiului de lucru, prin networking și implicare socială. De asemenea, timpul liber este crucial pentru ei, căci conștientizează importanța familiei, a relaxării, a distracției, posibilitatea de a se dezvolta pe plan personal, de a face și alte activități și de a-și dezvolta și alte abilități.
După cum spune psihologul Daniel David, dacă munca le permite să câștige astfel încât să se emancipeze, românii sunt exemple de urmat. Dacă câștigul îi ajută doar să supraviețuiască, atunci românii se comportă ca în condiții de supraviețuire, după mentalități de genul “las’că merge și așa”.
Prin urmare, tinerii vor fi cei care vor aduce schimbarea în ceea ce privește mentalitatea de plată pentru muncă la nivelul valorilor de emancipare, nu a celor de supraviețuire.
Și, cumva, este normal, pentru că ne aflăm deja în era 4.0, dominată de nevoia angajaților ca munca lor să aibă un scop, spre deosebire de era agrară (unde accentul cel mai mare era pus pe supraviețuire) și chiar de era informației, mai recentă (unde accentul cel mai mare era pus pe implicare).
Am stat de vorbă cu Ana Nicoleta Zafiu, consilier în carieră, psiholog organizațional, General Manager la CareerInvest. Ea ne-a dat explicații, punctual, despre principalii factorii motivatori ai tinerilor în ceea ce privește munca.
Nevoia de autodepășire: ”La începutul traseului profesional, tinerii resimt nevoia de a-și demonstra lor înșile și celor din jur că au capacitatea de a obține rezultate. Totodată, în situația în care sunt pasionați de activitatea lor profesională, își doresc să pună în practică atât cunoștințele acumulate în anii de studiu, cât și abilitățile, pentru a-și construi o carieră solidă.”
Recunoașterea meritelor: ”Nevoia de validare este foarte pronunțată mai ales în rândul angajaților tineri. Ei au nevoie de repere, de îndrumare și de feedback. Tocmai de aceea este necesar ca managerii să fie atenți la oamenii din echipa lor și să le recunoască meritele atât verbal, cât și prin aplicarea unui sistem de recompense.”
Posibilitatea de promovare: ”Această așteptare a tinerilor are legătură tot cu nevoia lor de validare. Construirea unui statut profesional solid este un obiectiv mai ales în rândul persoanelor care sunt conștiente de propria valoare. În acest sens este util ca tinerii să aibă un set de obiective clare, precum și transparența cu privire la potențiala lor evoluție în cadrul companiei.”
Mediu de lucru relaxant: ”Mediul de lucru reprezintă un aspect esențial atunci când vorbim despre factorii care îi motivează pe oameni. Prin mediul de lucru înțelegem atât mediul fizic, cât și tipul de atmosferă din cadrul companiei. Mediul fizic are legătură cu dotările aferente postului și cu nivelul de confort asigurat de spațiul de lucru. Atmosfera din companie este un rezultat al relațiilor care se construiesc atât între membrii echipei, cât și între echipă și manager. O relaționare bazată pe transparență și comunicare asertivă este esențială în construirea unui climat organizațional optim. În acest context, este, de asemenea, util ca respectiva companie să aibă un set de valori clare și să recruteze persoane care rezonează cu acestea.”
Importanța angajatului pentru companie: ”Oamenii au nevoie să simtă că au posibilitatea să contribuie și că rolul lor este important în ecosistemul respectivului business. Tocmai de aceea este constructiv ca politica de management să fie transparentă, iar angajații să fie informați cu privire la aspectele importante care țin de business. Totodată este util ca angajații să cunoască obiectivele business-ului și să înțeleagă care va fi aportul lor la atingerea acestora.”
Acumularea de noi cunoștințe: ”Informațiile de specialitate îi ajută pe tineri să fie în contact cu domeniul lor de activitate, să-și consolideze statutul profesional și să evolueze.
Această nevoie poate fi satisfăcută prin oferirea posibilității ca angajații să participe la cursuri, training-uri, workshop-uri, conferințe, ș.a.m.d.”
Stabilitatea financiară: ”Deși tinerii își asumă ușor riscuri, pentru a se simți în siguranță au totuși nevoie de un anumit grad de predictibilitate. Această nevoie se manifestă mai ales în cazul acelora care au angajamente financiare cum sunt creditele bancare și în cazul celor care își întemeiază o familie.”
Libertatea de decizie: ”A avea libertatea de a decide și de a acționa este un semn că suntem apreciați și suntem percepuți ca fiind de încredere. Așadar, este util să le oferim angajaților îndrumare, dar să le lăsăm și spațiul necesar astfel încât să găsească independent soluții și să devină din ce în ce mai autonomi în desfășurarea activității.”
Echilibrul între viața personală și cea profesională: ”Din ce în ce mai mulți tineri conștientizează, din fericire, faptul că suntem ființe complexe și că avem nevoi și dorințe atât în plan personal, cât și în plan profesional. Atunci când cele două planuri intră în conflict se creează un dezechilibru, care influențează negativ calitatea vieții.”
Compatibilitatea cu activitatea desfășurată: ”Dintre toți factorii motivaționali prezentați acesta este singurul intrinsec. Cu alte cuvinte satisfacția regăsită în activitatea în sine este cea care are efecte pe termen lung. În acest sens, este util ca angajatorii să recruteze persoane compatibile cu job-ul. Iar tinerii trebuie să țină seama de faptul că, fără a fi motivați de ceea ce fac, orice alt beneficiu are efect doar pe moment.”