În prezent, creditele de consum au devenit unul dintre factorii determinanți ai cererii pentru mărfuri și servicii din partea populației. Este vorba, în special, despre împrumuturile-țintă în scopul achiziționării mărfurilor și serviciilor în rețelele comerciale și în magazine.
Arsenalul tehnicilor de marketing folosite de antreprenorii locali este mare, iar un loc aparte printre acestea îl ocupă promoțiile și programele de creditare. E greu să-ți refuzi achiziționarea în rate a mobilierului, a unui televizor sau a unei mașini de spălat, mai ales în condiții avantajoase, la prima vedere. Adesea ni se propune să cumpărăm marfa cu 0% anuale, dar, de regulă, aici se ascunde o capcană pentru cumpărătorul neatent, scrie noi.md.
Astăzi legea obligă ca clientului să-i fie oferită informația deplină privind condițiile de creditare, dar în cazul împrumuturilor de consum prin magazine aceasta nu lucrează. Recent, au intrat în vigoare amendamentele legislative ca răspuns la numeroasele plîngeri privind avantajele înșelătoare ale creditelor de consum. În multe cazuri, sancțiunile administrative au sporit de zece ori.
De la plata în rate, la împrumut
Datele Băncii Naționale a Moldovei (BNM) vorbesc despre o creștere semnificativă a cererii pentru creditele bancare. În februarie, acest indice a ajuns la 1,8 mlrd.lei, ceea ce este cam cu 700 mln. mai mult ca în aceeași perioadă a anului trecut. Cetățenii primesc credite în lei cu rata de 7,65%. Experții financiari consideră că perioada cu rate relativ mici va dura, dat fiind surplusul de bani lichizi în sistemul bancar.
Specialiștii Centrului indendent de analiză Expert-Grup numesc creditarea de consum printre factorii care explică sporirea volumului de credite noi.”Pe fondul ratelor în scădere și a cererii în creștere pentru credite din partea persoanelor fizice, intermedierea bancară înregistrează o creștere pozitivă”, constată Expert-Grup.
În același timp, specialiștii și organele de control au acumulat destule pretenții față de corectitudinea tehnicilor de marketing, utilizate de antreprenorii autohtoni. Adesea marfa este propusă la rata de 0%, însă, ca regulă, aceasta este o capcană pentru cumpărătorul neatent.
Recent, autorul materialului a găsit în lădița poștală un fluturaș publicitar, care promitea ”credit la 0% pentru 6 sau 12 luni”. Pe foiță era imprimat logo-ul unei rețele mari de comercializare a tehnicii de uz casnic. Printre altele, se propunea achitarea mașinii de spălat, a frigiderului sau televizorului timp de 12 luni. Dacă e să credem reclamei, marfa este oferită în rate: cumpărătorul interesat de un televizor de cca 6000 lei poate achita, eșalonat, cîte 500 lei/lună.
După ce am consultat la telefon pe unul din angajați, am înțeles că așa-numita ”eșalonare”, oferită de rețea în nume propriu, este un serviciu de creditare de consum, prestat de o bancă comercială. Diferența dintre eșalonare și creditare este următoarea: eșalonarea permite ca achitarea mărfii să fie ”întinsă” pe un timp anumit fără atragerea unei instituții financiare. Iar în cazul perfectării unui credit, cumpărătorul împrumută de la bancă suma necesară, cu respectarea anumitor condiții. În informația publicitară a magazinului despre aceasta nu se spune nimic. Și chiar la telefon, consultantul a dezvăluit anumite detalii doar după un șir de întrebări suplimentare.
Însă asemenea acțiuni mai ascund și alte obstacole neașteptate. Plus la faptul că ele acționează doar în privința unor anumite mărfuri, de cele mai multe ori clientul nu are dreptul de a alege – i se impune un credit nu de 12 luni, cum promitea reclama, ci unul de 6 luni, și atunci suma plăților lunare se dublează. Uneori magazinul nu oferă clientului informația deplină, inclusiv despre plățile obligatorii. În rezultat, cumpărătorul poate achita pentru televizor sau laptop sumă mult mai mare ca cea prevăzută.
Munții de aur ai creditelor
Diferite magazine, inclusiv cele mari, de rețea, abordează diferit creditarea de consum. Unele, deschise față de clienți, îi informează din start că pentru marfa cumpărată în acest mod, chiar dacă condițiile par atrăgătoare, va trebui să plătească mai mult. Însă majoritatea încearcă, din contra, să atragă cumpărătorul și-i promit munții de aur ai creditării fără a pomeni măcar despre pietrele subacvatice ale acestui gen de cumpărături.
Chiar dacă aceste acțiuni conțin semne de publicitate inadecvată și practici comerciale neloiale, formal legea nu este încălcată, cel puțin asta concluzionează organele de control în persoana Consiliului Concurenței și a Agenției de protecție a drepturilor consumatorilor și supraveghere a pieței. Dacă consumatorul vine cu pretenții, magazinul dă vina pe bancă, de la care este imposibil să obții ceva, dat fiind că ea nici măcar nu figurează în oferta comercială.
Experții Uniunii consumatorilor din Moldova atrag atenția asupra faptului că scopul principal al oricărei unități comerciale sau al unei bănci comerciale este obținerea profitului. De aceea, nici un magazin nu va vinde marfa la un preț redus, fiind în pierdere, iar banca nu va oferi credite fără supraplată. Mai ales că rata nerambursării împrumuturilor date este destul de înaltă. Specialiștii susțin că în natură nu există credite veritabile cu rata ”zero”.
În același timp, băncii îi convine să participe la asemenea scheme, căci astfel ea atrage noi clienți, cărora în anumite momente ne propune alte produse bancare. Adesea este vorba despre așa-numita ”comercializare încrucișată”, în care cumpărătorului i se perfectează suplimentar, să zicem, un card de credit. Magazinul oricum își obține profitul, unde mai pui că în perioada acestor promoții el comercializează marfa care nu s-a bucurat de cerere.
Pentru a atrage cumpărătorii, de cele mai multe ori băncile și magazinele recurg la anumite tertipuri. Adesea, creditul avantajos poate fi perfectat doar pentru un anumit grup de mărfuri, costul cărora din start a fost ridicat cu 20-25%. Imediat după perfectarea tranzacției creditare, această diferență este transferată în contul băncii, iar cumpărătorul obține creditul ”zero”. În același timp, cumpărătorii gata să achite integral suma au posibilitatea să cumpere aceeași marfă cu o reducere, mărimea căreia se încadrează în aceleași 20-25%. Un alt șiretlic – cheltuielile suplimentare, care stau în spatele tranzacției.
Dacă pentru finanțarea cumpărăturii este atrasă o organizație de micro-finanțare și nu o bancă, condițiile vor fi și mai dure și neatractive pentru consumator. Toate acestea permit compensarea cheltuielilor pentru campaniile de marketing în scopul atragerii clienților și obținerii de profit. Cunoaștem cazuri în care consumatorul a fost înșelat în mod deschis. Iată una dintre cele mai cunoscute scheme, practicate în Moldova – rata inițială nu merge la rambursarea creditului, ci la achitarea serviciilor de creditare.
Miza – amenzile
Astăzi legea obligă informarea deplină a clientului privind condițiile de creditare, însă în cazul împrumuturilor de consum curent prin intermediul magazinelor, aceasta nu lucrează de fiecare dată. Totuși, dacă clientul cere informații despre orice produs de creditare, el trebuie să primească de la angajații băncii ori ai organizației de micro-finanțare un formular-standard, ce conține date detaliate privind rata anuală pentru credit, comisioanele și alte condiții.
Cei de la Agenția de protecție a drepturilor consumatorilor și supraveghere a pieței consideră că în ultimul timp situația se schimbă, iar magazinele și instituțiile de creditare se confruntă cu necesitatea de a îmbunătăți practica creditării de consum. Recent, au intrat în vigoare modificările la Legea privind contractele de credit cu consumatorii, Legea privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător și Codul administrativ, care înăspresc sancțiunile față de infractori. Inițiativa a fost prezentată de Andrian Candu spre finalul mandatului precedentului legislativ ca răspuns la numeroasele plîngeri ale cetățenilor privind creditele de consum cu rata ”zero”, declarate în reclame, dar care nu corespund realității.
Modificările stipulează că instituțiile nebancare de creditare trebuie să indice în contracte informația clară privind procentele și comisioanele stabilite. În plus, au fost prevăzute restricții privind orice modificări unilaterale ale contractului. Dar autorii amendamentelor au mizat pe creșterea semnificativă a amenzilor pentru nerespectarea prevederilor legislative la încheierea contractelor pentru creditele de consum.
De multe ori, sancțiunile administrative s-au majorat de zece ori: neinformarea despre orice modificare a ratei creditului înainte de intrarea lui în vigoare, majorarea sau aplicarea neîntemeiată a comisioanelor și taxelor care nu au fost prevăzute în contractul de credit, neinformarea despre modificarea costului creditului de consum conform condițiilor contractului, neindicarea expres în contract a metodei de calculare a ratei procentuale cu concretizarea periodicității și a condițiilor de modificare a ratei flotante, nerespectarea cerințelor la calcularea ratei procentuale reale sau calcularea eronată.
Dacă anterior în cazul acestor încălcări amenda minimă era de 1500 lei, acum persoanele cu funcții de răspundere vor achita nu mai puțin de 15 mii de lei pentru fiecare caz, iar întreprinderile - și mai mult. Sancțiuni analoge se aplică în cazul neîndeplinirii ori prezentării incomplete a informației-standard privind creditul de consum, care trebuie să fie prezentă în publicitate, precum și neincluderea tuturor datelor necesare în contractul de credit.
Amenzi relativ mici (între 3 și 4,5 mii lei pentru persoanele de răspundere și 6 – 9 mii lei pentru companii) au fost păstrate pentru cazurile în care consumatorul timp de 7 zile calendaristice nu a fost informat despre respingerea unei cereri de credit în rezultatul consultării bazei de date, precum și despre baza de date consultată.
Autoritățile cred că, pentru a evita amenzile, întreprinzătorii vor fi mai responsabili în respectarea prevederilor Legii privind contractele de credit cu consumatorii, care indică numărul și tipurile plăților admise, precum și cerințe privind interdicția de a majora comisioanele și alte plăți pentru deservirea creditului. Ea include și obligația de a oferi în mod obligator potențialilor clienți, înainte de încheierea contractului, informația-standard privind creditul și specifică forma unică a ei.
Cei de la Uniunea consumatorilor din Moldova amintesc că legea permite clientului dreptul de retragere, adică de a renunța la tranzacție. Printre altele, în decurs de 14 zile calendaristice de la semnarea contractului, consumatorul îl poate rezilia fără explicarea cauzelor. Prevederile legii se aplică tuturor subiecților pieței financiare din Moldova, care practică creditarea. Controlul aparține Agenției de protecție a drepturilor consumatorilor și supraveghere a pieței – anume aici urmează să se adreseze cumpărătorii, care se consideră afectați de nerespectarea legislației privind contractele de credit.
© Victor Surujiu
În prezent, creditele de consum au devenit unul dintre factorii determinanți ai cererii pentru mărfuri și servicii din partea populației. Este vorba, în special, despre împrumuturile-țintă în scopul achiziționării mărfurilor și serviciilor în rețelele comerciale și în magazine.
Arsenalul tehnicilor de marketing folosite de antreprenorii locali este mare, iar un loc aparte printre acestea îl ocupă promoțiile și programele de creditare. E greu să-ți refuzi achiziționarea în rate a mobilierului, a unui televizor sau a unei mașini de spălat, mai ales în condiții avantajoase, la prima vedere. Adesea ni se propune să cumpărăm marfa cu 0% anuale, dar, de regulă, aici se ascunde o capcană pentru cumpărătorul neatent, scrie noi.md.
Astăzi legea obligă ca clientului să-i fie oferită informația deplină privind condițiile de creditare, dar în cazul împrumuturilor de consum prin magazine aceasta nu lucrează. Recent, au intrat în vigoare amendamentele legislative ca răspuns la numeroasele plîngeri privind avantajele înșelătoare ale creditelor de consum. În multe cazuri, sancțiunile administrative au sporit de zece ori.
De la plata în rate, la împrumut
Datele Băncii Naționale a Moldovei (BNM) vorbesc despre o creștere semnificativă a cererii pentru creditele bancare. În februarie, acest indice a ajuns la 1,8 mlrd.lei, ceea ce este cam cu 700 mln. mai mult ca în aceeași perioadă a anului trecut. Cetățenii primesc credite în lei cu rata de 7,65%. Experții financiari consideră că perioada cu rate relativ mici va dura, dat fiind surplusul de bani lichizi în sistemul bancar.
Specialiștii Centrului indendent de analiză Expert-Grup numesc creditarea de consum printre factorii care explică sporirea volumului de credite noi.”Pe fondul ratelor în scădere și a cererii în creștere pentru credite din partea persoanelor fizice, intermedierea bancară înregistrează o creștere pozitivă”, constată Expert-Grup.
În același timp, specialiștii și organele de control au acumulat destule pretenții față de corectitudinea tehnicilor de marketing, utilizate de antreprenorii autohtoni. Adesea marfa este propusă la rata de 0%, însă, ca regulă, aceasta este o capcană pentru cumpărătorul neatent.
Recent, autorul materialului a găsit în lădița poștală un fluturaș publicitar, care promitea ”credit la 0% pentru 6 sau 12 luni”. Pe foiță era imprimat logo-ul unei rețele mari de comercializare a tehnicii de uz casnic. Printre altele, se propunea achitarea mașinii de spălat, a frigiderului sau televizorului timp de 12 luni. Dacă e să credem reclamei, marfa este oferită în rate: cumpărătorul interesat de un televizor de cca 6000 lei poate achita, eșalonat, cîte 500 lei/lună.
După ce am consultat la telefon pe unul din angajați, am înțeles că așa-numita ”eșalonare”, oferită de rețea în nume propriu, este un serviciu de creditare de consum, prestat de o bancă comercială. Diferența dintre eșalonare și creditare este următoarea: eșalonarea permite ca achitarea mărfii să fie ”întinsă” pe un timp anumit fără atragerea unei instituții financiare. Iar în cazul perfectării unui credit, cumpărătorul împrumută de la bancă suma necesară, cu respectarea anumitor condiții. În informația publicitară a magazinului despre aceasta nu se spune nimic. Și chiar la telefon, consultantul a dezvăluit anumite detalii doar după un șir de întrebări suplimentare.
Însă asemenea acțiuni mai ascund și alte obstacole neașteptate. Plus la faptul că ele acționează doar în privința unor anumite mărfuri, de cele mai multe ori clientul nu are dreptul de a alege – i se impune un credit nu de 12 luni, cum promitea reclama, ci unul de 6 luni, și atunci suma plăților lunare se dublează. Uneori magazinul nu oferă clientului informația deplină, inclusiv despre plățile obligatorii. În rezultat, cumpărătorul poate achita pentru televizor sau laptop sumă mult mai mare ca cea prevăzută.
Munții de aur ai creditelor
Diferite magazine, inclusiv cele mari, de rețea, abordează diferit creditarea de consum. Unele, deschise față de clienți, îi informează din start că pentru marfa cumpărată în acest mod, chiar dacă condițiile par atrăgătoare, va trebui să plătească mai mult. Însă majoritatea încearcă, din contra, să atragă cumpărătorul și-i promit munții de aur ai creditării fără a pomeni măcar despre pietrele subacvatice ale acestui gen de cumpărături.
Chiar dacă aceste acțiuni conțin semne de publicitate inadecvată și practici comerciale neloiale, formal legea nu este încălcată, cel puțin asta concluzionează organele de control în persoana Consiliului Concurenței și a Agenției de protecție a drepturilor consumatorilor și supraveghere a pieței. Dacă consumatorul vine cu pretenții, magazinul dă vina pe bancă, de la care este imposibil să obții ceva, dat fiind că ea nici măcar nu figurează în oferta comercială.
Experții Uniunii consumatorilor din Moldova atrag atenția asupra faptului că scopul principal al oricărei unități comerciale sau al unei bănci comerciale este obținerea profitului. De aceea, nici un magazin nu va vinde marfa la un preț redus, fiind în pierdere, iar banca nu va oferi credite fără supraplată. Mai ales că rata nerambursării împrumuturilor date este destul de înaltă. Specialiștii susțin că în natură nu există credite veritabile cu rata ”zero”.
În același timp, băncii îi convine să participe la asemenea scheme, căci astfel ea atrage noi clienți, cărora în anumite momente ne propune alte produse bancare. Adesea este vorba despre așa-numita ”comercializare încrucișată”, în care cumpărătorului i se perfectează suplimentar, să zicem, un card de credit. Magazinul oricum își obține profitul, unde mai pui că în perioada acestor promoții el comercializează marfa care nu s-a bucurat de cerere.
Pentru a atrage cumpărătorii, de cele mai multe ori băncile și magazinele recurg la anumite tertipuri. Adesea, creditul avantajos poate fi perfectat doar pentru un anumit grup de mărfuri, costul cărora din start a fost ridicat cu 20-25%. Imediat după perfectarea tranzacției creditare, această diferență este transferată în contul băncii, iar cumpărătorul obține creditul ”zero”. În același timp, cumpărătorii gata să achite integral suma au posibilitatea să cumpere aceeași marfă cu o reducere, mărimea căreia se încadrează în aceleași 20-25%. Un alt șiretlic – cheltuielile suplimentare, care stau în spatele tranzacției.
Dacă pentru finanțarea cumpărăturii este atrasă o organizație de micro-finanțare și nu o bancă, condițiile vor fi și mai dure și neatractive pentru consumator. Toate acestea permit compensarea cheltuielilor pentru campaniile de marketing în scopul atragerii clienților și obținerii de profit. Cunoaștem cazuri în care consumatorul a fost înșelat în mod deschis. Iată una dintre cele mai cunoscute scheme, practicate în Moldova – rata inițială nu merge la rambursarea creditului, ci la achitarea serviciilor de creditare.
Miza – amenzile
Astăzi legea obligă informarea deplină a clientului privind condițiile de creditare, însă în cazul împrumuturilor de consum curent prin intermediul magazinelor, aceasta nu lucrează de fiecare dată. Totuși, dacă clientul cere informații despre orice produs de creditare, el trebuie să primească de la angajații băncii ori ai organizației de micro-finanțare un formular-standard, ce conține date detaliate privind rata anuală pentru credit, comisioanele și alte condiții.
Cei de la Agenția de protecție a drepturilor consumatorilor și supraveghere a pieței consideră că în ultimul timp situația se schimbă, iar magazinele și instituțiile de creditare se confruntă cu necesitatea de a îmbunătăți practica creditării de consum. Recent, au intrat în vigoare modificările la Legea privind contractele de credit cu consumatorii, Legea privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător și Codul administrativ, care înăspresc sancțiunile față de infractori. Inițiativa a fost prezentată de Andrian Candu spre finalul mandatului precedentului legislativ ca răspuns la numeroasele plîngeri ale cetățenilor privind creditele de consum cu rata ”zero”, declarate în reclame, dar care nu corespund realității.
Modificările stipulează că instituțiile nebancare de creditare trebuie să indice în contracte informația clară privind procentele și comisioanele stabilite. În plus, au fost prevăzute restricții privind orice modificări unilaterale ale contractului. Dar autorii amendamentelor au mizat pe creșterea semnificativă a amenzilor pentru nerespectarea prevederilor legislative la încheierea contractelor pentru creditele de consum.
De multe ori, sancțiunile administrative s-au majorat de zece ori: neinformarea despre orice modificare a ratei creditului înainte de intrarea lui în vigoare, majorarea sau aplicarea neîntemeiată a comisioanelor și taxelor care nu au fost prevăzute în contractul de credit, neinformarea despre modificarea costului creditului de consum conform condițiilor contractului, neindicarea expres în contract a metodei de calculare a ratei procentuale cu concretizarea periodicității și a condițiilor de modificare a ratei flotante, nerespectarea cerințelor la calcularea ratei procentuale reale sau calcularea eronată.
Dacă anterior în cazul acestor încălcări amenda minimă era de 1500 lei, acum persoanele cu funcții de răspundere vor achita nu mai puțin de 15 mii de lei pentru fiecare caz, iar întreprinderile - și mai mult. Sancțiuni analoge se aplică în cazul neîndeplinirii ori prezentării incomplete a informației-standard privind creditul de consum, care trebuie să fie prezentă în publicitate, precum și neincluderea tuturor datelor necesare în contractul de credit.
Amenzi relativ mici (între 3 și 4,5 mii lei pentru persoanele de răspundere și 6 – 9 mii lei pentru companii) au fost păstrate pentru cazurile în care consumatorul timp de 7 zile calendaristice nu a fost informat despre respingerea unei cereri de credit în rezultatul consultării bazei de date, precum și despre baza de date consultată.
Autoritățile cred că, pentru a evita amenzile, întreprinzătorii vor fi mai responsabili în respectarea prevederilor Legii privind contractele de credit cu consumatorii, care indică numărul și tipurile plăților admise, precum și cerințe privind interdicția de a majora comisioanele și alte plăți pentru deservirea creditului. Ea include și obligația de a oferi în mod obligator potențialilor clienți, înainte de încheierea contractului, informația-standard privind creditul și specifică forma unică a ei.
Cei de la Uniunea consumatorilor din Moldova amintesc că legea permite clientului dreptul de retragere, adică de a renunța la tranzacție. Printre altele, în decurs de 14 zile calendaristice de la semnarea contractului, consumatorul îl poate rezilia fără explicarea cauzelor. Prevederile legii se aplică tuturor subiecților pieței financiare din Moldova, care practică creditarea. Controlul aparține Agenției de protecție a drepturilor consumatorilor și supraveghere a pieței – anume aici urmează să se adreseze cumpărătorii, care se consideră afectați de nerespectarea legislației privind contractele de credit.
© Victor Surujiu